180 matches
-
însă și respectiv reprezentarea realistă și naturalista care o transpune este mai prozaica și mai banală. Factorii de ordin socio-istoric care declanșează procesul de demitizare al Parisului acționează în același sens și asupra imaginii Parizienei. Urmând logică fenomenului, accesele de mitizare se succed cu cele de demitizare: "Ils la célébraient, la vantaient, la critiquaient, et la dépréciaient suivant leș jours, leș rancunes, leș irritations ou leș préférences qu'elle avait montrées" [Maupassant, Notre cœur, p.60]. Vom constata că în prima
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a lăsat amprenta asupra structurii operei literare și asupra configurației epicului. Se observă o filiație a acestui personaj de la scriitor la scriitor. Registrul reprezentării Parizienei este de la cel romantic la cel ironic. Imaginea Parizienei cultivata de autori a contribuit la mitizarea/demitizarea personajului. Fiecare romancier a creat diferite variante prin conturarea unui personaj contradictoriu și ambiguu și a diferitelor tipuri de Pariziene. În persoana femeii pariziene, care are un caracter și o personalitate singulară, românul francez a creat un etalon original
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
față, drept exemplu-tip: privirea să transmite un șoc306. Nimic nu atrage și nu excită că întâmplarea, atât de legată de capitală și de femeie. Femeia este tulburător de excitanta în rapiditatea și caracterul de proximitate al relațiilor pariziene. Această mitizare a primei întâlniri și a imaginii sale obsedante permite construirea universului iubirilor fulgerătoare prin efectul pe care îl produce femeia pariziana 307. Pariziana întreține mitul întâlnirii romantice neașteptate, cu toate ca de multe ori are grijă să o regizeze în prealabil. Frédéric
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
căsătorie pe care le fac persoanele nobile curtezanei Nana. "Lovitură de teatru" constă în faptul că Nana respinge această idee354. Etapă cea mai interesantă este cea a transformării lui Nana în mondenă (un rol care îi reușește) și procesul de mitizare inerentă 355. Mișcarea descendentă oferă exemplele cele mai concludențe, pe care le sintetizează marchizul Chouard: "paroles indignées contre la désorganisation de classes dirigeantes par leș honteux compromis de la débauche moderne. Saleté en baș, saleté en haut" [Zola, Nana, p. 396
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
XIX-lea. El este precursorul mai multor tendințe în literatura, incepand cu impresioniștii, suprarealiștii și continuând cu reprezentanții "Noului român". Modernitatea anticipatoare a lui Zola, fondată pe un principiu de renovare internă, o face să fie deschisă. Hiperbolizarea, simbolizarea și mitizarea imaginii nu sunt doar procedee artistice prin care Zola intensifica impresia generală creată, ele țin de legitățile interne ale fenomenelor reprezentate. De aceea considerăm că dezbaterile tradiționale purtate, de regulă, sub semnul lui Balzac, ar fi, pe alocuri, mai bine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
socialism și comunism, și-n cele din urmă teama de aneantizare "ființială" prin aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce duce la concluzia că teama de istorie și de vicisitudinile ei imprevizibile a fost, dintotdeauna, o marcă exponențială a identitarului național, compensată prin mitizarea culturii populare, a folclorului, a "ființei" profunde a neamului și a cumsecădeniei retractile toate indicii ale fugii din timp, ca reacție colectivă la "teroarea" pe care ne-o impune istoria. Statistici scrupuloase arată că niciodată în milenara lor istorie, mânăstirile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la evenimente ce au avut loc curând sau impresii de moment, ci mai degrabă la amintiri sau memorii. Amintirile pot fi mai elaborate decât impresiile, însă și mai vulnerabile cu trecerea timpului, alunecându-se într-o atitudinea de regret și mitizare, ce ar putea duce la rezultate opuse sau chiar să se amestece împreună. Mai mult, acest lucru este cu atât mai valabil atunci când de la cronicarii Ordinului - Giordano, Toma și în parte Salimbene - care scriu despre experiențele lor personale, despre nașterea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Egiptenii îl figurează pe Osiris, ca domn și rege al lor, printr-un ochi și printr-un sceptru. Numele lui, ascultîndu-i pe unii interpreți, înseamnă cel cu mulți ochi. Os, în limba lor, vrea să însemne mulți, iar iris ochi”. Mitizarea a fost favorizată și de opinia comună că zeul sacrificat și-ar fi găsit adăpost într-o sumedenie de morminte. „Unii dintre egipteni spun că trupul lui este îngropat în mai multe locuri, dar cei mai mulți cred că la Abydos sau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
începe să fie reținută nu după biografie și onomastică, devenite publice, ci sub regimul unui atribut care cumulează mai multe valori. Substituirea numelui civil (Nechifor Lipan) cu o formulă sau cu un epitet „totalizant” (C. Lévi-Strauss) constituie una dintre condițiile mitizării (Max Müller). Elementele de portret catalogate pînă aici circulă în oralitate, cu funcție poetică, dar și sociologică. Atribuite unui individ, selectat cu sau fără intenție de colectivitate, instituționalizează un portret ideal de bărbăție și de frumusețe, sumar și din cîteva
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
etiologică, prin care se oferă explicații cauzale -, însemnătatea mitului constă în propunerea unui set de modele, importanța sa pentru domeniul sacrului și a sistemelor religioase fiind aceea a medierii sau a mijlocirii sentimentului religios dintr-un univers în altul, prin mitizare reconstruindu-se în spațiul umanului imaginea divintății. Referindu-ne aici doar la mitul cosmogonic, pe care îl considerăm un reper spiritual esențial, un prototip primordial ce evocă în mod paradigmatic lumea sacrului, oferind modelele demne de urmat în lumea profanului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
relației tată-fiu, putem găsi o justificare a raporturilor stabilite între divinitate și omenire, ca și a sentimentului de subordonare și dependență, despre care amintește Rudolf Otto112. Revenind la ideea principală de fundamentare a creației prin intermediul sacrului și la cea de mitizare, ca acțiune de transformare a unui anumit element-sursă în mit, devine evident faptul că acesta din urmă constituie atât pentru domeniile științei și artei, cât și pentru sistemul de credințe religioase o formă spectaculară de conservare și valorizare a respectivului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Lessio etc.) a avut-o la înțelegerea și justificarea socială, cât și la susținerea eticii unui fenomen care se dezvolta puternic sub privirea corifeilor ei. Un set de idei - cele ale scolasticii târzii spaniole - până nu de mult îngropate de mitizarea (desigur, nedorită de Weber) tezei weberiene a legăturii dintre etica protestantă și spiritul capitalismului; aceste idei nu au fost luate în seamă sau, în orice caz, au fost eliminate pe criteriul că sunt irelevante în opera lui Eugen von Böhm-Bawerk
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
tot atîtea acțiuni (verbe) mincinoase cîte domenii am luat într-un subcapitol anterior în seamă, respectiv cîte tipuri de discurs istoric și-a constituit omul de-a lungul timpului cu privire la lume și relația lui cu lumea. Astfel, vom putea deosebi: mitizarea, ca formă distorsiona(n)tă a discursului mitic, vrăjirea ca expresie a discursului magic sau ocultarea ca formă a discursului ocult, mistificarea sau dogmatizarea ca modalitate de a ascunde realități ale discursului mistico-religios, falsificarea ca temei al discursului filosofic, dezinformarea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și reacționari.759 În plus, mai trebuie amintit că motivațiile ticăloșilor nu sunt întotdeauna raționale, ei plasându-se în logica Vechiului Testament, conform căreia puterea corupe spiritul, puterea fiind prezentată ca o formă particulară de cunoaștere. Astfel are loc o "mitizare a ideii de crimă" și o dramatizare a potențialului criminal prin deciziile luate dintr-o poziție de putere (cunoaștere): "dacă Istoria e înțeleasă ca progresul spre Utopie, o tensiune semnificativă poate fi adăugată între super-eroi (care asistă și sprijină procesul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sunt adevăratele valori, avocat al diavolului ce sunt, și bătrâna doamnă cade în plasa mea cu măiestrie întinsă, doar buna educație o reține de la a spune tot ce gândește cu adevărat despre generațiile tinere, și discuția alunecă iarăși spre politică, mitizarea perioadei interbelice, adevărata cultură română aparține acestei perioade, democrația, libertatea, proprietatea, regele, și aici nu m-am mai putut abține, Recunosc, doamnă, că generația noastră n-are pic de respect pentru nimic, dar are ceva ce generațiile vechi nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sunt adevăratele valori, avocat al diavolului ce sunt, și bătrâna doamnă cade în plasa mea cu măiestrie întinsă, doar buna educație o reține de la a spune tot ce gândește cu adevărat despre generațiile tinere, Și discuția alunecă iarăși spre politică, mitizarea perioadei interbelice, adevărata cultură română aparține acestei perioade, democrația, libertatea, proprietatea, regele, și aici nu m-am mai putut abține, Recunosc, doamnă, că generația noastră n-are pic de respect pentru nimic, dar are ceva ce generațiile vechi nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trei ori șapte“, al cărui scop este obținerea unui număr de 21 de puncte. Truco. Joc de cărți cu mărire a mizei, practicat În Argentina, Paraguay și Uruguay, pentru care Borges și prietenii săi aveau un adevărat cult (dus până la mitizare) și În care șiretenia și prefăcătoria sfidează hazardul. Despre el scriitorul argentinian a spus că „este jocul unor oameni care au foarte puține sau nimic de făcut; e jocul câmpiilor, cuțitelor și al moșiilor. Eu l-aș compara cu ceaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale de istorie. Interdicția manualului arată limitele permise ale de-mitizării naționale. Deși încurajat de programa școlară (pe care manualul o respectă formal), autoritățile statale au reacționat defensiv în momentul în care au conștietizat pericolul pe care o asemenea abordare deconstructivistă îl poate avea la adresa identității naționale. Totuși, chiar dacă prin interzicerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și imagini ale adversarului, creează identitate și simboluri sociale pentru uzul colectivității, reprezintă o sursă inepuizabilă de putere simbolică pentru istorici sau politicieni. Aceste valențe ideologice nu au scăpat nici ele atenției cercetătorilor. Sunt de amintit, mai Întâi, lucrările dedicate mitizării și ideologizării figurii lui Horea XE "Horea" la nivelul folclorului, al publicisticii, al literaturii ficționale sau al reprezentărilor plastice. Ștefan Pascu și alți istorici marxiști au cheltuit multă energie În fastidioasa lor dezbatere cu privire la „caracterul” mișcării lui Horea, etichetată drept
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Márczius Tizenötödike" (Debrecen), II, 1849, nr. 50, p. 191; Márczius Tizenötödike (Pesta), II, 1849, nr. 18, p. 70 și nr. 20. Kőváry László XE "László" , op. cit., pp. 112, 54. Ibidem, p. 54. Ibidem, pp. 55, 112. Ibidem, p. 232. Pentru mitizarea figurii lui Avram Iancu XE "Iancu" și În spațiul culturii maghiare din epocă, vezi Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Pesta, 1850, nuvela „A
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fiecare dintre cele trei vârste istorice - bizantină, otomană (balcanică) și modernă (sud-estică). "Omul dublu" ca și produs al unei situații de destin colectiv specifică la nivel tipologic eternizatul parcă echilibru instabil. Așa cum fragilitatea construcției a condus, aici, în revers, la mitizarea legendei despre Meșterul Manole, la fel, provizoratul existenței într-un spațiu autocratic și adiabatic se reflectă în ceea ce numeam o filosofie a supraviețuirii. E de subliniat apoi că, parte integrantă din această structură umană duală, eticul reglează din interior "funcționarea
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
atestate istoric. La fel se întâmplă cu românul Pintea Viteazul, cu Stanko bulgarul, cu grecul Mihalis etc. ce populează epica populară, ca să se regăsească în literaturile moderne din sud-est. Numai că, aici mai ales, fenomenul de proiecție retrospectivă sau de mitizare în baza legii formulată de Mircea Eliade coexistă cu procesul de invers, demitizator în esență, evident în referințele sociale, naționale și tipologice în linia realismului. Or, tocmai această stare pendulară sau, mai exact, acest ritm pulsatoriu (pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Pictorul naiv Gheorghe Doja este un „ecologist” al imaginii iubind pădurile și câmpiile verzi. Melancolie și nostalgie ... știi câte frunze s-au ofilit ... Alteori, sub un cer albastru „chagalian”, o nouă lume. Revitalizată și fertilizată de fulgurațiile mitului. Printr-o „mitizare” a cotidianului, artistul „băsmuiește” banala realitate, înfrumusețând-o. Mijloacele de expresie de „sorginte naivă” susțin plasticitatea viziunii. Caligrafiile desenului iconografiază rustic suprafețele. Personaje în „țoale sărbătorești”, „meticulos” pictate. Scheme compoziționale original folosite și interpretate. Compoziții dinamice cu linii de forță
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Pictorul naiv Gheorghe Doja este un „ecologist” al imaginii iubind pădurile și câmpiile verzi. Melancolie și nostalgie ... știi câte frunze s-au ofilit ... Alteori, sub un cer albastru „chagalian”, o nouă lume. Revitalizată și fertilizată de fulgurațiile mitului. Printr-o „mitizare” a cotidianului, artistul „băsmuiește” banala realitate, înfrumusețând-o. Mijloacele de expresie de „sorginte naivă” susțin plasticitatea viziunii. Caligrafiile desenului iconografiază rustic suprafețele. Personaje în „țoale sărbătorești”, „meticulos” pictate. Scheme compoziționale original folosite și interpretate. Compoziții dinamice cu linii de forță
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în aceste personalități instituirea libertății de gândire în observarea atentă a universului, a naturii și a omului, precum și în exprimarea lor; este linia de demarcație dintre dogmatismul Evului Mediu și epoca Renașterii. Noua cosmogonie, împreună cu arta florentină, sunt esența Renașterii. Mitizarea lui Leonardo Da Vinci ca geniu universal rămâne greu de egalat în istorie. Leonardo Da Vinci (Leonardo di ser Piero da Vinci) s-a născut la 15 Aprilie 1452, în ajunul prăbușirii Imperiului Bizantin (1453) și la apusul epocii medievale
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]