181 matches
-
din România: culpabilizarea trecutului "burghezo-moșieresc" care va merge mână în mână cu glorificarea trecutului legendar al României în etapa întoarcerii spre național, culpabilizarea istoriei potrivnice României și victimizarea acesteia ca "insulă de latinitate într-o mare slavă", urmate sau împreună cu mitizarea faptelor eroice ale românilor ca salvatori ai Europei, neatârnarea și independența patriei, tema păcii, a neamestecului în treburile interne ale statelor, dezarmarea etc., reflectând tranziția dinspre internaționalismul marxist-leninist înspre naționalism, care a durat între 1964 și 1974. Criza ofensivei socialiste
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vede și nu se poate da în vileag nu există. Prestigiul știrilor „tari“ (breaking), supralicitarea scandalului, voluptatea de a arăta chiar și ce nu se arată de obicei dovedesc în ce măsură televiziunea trăiește din căderea voalurilor, din de secretizare și de-mitizare. Vraja televiziunii stă în capacitatea ei de a dezvrăji, de a „descoperi“ lucruri ascunse, dove dind că ele n-au nimic de ascuns. Putem spune, de aceea, că televiziunea e „apocaliptică“, în sensul pe care termenul îl avea în grecește
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
profet bețiv al timpurilor noastre, acel tâlhar arghezian, dar nu revoltat, ci nouăzecist, abulic, un profet indiferent și iresponsabil - totuși nu mai puțin profet. Demitizarea temei religioase (mai degrabă în sensul unei coborâri în mundan, în cotidian) este paralelă cu mitizarea propriului limbaj. G. încearcă să atingă, în această înlănțuire de scurte proze poetice, simplitatea plină de ambiguitate și claritatea plurisemantică a limbajului din Biblie, acea concretețe subțiată până la simbol pe care doar spusele profeților (poeților) o pot avea. Meșterii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
sunt adevăratele valori, avocat al diavolului ce sunt, și bătrâna doamnă cade în plasa mea cu măiestrie întinsă, doar buna educație o reține de la a spune tot ce gândește cu adevărat despre generațiile tinere, și discuția alunecă iarăși spre politică, mitizarea perioadei interbelice, adevărata cultură română aparține acestei perioade, democrația, libertatea, proprietatea, regele, și aici nu m-am mai putut abține, Recunosc, doamnă, că generația noastră n-are pic de respect pentru nimic, dar are ceva ce generațiile vechi nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sunt adevăratele valori, avocat al diavolului ce sunt, și bătrâna doamnă cade în plasa mea cu măiestrie întinsă, doar buna educație o reține de la a spune tot ce gândește cu adevărat despre generațiile tinere, Și discuția alunecă iarăși spre politică, mitizarea perioadei interbelice, adevărata cultură română aparține acestei perioade, democrația, libertatea, proprietatea, regele, și aici nu m-am mai putut abține, Recunosc, doamnă, că generația noastră n-are pic de respect pentru nimic, dar are ceva ce generațiile vechi nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
momentul său de dizidență care-l transformă într-un rezistent, într-un individ care și-a conservat umanitatea. Discursul politic de culpabilizare al opoziției anticomuniste dintre 1990 și 1996 a făcut, în opinia mea, foarte mult rău. A accentuat acestă mitizare a trecutului, oamenii au fost obligați să investească mai multă pasiune, mai mult afect în idealizarea trecutului lor. Nostalgia este accentuată într-o polemică pe care strada o poartă cu puterea politică actuală. Partidele istorice au venit în prima campanie
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
socialism și comunism, și-n cele din urmă teama de aneantizare "ființială" prin aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce duce la concluzia că teama de istorie și de vicisitudinile ei imprevizibile a fost, dintotdeauna, o marcă exponențială a identitarului național, compensată prin mitizarea culturii populare, a folclorului, a "ființei" profunde a neamului și a cumsecădeniei retractile toate indicii ale fugii din timp, ca reacție colectivă la "teroarea" pe care ne-o impune istoria. Statistici scrupuloase arată că niciodată în milenara lor istorie, mânăstirile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sunt folositoare emisiunilor al căror format permit doar pătrunderea în text cu scopul de a-l face cunoscut. Mai mult, teama de a nu scrie precum Eugen Lovinescu și dorința de a fi unică o ajută să se individualizeze. Refuzul mitizării tatălui echivalează refuzul de a-i îngriji opera, de a-i critica scrierile. Deși autoarea își justifică opțiunea, aducând drept argument etica profesională și subiectivismul cu care ar putea interpreta, trebuie luată în considerare și reprimarea instinctuală a influenței modului
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Lessio etc.) a avut-o la înțelegerea și justificarea socială, cât și la susținerea eticii unui fenomen care se dezvolta puternic sub privirea corifeilor ei. Un set de idei - cele ale scolasticii târzii spaniole - până nu de mult îngropate de mitizarea (desigur, nedorită de Weber) tezei weberiene a legăturii dintre etica protestantă și spiritul capitalismului; aceste idei nu au fost luate în seamă sau, în orice caz, au fost eliminate pe criteriul că sunt irelevante în opera lui Eugen von Böhm-Bawerk
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
și citat copios), dar și antimaiorescian (prin grilă lovinesciană), profesorul Negrici nu pregetă să acuze spiritul critic românesc (inclusiv pe sine), diacronic și sincronic vorbind, de slăbiciuni, orbiri și nevolnicii, de obediența retoricii magnificării unor tabuuri naționale, a idealizării și mitizării unor opere și scriitori care persistă și azi în climatul public. Vinovatul principal: prezența mereu și încă iradiantă a unor mituri ce se bazează pe o psihologie mai curând conservatoare și defetistă, chiar izolaționistă. Mituri cum ar fi rezistența prin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a povestirilor lui Mihail Sadoveanu sau îl interpretează pe Mircea Eliade ca pe un autor ce trece de la „dionisiacul fantastic” la „halucinația banalului”. Cu Întâiul Eminescu (1998) va încerca o reinterpretare a operei eminesciene din perspectivă contemporană, respingând festivismul și mitizarea facilă. Izbutind să dizolve clișeul didactic cu care imaginea lui Eminescu a fost atât de des împovărată, exegetul nu se mai referă strict la text, ci încearcă plasarea acestuia în contextul literaturii universale și în spațiul, mai larg, al culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
de reparație morală ( față de victimele represiunii) și de legitimare ( a unui întreg segment social, în fața acuzelor de pasivitate la comunism, acesta fiind unul din puținele cazuri de opozițe reală); rezultatul pe termen lung a fost o idilizare a Nucșoarei și mitizarea grupului Arsenescu-Arnăuțoiu o dată cu intrarea în circuitul popular; la nivelul comunități însă, lucrurile au fost percepute cu totul altfel: dacă satul și Elisabeta Rizea erau vizitate de regele Mihai și președintele Constantinescu, iar celebritatea Nucșoarei convingea autoritățle locale să asfalteze o
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
el nu scria poezie. Cred că aproape în fiecare poem al lui poți să cercetezi, să regasești acest dualism al lui, acest alter ego, acest punct de vedere din alt punct de vedere". Firește, volumul nu este scutit de riscul mitizării lui Nichita Stănescu. Însă, așa cum din poezia să (mimînd uneori delirul și ininteligibilul) cititorul aproape că nu se poate abține să nu construiască un sens, la fel de imposibil și de inevitabil este pentru Adam Puslojic să nu proiecteze în mit figură
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
pentru a te convinge de inutilitatea serviciilor secrete românești și de lipsa lor fundamentală de loialitate față de guvernanți. Pătrunși până-n măduva oaselor de boala secretomaniei, securiștii își urmăresc, în orice timp și în orice loc, exclusiv propriile interese. Las deoparte mitizarea de către generalul-bătăuș a Securității (văzută drept instituție ce traversează eonii și regimurile politice, acestea din urmă percepute ca paraziți vremelnici ai singurei entități născute din voința poporului și pentru binele poporului!) și mă întorc la ceea ce se poate discerne printre
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
a le dezvălui înțelesul și ceea ce aburul romantic le-a conferit drept adevăruri sacrosancte. Prin această operație de reeexaminare, brusc, în locul adevărului sacrosanct apare ceea ce s-ar putea numi operația de mistificare aluvionara, adică tot adstratul de exagerație pînă la mitizare intangibilă. De altfel, în 1941, Călinescu (firește în Istoria literaturii...) observa, referindu-se la Miorița, ca "proporțiile mîțului au crescut în vremea din urmă pînă într-atîta, încît s-au făcut comparații cu Divină Comedie și mulți îl socotesc că momentul
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
temător stătea față în față cu un popor invidiat, pașnic dar totuși periculos. În clasa a XII (1975) tonul devenea perfect neutru a "noul împărat, Traian (98-117) se hotărăște să-l atace și să-l supună pe Decebal" a evitînd mitizarea convențională sau tratarea în cheie ideologică negativă, dar și eliminînd total interesul pentru figură istorică. E evident că în nici unul dintre discursurile citate nu putea fi vorba despre banalul breton...
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
se distinge semnificația atribuită verosimilului. Se înșela, cred, când deplângea lipsa de aderență a autorului la ficțiune. Dimpotrivă, toată opera narativă, dar și traseul biografiei se vor concentra pe o manevră de substituire, între real și fantezie, între autenticitate și mitizare, în ambele sensuri, substituire pe mai multe etaje. Malraux dădea continuu impresia că ce așterne pe hârtie se petrece aievea, că el, observatorul, nu a fost decât un cronicar fidel al peripeției trăite. Mai târziu se va constata că efectul
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
de România în 1989. Că nu s-a întîmplat astfel, că autorul ei a trecut la cele veșnice fără a-și fi trăit gloria meritată pentru o capodoperă de o asemenea anvergură ține de domeniul acelui mister în curs de mitizare sub denumirea tranziție est-europeană... Mărturisesc, înainte de toate, că nu mi-e clar cine altcineva decît un simplu cititor și "cadru didactic" ar fi trebuit "să se sesizeze" pînă acum, în probleme presante ca aceea pe care o supun atenției mass-media
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
a conferențiarului - un "profesor de estetică" decât un tâlhar de drumul mare. După un arc de timp medieval, e rândul mitologizatului Don Juan să beneficieze de pledoaria eseistului. Cât despre Don Quijote, acesta e un vechi receptor al admirației lui Paler. Mitizarea merge, de fapt, împreună cu demitizarea, în grade diferite și cu o pondere a captării semnificativului. Când Octavian Paler iese din acel desfășurător existențial despre care am vorbit, el revine la înclinația de a inventaria și selecta faptele (istorice, culturale în
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
spațiul în care a trăit și a creat (prin niște "exerciții exegetice", cum își intitulează Ovidiu Pecican intervenția; bine că n-a zis exersări!), după ce, în 1889, Maiorescu îl așezase deasupra și în afara acestor circumstanțe, punând piatra de temelie a mitizării fenomenului eminescian: "Ar fi crescut Eminescu în România sau în Franța, și nu în Austria sau Germania... Eminescu rămânea același, soarta lui nu s-ar fi schimbat." (Maiorescu, Critice, II, b.p.t., 1973, p. 256). De aceea, noile abordări aduc
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
un scenariu reușit al trupei Divertis (doar un exemplu: în finalul poemului Sară pe deal, actanții lirici își reazemă capetele unul de altul și adorm surîzînd). Autorul articolului observa că nu doar Eminescu și opera lui sînt supuse procesului de mitizare, ci și exegeza eminesciana (școală absolutizează încă, pudic, erotismul angelic și abstractizant, iar din Călinescu nu reține decît exasperantul prin repetare "ape vor seca în albie..."). Sînt enumerate cîteva din poncifele despre scriitorii clasici, idei primite de-a gata de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
schematizare, pentru că există elemente comune de la o etapă la alta. Dar e evident că perspectiva socială a prozei lui Sorin Titel se deschide promițător spre ultimele romane. De asemenea, pactul autobiografic și regionalist (evocarea originilor familiei și reconstituirea istoriei personale, mitizarea mamei și utopizarea Banatului) devine tot mai productiv. În Melancolie, cel mai nostalgic dintre romane, rămas neterminat, scriitorul chiar tinde să fie manifest autobiografic. Ceea ce a fost cenzurat în primele cărți (confesiunea, mărturia autorului despre sine și despre creație) se
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
trăim momentul înălțător în care steagul flutură în vânt, iar conducătorul ne anunță o victorie? În fond ne sărbătorim în acel moment propria noastră existența colectivă sau măcar aspiram spre ceva mai înalt. Ion Cristoiu respinge sarcastic orice formă de mitizare a vieții politice. Atitudinea să este poate necesară după aproape o jumătate de secol de comunism în care specialiștii în propagandă au falsificat grosolan viața politică și chiar viața în general. Dar indiferent dacă este sau nu necesară, ea este
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
moment de glorie. Cum revistele literare sînt, și ele, niște utopii, în fond, ale convivialității și-ale renunțării la orgolii, situarea lor în istorie se supune acelorași legi ale (ne)șansei. Cea literară, cînd vrea să le facă un bine - mitizarea fără fisuri - le face, de fapt, cel mai mare rău. Mult mai indiscretă, la petite histoire e mai credibilă în micile-i bunăvoințe, fiindcă ai garanția, în anii cînd citești, că relațiile, pe care ea le conservă, între membrii grupului
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
autentice ale Ethosului lor istoric. (pag. 10) În densa introducere la volumul citat - cercetare filologică riguroasă a textelor din trist-înduioșătorul cimitir vesel din Săpînța - universitarul italian dă încă o dată dovada pătrunderii fenomenelor sociale și culturale de prin părțile noastre, sesizînd mitizarea unor valori și manifestări culturale considerate ancestrale și sub impulsul unor forțe externe și aleatorii. O face nu numai în urmărirea diacronică a politizării și distorsionării oportuniste a fenomenului (emfatizarea caracterului autentic și laic al multor inscripții, sub regimul comunsit
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]