585 matches
-
copacilor, crengile care, din când în când trosneau, bălăriile pline de mâzgă, putrezite, și însuși «castelul» erau învăluite cu un strat fin, vâscos, parcă agenții întunericului le-ar fi însemnat pe furiș până la noaptea următoare, când poate continua pieirea tenace, mistuitoare. Când luna, departe, din înalturi, de deasupra învelișului țesut din nori se rostogoli, pe neobservate, pe linia orizontului dinspre apus, și ei se holbau, mijindu-și ochii prin cavitatea mută a intrării principale de odinioară, iar la lumina încremenită în
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
postat de tânăra artistă. „Now you see fire ;)", a scris Nico, completând cuvintele cu o figură jucăușă. Cântăreața Nicoleta Ioana Cengher și dansatoarele Mihaela Tucă și Nicoleta Vasilițianu au murit carbonizate în incendiul devastator de la restaurantul Beirut, surprinse de flăcările mistuitoare pe când se aflau în vestiarul de la etaj.
Nicoleta Cengher și-a prezis moartea! Ce a scris înainte de incendiu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37952_a_39277]
-
năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării iubiri, suav prizoniere. În vechea Lipsca Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dușmanului. Scriu - și mă gândesc la ei, dar mai ales la tinerii aceia copilăroși și imberbi, care au trecut prin inelul de moarte, glorie și eroism al Păulișului, călăuziți nu atât de sofisticata știință a armelor, cât de o mare, mistuitoare iubire de țară. La Muzeul din Arad, liniștea înconjoară exponatele cu o mână serafică, ocrotitoare. Cuvintele se aliniază limpezi, clare, nu o dată cutremurătoare, cuprinse de întregul adevăr al dramelor pe care le exprimă. în zvârcolirea lor de a nu pierde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de acolo cât o țin picioarele. Nu face nici una, nici alta. Ca îndrăgostită pentru prima oară, ea pipăie aerul care a stat martor, între ei doi, își închipuie iubirea care i-a unit peste cele opt veacuri distanță. Atemporal și mistuitor. Fenomenul a ținut mai puțin de o secundă. Reverberație a unei magii venite dintr-o altă lume. O lume mai rea, sau mai bună. între timp, paznicul a devenit suspicios. Privește femeia care gesticulează, vorbește singură. El a mai văzut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a sumelor de incesturi, de neînțelegeri, de neasumări, de teribilisme, de disperări, de moarte. Drumul este unul singur, acesta pe care îl străbatem, pe care sîntem conduși, pe care o întîlnim pe Lena în cușca ei, prizonieră a iubirii ei mistuitoare. Dragostea Fedrei pentru Hipolit o transformă, și pe ea, în prizonieră. Singura șansă a eliberării este sinuciderea. Părăsind acest spațiu-prim-prolog, intrăm în sală și ochii ne sînt atrași de ceva magic și ciudat, în același timp, un alt tunel, altfel
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
vis s-a scris, Iar noi vom naște, ciclic, înc-o epopee! De n-ai să vii, iubito, chiar mâine,-n Univers Și vei tergiversa prin clipe secundare, Îngheța-va pana-n mâna-mi ultimului vers, Iar Poezia ne va fi mistuitoare! E dreptul tău s-alegi de vei veni chiar mâine Și-al meu să sper, ferice, că doar așa va fi... Ne vom hrăni galactic dintr-o simplă pâine Și-om sorbi imensitatea ce ne va uni! De temători vom
VINO MÂINE ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373798_a_375127]
-
la începutul lunii. Înainte însă chiar de a formula un cuvânt cu acea ocazie, directorul îl întrebă deschis, în fața tuturor: - Ia, spune-ne bobocule, care e simbolul contului „Profit și pierdere”? I se înroșiră până și urechile de flăcările rușinii mistuitoare care îl făcu să înghesuie bărbia în piept. Zeci de perechi de ochi i se lipiseră de creștet, acuzând muțenia bruscă în care se prăbușise fără rost de salvare. Umilința durea cumplit. Se revoltă. Împotriva comportamentului directorului, pe care începu
ARHIVARUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384733_a_386062]
-
brațele lui satan. Începe un joc amuzant pentru împielițați. Sufletul este aruncat dintr-o parte în alta și lovit cu copitele ca o minge. Îngerul încearcă să-l smulgă din ghearele necuraților și să-l salveze, dar dracii suflă flăcări mistuitoare asupra-i. În cele din urmă, după numeroase încercări, îngerul nu reușește să salveze sufletul păcătoasei din ghearele satanei, se lasă păgubaș și se înălță întristat la cer. Din nou dracii izbucnesc în chiote și urale de bucurie că repurtaseră
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
hotărăsc să întreprindă. Dacă era cazul, Rodolphe putea, la rândul său, să schimbe, prin telefon, mersul evenimentelor. Jules Verne deschide, astfel, calea spionajului cu ajutorul telefonului... Reîntoarcerea baronului Rodolphe de Gortz între zidurile ruinate ale „Castelului din Carpați” era urmarea unei mistuitoare povești de dragoste, care aduce în prim-planul romanului și pe contele Franz Télek din Craiova, amândoi protagoniștii confruntân- du-se în numele amintirii unei iubiri pentru (cum altfel?) aceeași femeie: Stilla, o mare cântăreață de operă din Neapole, care a
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
între orele de curs, în acea modestă sală de clasă în care același dascăl la fel de modest își invita pentru prima oară colegii la tainică lectură. Dar dintre toate adevărurile strânse pentru o viitoare generație, acel octoih, odinioară salvat de furia mistuitoare a flăcărilor, cel mai prețios din colecție, a suscitat în cea mai înaltă măsură interesul unor cercetători de marcă de la Academia Română și Universitatea de Vest. Tomul legat în piele, cu armătură metalică la colțuri, să dăinuiască etern și cu paginile
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
ai fi avut dacă ai fi rămas burlac. Acesta este unul dintre principiile după care se ghidează în viață eroul romanului „Crimele din Wimbledon“, Henry Farr. Intriga apare în momentul în care cititorul face cunoștință cu una dintre cele mai mistuitoare dorințe ale personajului: el vrea să își ucidă soția! Și, ca în filmele cu proști, el greșește adresa și ucide pe cine nu trebuie. Este chemat să rezolve problema inspectorul de poliție John Rush, „om cu o fișă a postului
Agenda2005-22-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283758_a_285087]
-
astă primăvară-ți chemi rămașii Vor lăcrima de dor chiar și vrăjmașii, Iar eu sunt frunză legănată-n vânt... De șapte primăveri îți caut pașii. Rondelul lacrimii Să nu privești o lacrimă din geană! Nu vreau să arzi în dor mistuitor... Tovarăș bun și sufletului hrană Mi-a fost când tot părea apăsător. Cerneală pentru versul trist, în pană, Când suflet-plin mă doare-ngrozitor, Să nu privești o lacrimă din geană! Nu vreau să arzi în dor mistuitor... De m-aș
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
arzi în dor mistuitor... Tovarăș bun și sufletului hrană Mi-a fost când tot părea apăsător. Cerneală pentru versul trist, în pană, Când suflet-plin mă doare-ngrozitor, Să nu privești o lacrimă din geană! Nu vreau să arzi în dor mistuitor... De m-aș putea preface-ntr-o liană, Urca-m-aș către astru-orbitor S-ascult din nou cuvânt liniștitor, Tu, tatăl meu, pe bolta diafană... Să nu privești o lacrimă din geană! Dor... la șase ani Un cântec dintr-o
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
dorul lor. Gândea în sinea lui, că destinul i-a dat un semnal și îi acordă o șansă de izbăvire. Ochii ei îl priveau sfidători, aruncându-i fulgere verzi, care-i străpungeau privirile negre penetrându-i inima ca un foc mistuitor nemaitrăit până atunci. Focul acelor priviri îl simțea transformându-se in șuvoi de pasiune, revărsându-se cu forța unui torent clocotitor, cotropindu-i toată ființa. Era ceva ca o vrajă fulgerătoare, asemeni zborului Săgeții de Argint căruia nimic nu i
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
un avânt nebun, Ce iți preschimba ochii-ntr-o imagine drogata, Și timpul într-o stâncă, ce-a amorțit acum... Mă uit în ei și văd nebună smucitura, Cum o tânjesc la randu-le, înfometați și plini, De-un chin mistuitor și dulce, ce Eros îl blesteama Să urle de dorință... O, tu! Prea dulce chin... Tu faci deodat', amarnic, pupilele să ardă, Înfricoșate parcă de-acel dezlănțuit blestem, Ce le picteaza-n grabă o-mbrancitura surda, Și mâini ce răstignite, lipite
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
un avânt nebun, Ce iți preschimba ochii-ntr-o imagine drogata, Și timpul într-o stâncă, ce-a amorțit acum... Mă uit în ei și văd nebună smucitura, Cum o tânjesc la randu-le, înfometați și plini, De-un chin mistuitor și dulce, ce Eros îl blesteama Să urle de dorință... O, tu! Prea dulce chin... Tu faci deodat', amarnic, pupilele să ardă, Înfricoșate parcă de-acel dezlănțuit blestem, Ce le picteaza-n grabă o-mbrancitura surda, Și mâini ce răstignite, lipite
OCTAVIAN GHERGHELI [Corola-blog/BlogPost/382473_a_383802]
-
un avânt nebun,Ce iți preschimba ochii-ntr-o imagine drogata,Și timpul într-o stâncă, ce-a amorțit acum...Mă uit în ei și văd nebună smucitura,Cum o tânjesc la randu-le, înfometați și plini,De-un chin mistuitor și dulce, ce Eros îl blesteamaSa urle de dorință... O, tu! Prea dulce chin...Tu faci deodat', amarnic, pupilele să ardă,Înfricoșate parcă de-acel dezlănțuit blestem,Ce le picteaza-n grabă o-mbrancitura surda, Și mâini ce răstignite, lipite de-
OCTAVIAN GHERGHELI [Corola-blog/BlogPost/382473_a_383802]
-
își caută alinarea în brațele vremelniciei, respirând printr-un dor intens. Renașterea prin vers este o cale de purificare, dar și de redescoperire și redefinire. Iertarea îmbrățișează liniștea, oglindindu-se în ochi de pace și echilibru universal. Toate aceste stări mistuitoare îl definesc pe autor și-l motivează să scrie cu condeiul inimii pentru a-și regăsi originile, dar și vindecarea. Și, nu în ultimul rând, să-și revendice dreptul la poezie. În fiecare poem pulsează un sentiment unic, înălțător care
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
nu mai știu dacă mai suflu, o fac totuși , văd aburii cum ies din piept , mi-am desfăcut fularul și haina , înaintarea anevoioasă mă încinsese, efortul m-a înfierbântat până-ntr-atât încât am în mine un clocot , nestăpânit și mistuitor, cu toate că sprâncenele - mi erau de zăpadă, iar prin genele îngreunate de gheață abia mai zăream... Porțiuni imposibil de trecut , pe un carosabil ce nu se mai știe de-i carosabil , câmp sau cer, alunec pe un polei celest , pe toată
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383491_a_384820]
-
ale vieții. Poeta Anna- Nora Rotaru-Papadimitriou scrie din iubire, fiecare poezie având rolul unui dar mistic, ca un pocal dăruit în noapte de îngeri veghetori. Chemările și tristețile sunt apele reci ce le întâlnește în noapte. Dorul de părinți, este mistuitor. Uneori și tăcerea o doare... Anna Nora Rotaru-Papadimitriou este într-o căutare asiduă a descoperirii eului său poetic. Pioșenia versului religios, tematica filozofică, cuprinsă de acel fior liric unic, îi dau noblețe și statornicie. Ea scrie din iubire față de cuvânt
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
să nu construiască nici blocuri, nici vile de lux, ca pe insulele vecine, unde se practică turismul de masă. La mine te simți ca la bunica la țară. La răstimpuri, m-am amuzat îngropându-le satele sub râuri de lavă mistuitoare, dar au venit mereu alții, care le-au luat locul, reluând jocul de-a prinselea. Pe mulți i-am trecut prin foc și pară, dar pas de te opune îndărătniciei lor ciudate! Unii șușotesc că aș fi îngropat și legendara
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
în care păsările umblă ... XVI. USEM LA IAȘI: PODURI DE DOR CU SCRIITOAREA NINA GONȚA, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Dorul de Moldova lui Ștefan Cel Mare, întregită în hotare firești e foc mistuitor... Am participat azi, 10 septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, la Poduri de dor - arme ale spiritului rostuite de scriitori și poeți din stânga Prutului la Muzeului Unirii din Iași, într-o roditoare simțire de cuget românesc. Cuvântul scris și
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Turneul de suflet al poetei Diana Ciugureanu Zlatan, președinta Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova, a făcut să freamăte simțirea românească din Basarabia în orașul ... Citește mai mult Dorul de Moldova lui Ștefan Cel Mare, întregită în hotare firești e foc mistuitor... Am participat azi, 10 septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, la Poduri de dor - arme ale spiritului rostuite de scriitori și poeți din stânga Prutului la Muzeului Unirii din Iași, într-o roditoare simțire de cuget românesc.Cuvântul scris și
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
sale îl emoționează într-un mod unic. Despre “ne-nduplecatele iubiri” Sandu Cătinean scrie cu un condei înmuiat în nostalgie căci aceste iubiri îi par nemuritoare. Călătorește prin timp cu ele și retrăiește intens străbătând prin pânza vremii. Iubirea sa este mistuitoare și arde neîncetat într-un potir de taine preacurate. Sandu Cătinean este și un poet patriotic care își cântă țara în versuri cum puțini poeți ar ști să o facă. Glia sa sfințită cu lacrimi îl cheamă la datorie și
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]