310 matches
-
pe stânga pârâului Solovăț, la Hălceni și pe fața sudică a D. Odăile, la Hălceni sunt în general slab evidențiate morfologic. Prezența unor formațiuni aluviale pe nivele ce se mențin între 140-150m în altitudine (D.Schinăria, D. Balș, D. Solovăț, D. Mitoc) atestă prezența cel puțin a încă unei terase de 90-100 m. Șesurile sunt în general bine dezvoltate și sunt supuse inundațiilor, corespunzător litologiei și caracteristicilor regimului anual al scurgerii. În morfologia fluvială se reflectă și o serie de influențe ale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nordul său. În general, se asociază cu procese de eroziune liniară, afectând însă frecvent versanții acoperiți cu deluvii de alunecare vechi, neluați în cultură. Pentru anumite sectoare de versant reprezintă procesele cele mai caracteristice, precum versanții estici ai dealurilor Budu, Mitoc ș.a. Spălările se pot observa cel mai ușor primăvara și toamna, când solul este lipsit de vegetație, sub forma unor pete de culoare deschisă, care indică îndepărtarea orizontului A,bogat în humus, al solurilor cernoziomice. Existența în substrat a unor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote, îndeosebi interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei,afluenți ai Miletinului în acest sector . Stratul acvifer principal din baza acumulativului de terasă se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ce se scurg pe marnele sarmatice. Aceasta explică și mineralizarea ridicată a apei din șes, care face ca în timpul perioadelor secetoase să apară suprafețe mari de eflorescențe saline, care pot ajunge la grosimi de 1,5 cm . În dreptul satelor Șipote, Mitoc, Hălceni, unde șesul este mai umed și pe alocuri chiar mlăștinos se creează condiții de sărăturare a solurilor. Șesurile secundare din lungul văilor afluente(Coroleuca,Recea, Valea Odăii, Valea Broaștei, Valea Stănoaiei,Chișcăreni etc.) se includ în aceeași unitate hidrogeologică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
59,9%, iar pășunile și fânețele naturale la un loc ocupă 22,6% din suprafața totală a comunei . a) Vegetația de pădure ocupă o suprafață redusă, de cca. 0,33% din suprafața totală a comunei și se întâlnește pe D. Mitoc. În componența acesteia deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ca solurile să fie ceva mai evoluate. Însușirile fizice și chimice fac ca aceste soluri să fie cele mai fertile din regiune, asigurând, atunci când precipitațiile sunt suficiente, recolte bogate. c) -Cernoziomul cambic mediu evoluat textural este răspândit local sub pădurea Mitoc, unde, ca urmare a păstrării apei sub stratul de frunziș al pădurii, solul este mai evoluat ca în zonele din jur, adâncimea de levigare a carbonaților ajungând până la 95110 cm. d) -Cernoziomul cambic foarte slab evoluat este solul de trecere
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acest context și regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de împroprietărire, în apropierea drumurilor principale, prin aceasta reducându-se dispersarea . E
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Cel mai mare număr de locuitori l-a avut, în 1912, satul Chișcăreni, aici înregistrându-se cca.38,5% din numărul total al locuitorilor din comună, urmat de satul Șipote (26,9%), apoi de Iazu-Nou (15,9%), Hălceni (12,6%), Mitoc(8,1%) și Iazu-Vechi (5,9%). In perioada 1912-1930, numărul populației a crescut cu un procent de 1,6% în satul Chișcăreni, cu 1,5% în Hălceni, cu 0,9% în Șipote, cu 0,8% în Iazu- Vechi, cu 0
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
9%). In perioada 1912-1930, numărul populației a crescut cu un procent de 1,6% în satul Chișcăreni, cu 1,5% în Hălceni, cu 0,9% în Șipote, cu 0,8% în Iazu- Vechi, cu 0,2% în Iazu-Nou, iar în Mitoc a scăzut cu 0,7%. Perioada 1930-1966 cunoaște o dinamică demografică accentuată,numărul locuitorilor crescând de la 4439 la 7014, deci de peste 1,5 ori, cu o medie anuala de 71 persoane. Aceasta deoarece, cu toate pierderile de vieți omenești din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe economia centralizat planificată, după decretul interzicerii avorturilor, se observă din nou o creștere a populației, mai ales în satul Iazu- Vechi, (care a cunoscut un salt spectaculos, aproape dublându-și populația, de la 505 locuitori la 912 locuitori) , apoi in Mitoc ( cu 0,3%) și în Iazu -Nou (cu0,1%), datorită facilităților acordate tinerilor familii. Nu același lucru s-a întâmplat în satele Chișcăreni și Hălceni, unde populația a scăzut cu cca.4%, respectiv, 1,5%. Perioada 1977- 1992 înregistrează o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la 5224 în 1992,deci cu 1920 locuitori mai puțini la nivelul întregii comune, ca urmare a scăderii numărului de locuitori în toate satele (Chișcăreni cu 589 locuitori, Iazu-Vechi cu 584 loc., Iazu-Nou cu 364 loc., Șipote cu 164 loc., Mitoc cu 139 loc.). În perioada 1992-2002 se constată o creștere a numărului de locuitori la nivelul întregii comune, de la 5224 loc. în 1992 la 5572 loc. în 2002, deci cu o medie anuală de 34 persoane. Singurul sat în care
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
34 persoane. Singurul sat în care s-a redus numărul de locuitori a fost Iazu- Nou (cu 47 persoane), restul satelor cunoscând o creștere a numărului de locuitori(Chișcăreni cu 170 persoane, Hălceni cu 122 persoane, Șipote cu 80 persoane, Mitoc cu 68 persoane, și IazuVechi cu 61 persoane). Astfel, în decursul a cca.100 de ani, populația comunei Șipote a crescut cu peste 5230 de locuitori, mai precis de peste 16 ori față de anul 1893, cu o creștere medie anuala de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe valea Miletinului existau în sec. al XVIII -lea un număr mai mare de așezări decât la mijlocul sec. al XIXlea . Aceasta dovedește că unele din acele așezări s-au siliștit,printre ele numărându-se și satele de lângă Șipote:Zugravi,Cioara,Mitoc,Coroleuca. În, ,Harta Moldovei” ridicată sub conducerea generalului Bawer, în a doua jumătate a sec. al XVIII- lea,sunt înscrise pe valea Miletinului 14 așezări, din care 9 au dispărut. Satul Șipote, atestat documentar încă din sec. al XV-lea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară a unei mănăstiri, ci o așezare mai mare pentru paznici și pentru vitele crescute la o distanță mai mare de sat. Conform documentelor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și ceangăii, ultimii stabiliți în unele sate din apropierea comunei Șipote (Fântânele, Gropnița, Focuri) și în satul Iazu-Vechi. Recensământul din 1992 certifică majoritatea absolută a etniei române, precum și a populației vorbitoare de limbă română în toate satele comunei, exceptând satul Mitoc, unde o singură persoană s-a declarat ca fiind de naționalitate rusă. Astfel, din totalul populației comunei de 5524 persoane în 1992, doar un procent infim, de 0,01% reprezintă altă naționalitate decât cea română. Recensământul din 2002 certifică majoritatea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
gospodăriile sătenilor, pentru a fi arse sau pe terenurile neproductive limitrofe, acest lucru constituind o sursă de poluare a aerului, solului și apelor de suprafață. Surse de poluare, de producere a molimelor reprezintă și cimitirele prezente în intravilan (Chișcăreni,Hălceni, Mitoc) sau în imediata apropiere a zonelor locuite (Șipote, Iazu - Vechi). Astfel, în ceea ce privește poluarea aerului, principalii poluatori de pe teritoriul comunei Șipote sunt :Centrul de Vinificare, atelierele mecanice, sectoarele zootehnice, morile și brutăriile (amplasate în intravilan),cu atât mai mult cu cât
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
împădurite a căror calitate să fie afectată de poluare. Cea mai mare importanță ecologică o reprezintă cele 30 ha de pădure, existente pe teritoriul comunei Șipote. Valoroasă prin importanța sa ecologică și, totodată, un potențial de agrement o reprezintă pădurea Mitoc. Această pădure are o influență pozitivă în special,asupra aerului din zonă. V.2. Măsuri de combatere a degradării, de protecție și conservare a mediului În raport cu intensitatea disfuncționalităților sunt necesare măsuri de protecție, pentru a stopa, îndeosebi, degradarea solurilor, a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
egală cu creșterea anuală. În privința monumentelor naturii, în broșura „Protejarea naturii și județul Iași”, editată de Agenția de Protecția Mediului Iași, este specificat, în ceea ce privește speciile de plante rare protejate din județul Iași, în pădurea existentă pe dealul Mitoc (ca de altfel, în toate pădurile din județ) faptul că specia amenințată este ghiocelul ( Galeanthus nivalis), încadrându-se în categoria de vulnerabilitate „V” (vulnerabil). Punerea în practică a pachetului de măsuri de mai sus și respectarea legislației de mediu va
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a intrat în odaie. N-a găsit însă mortul. S-a zăpăcit și a ieșit în ogradă, Moș Miron tocmai scotea apă din fântână. Bărbatul s a speriat și-a exclamat mai mult pentru sine: Mortul e viu! Puntea de la Mitoc Se întâmpla adesea să plouă mult, mai ales la începutul primăverii. Atunci, apele toate își măreau debitul și-și lărgeau albia. Râul Suceava, de lângă Costișa, fiind divizat în trei ramuri, din cauza ploilor abundente și a topirii zăpezii se unea, formând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
schimburi și duminică ne întorceam la internat (unde am stat opt ani). Fiind Suceava foarte mare și drumul prin Frătăuții-Noi prea lung pentru picioarele noastre, ne-am decis s-o luăm prin Măneuți, pentru a trece apa pe puntea de la Mitoc (care era singura punte peste râu; podul fiind distrus din timpul războiului). E drept că aici, Suceava era o singură ramură și mai îngustă ca-n altă parte. Puntea o scândură lată, fără țăietoare (balustradă) și stâlpi de susținere, unea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ce e cu mine. Viorica nu mai vroia să treacă. Eu am încurajat-o și a pornit încet-încet până a reușit și ea să ajungă pe mal. Acasă, abia a doua zi le-am spus părinților că am venit prin Mitoc și nu pe podul de la Frătăuții Noi. Ce îngroziți erau părinții! Ce m-au certat! Și apoi m-au rugat cu lacrimi, să nu mai venim noi acasă, că mama, săptămânal îmi va aduce de toate. Le-am promis solemn
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noi acasă, că mama, săptămânal îmi va aduce de toate. Le-am promis solemn că mă voi ține de cuvânt, dar... uitam repede și iarăși îmi era dor de tata, care nu prea venea la Rădăuți. Ce-i drept, pe la Mitoc n-am mai trecut, dar am trecut apele Sucevei pe la moara de la Dughea, și-n aprilie, numai să nu înconjurăm pe la pod. Picioarele erau roșii ca sfecla, dar noi râdeam și ne credeam mari eroine. Nu gândeam că aceste fapte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea de sus a coastei; Întrepâreie, la Șvarac, pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
atelaje bune, șura cârciumarului a fost mutată sus pe deal, la noi în curte. Într-o săptămână, meșterii Fârștit și Constantin a Ilenei, ajutați de o echipă de săteni au montat-o la loc, dar am rămas fără furaje. De la Mitoc, tata a cumpărat un stog de paie, fân și popuri de strujeni. Vitele noastre au ieșit cu bine din iarnă. Au avut hrană destulă. Lucrurile s-au îndreptat, au rămas doar în amintirea noastră, căci " Focul este slugă bună, dar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]