2,504 matches
-
ieșite din comun. tanka din tinerețea mea două fiare cu două ideologii au lichidat un miliard de nevrednici și de mine au uitat despre bibliografia din literatura antică iar te tolănești pe burtă leneș neoclasic - și dacă pasc mânjii muzelor mitologice pe focoasele atomice ale molohilor din tragedii iar te tolănești pe burtă leneș neoclasic și din pășunatu-ți vei plodi cel mult balegă de cal - chiar și melpomene știe că ar merita încercarea schiță de autoportret asfixiat de ființa ta străpuns
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
jules-verne-ian („Valul se prelinge pînă la fereastra studioului, urcă pe sticlă. Hublou cu meduze“), trimițând atât la o scufundare în apele subconștientului, cât, mai ales, la „nebunia“ lucidă a ciudatului căpitan Nemo. Noul căpitan Nemo este însă Nanabozo, o figură mitologică de tip trickster, demiurg, personaj literar, dar și de B.D., iepurele magician din Yakari. Între iluzie și realitate nu mai există granițe. O. Nimigean este în Nanabozo un poet pe cât de virtuoz, pe atât de profund. Dar și unul îndrăzneț
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
fi deci prima etapă a seriei pe care o traversează epifaniile masculine din Strigoii, Făt-frumos din tei ș.a., purtătoare ale dublei măști poetice, de zburător și de demon romantic. În ceea ce privește interpretarea figurii complexe a Luceafărului, în care se concurează imaginea mitologică a daimonului grec, o creatură de origine divină deci, cu aceea a demonului în sens biblic, se optează pentru o soluție nuanțată. Pentru un moment, împins de dorință, Luceafărul se conturează la început ca un înger căzut, precum cel din
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
Circe, nemurirea promisă de Calipso, șederea lîngă frumoasa Nausicaa), pentru a "învăța" cît mai multe. Faptul că a dorit să audă cîntecul sirenelor, acceptînd să fie legat de catarg, se explică nu prin dulceața vocilor sau ineditul cîntecelor emise de mitologicele făpturi, ci prin reputata lor știință. Așa cum se pronunță și Cicero: "Homer a înțeles că această poveste nu va fi convingătoare, dacă un om atît de mare ar fi fost prins în plasa sirenelor prin cîteva cîntecele. Sirenele îi promiteau
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
Guițescu (așa scria pe burta lui) putea să mai fie ce fusese cîndva în insula cu porci, întîlnită de Călătorul înțelepțit în lunga sa odisee spre draga-i soțioară. Dar ce mînca grasone al nostru de arăta ca protopărinții săi mitologici? Căci de mîncat mînca ceva în fiecare seară, la televizor, ceva! Ce?" Ca și următoarea insultă moale precum o pastă, acolo unde ar trebui o duritate de cremene: "Dar tocmai cînd moara de vînturi părea că expiază, cu o ultimă
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
știe într-adevăr, cu fiecare virgulă și papilă, despre ce vorbește. În încurcata rețea de rețete tradiționale, de pofte legitimate savant pentru vinuri și țuici, de mizanscene minuțios proiectate pentru diferite ospețe, de anecdote, citate și interpretări - literare, istorice, geografice, mitologice, etnografice și antropologice, de amintiri de călătorie, fotografii etc., R.A. Roman se mișcă în voie, ba chiar cu tropăitul unei bune dispoziții molipsitoare. Cartea își trece pe lista calităților sale evidente un umor robust și suculent, o limbă românească cum
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
avantajul unui concentrat de semnificații, în absența cărora el ar dispărea. Numai că relațiile dintre mit, experiență trăită și literatură nu sunt deloc simple, se produc uneori întorsături uluitoare. Există mai întâi o diferență între personajul de roman și personajul, mitologic. Raskolnikov sau Vautrin sunt celebre personaje romanești și atât, dar Don Quijote, Don Juan și Robinson au ajuns mituri fiindcă au depășit granițele operelor care i-au lansat, încarnând dimensiuni fundamentale ale condiției umane. În general, autorii de mituri mor fără
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
cu un condei "pozitiv", în care nu se-ncîlcește niciodată un fir din lumina imaginii fabuloase, e incomplet, searbăd, uscat. Nici E. Lovinescu, care notifica "degetul de lumină" al lui T. Maiorescu, nici G. Călinescu care-i înregistra cu ajutorul unui alfabet mitologic pe o seamă de însemnați contemporani, nu se abăteau de la regula scriiturii în care, alături de corzile polemice, vibrează și cele ale admirativei recunoașteri. "Admirația, scria Camus, e suprema bucurie a înțelegerii". A admira din cînd în cînd nu e o
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
un aer mai degrabă sistematic decît retrospectiv, nu a fost doar un simplu discurs plastic, ci și, în egală măsură, confruntarea directă cu o proiecție culturală pe care distanța și prizonieratul nostru comunist au transformat-o, pe nesimțite, în substanță mitologică. Evenimentul în sine, atît ca proiect cultural de mare cuprindere, cît și sub aspectul lui de ceremonial monden, a oferit, în mod cert, ceea ce publicul aștepta de la el: cantitate, suport teoretic, diversitate, acuratețe muzeografică, dinamică a spațiului și volubilitate a
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
pictorul scoate această lume din accidental și din derizoriu, o reconstruiește cu inocența celui convins că totul poate fi luat oricînd de la început și, finalmente, o eliberează și o risipește în spațiile înalte, conferindu-i forță primordială, unicitate și profunzime mitologică. Dintr-o singură privire, e drept, una nu tocmai la îndemîna oricui, el descrie o scenă banală, de interior, pe care, în același timp, o fixează definitiv în hieratica unui ritual. ,,în toate zilele de sîmbătă, scrie Chagall pictînd, de
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme întîlnite în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter, Directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Stendhal, Grenoble - Les Îles
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme întîlnite în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter, Directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Stendhal, Grenoble - Les Îles mythiques de l'Autre Monde dans La Navigation
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
de nu știu unde, răcoroasă, largă, absorbită de cîmp și copaci. În vecinătatea acestui loc pacific, cochete locuințe, printre care ale cîtorva familii de italieni, aduc în spațiu grăuntele de sare. Ziduri albe, sticlă, țigle albicioase". Iată și un portret, din tușe mitologice, al lui Ion Barbu: "Neptun sever răsărit dintre talazuri de cifre, craniu masiv acoperit cu alge parcă, ochii strălucind ca la vipere în păienjenișul stelar al formulelor și ecuațiilor axiomatice din noaptea tablei". Radu Petrescu e un rafinat cunoscător de
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
ea însăși o mitologie caricată, emisie a ingenuității rănite, precum delirul "unui înger nebun/ care mă urmează șontîc-șontîc". Un duel cavaleresc, cu arme egale. Demitologizarea se petrece printr-un simulacru de mitologie: "Frumoasa mea panteră logică/ Sînt încă o ființă mitologică/ Am aripe albastre, ochi verticali și triști/ Și alergii diverse la turiști// În labirintul păcii ce se-așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
logică/ Sînt încă o ființă mitologică/ Am aripe albastre, ochi verticali și triști/ Și alergii diverse la turiști// În labirintul păcii ce se-așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a antiidealizării: "În noaptea asta Pan cerșea în cer/ O linguriță neagră de piper
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
care se regăsește pe un palier inferior, pentru a se pierde în criza ce pare fără capăt a inadaptării, reprezintă filonul indiscutabil cel mai bogat al producției în chestiune. De fapt, sub aspectul unui joc infantil, adumbrit de tristețe, actul mitologic este întors pe dos. Dacă, în plan grav, acesta indică originea fabuloasă a ființelor și lucrurilor, aci, în plan antifrastic, indică decăderea și pieirea lor. Avem a face cu un carnavalesc ce ia în derîdre nu doar sacralitatea, ci și
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
în mai mică măsură ezoteric decît Numele trandafirului sau Pendulul lui Foucault, Baudolino este construit, ca și acestea pe mai multe planuri, înglobează mai multe niveluri de semnificație, reciclează o cantitate însemnată de clișee narative, se bazează pe o informație mitologică, istorică și teologică demnă de invidiat, pe scurt îndeplinește toate condițiile pentru a deveni un best-seller, fără a displăcea nici publicului cultivat, fie acesta oricît de elitist. Scriitorul italian știe exact cum să întrețină suspansul, dozează cu grijă elementele de
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
și lemnul, osul și piatra, împreună cu tehnicile derivate nu sînt, propriu-zis, doar componente majore ale sculpturii (și, de multe ori, chiar sinonime ale acesteia ), ci și, - iar dintr-un anumit punct de vedere, chiar în primul rînd -, substanțe și practici mitologice, prezențe de care construcția umanității, în datele ei fizice, morale și spirituale, se leagă în mod profund și nemijlocit. Din protoistorie și pînă astăzi, aceste materiale și aceste tehnici nu au absentat, practic, de la nici unul din momentele de afirmare a
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
fascinată de monumental. Construcțiile în filigran ale lui Bănulescu, interpretate în fel și chip, au fost artificial fixate, precizează autoarea monografiei, într-un cadru imobil de "sentenții generalizante" cum ar fi "realismul folcloric", "caracterul mozaicat al operei", "fantasticul de coloratură mitologică"; Monica Spiridon observă și obsesia criticii literare de a descoperi afinități cu "o serie nelimitată și heteroclită de precursori". "Prozele lui Ștefan Bănulescu nu sînt nici fantastice, nici mitologice, nici miraculoase", este de părere autoarea monografiei, care alege pentru a
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
ar fi "realismul folcloric", "caracterul mozaicat al operei", "fantasticul de coloratură mitologică"; Monica Spiridon observă și obsesia criticii literare de a descoperi afinități cu "o serie nelimitată și heteroclită de precursori". "Prozele lui Ștefan Bănulescu nu sînt nici fantastice, nici mitologice, nici miraculoase", este de părere autoarea monografiei, care alege pentru a le caracteriza cuvîntul inefabil, preluat de la un personaj care "expune" principii estetice aparținîndu-i fără îndoială autorului însuși, într-o proză care poartă exact acest nume: Inefabilul (în cel mai
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
petrece actul liric. În ce privește tematica, Dominic Stanca iese din sfera subiectelor antice (Doinaș), medievale (Radu Stanca) sau rustice (I. Olteanu), pentru a ancora în orizontul bine determinat al istoriei naționale, eroii baladelor sale, de pildă, nu mai sunt nici figurile mitologice ale Antichității, nici siluetele misterioase ale unor burguri din Evul de Mijloc, nici personajele de extracție socială modestă, ci chiar profilurile reprezentative ale unei societăți românești identificabilă istoricește. Prin lirica sa, Dominic Stanca face ca poezia "Cercului literar" să evadeze
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
Zelea Codreanu, M.C. scrie: Întrebarea care se pune imediat e: cu ce se alege "inițiatul" sau cel care a căpătat acces la secret? Mesajul codat - într-un text de fapt supracodat, în sensul că folosește simultan mai multe coduri, literare, mitologice, esoterico-mistice - nu conține "indicații", de vreun fel, încurajări sau consolări, nici măcar pentru acel lector in fabula sau cititor implicit de care s-a vorbit în teoria literară din ultimii 20-30 de ani. Mesajul ascuns - chiar cînd alegoria e dezlegată în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
cititorului tînăr sau bătrîn, instruit sau mai puțin instruit, pe care am dorit să-l confruntăm direct cu un fond bogat de date revelatoare pentru mentalitățile românului vechi, pentru înțelegerea modului în care acesta se raporta la Dumnezeu, la reprezentările mitologice, natură, societate, obiecte - într-un cuvînt, la lume. În el sunt selectate etno-texte din seria de 39 de volume numite Din viața poporului român. Iar pentru aceia care nu cred deloc în superstiții și eresuri textele merită citite măcar pentru
Citește și nu mînca by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16370_a_17695]
-
Dorin Măran Liviu Lungu se află la cea de-a treia carte. E un tînăr constănțean de formație istoric, preocupat, dincolo de catedră, de povești autohtone, de vestigii și de reverberațiile lor mitologice pe care încearcă să le transpună în romanele sale. În București e cunoscut mai ales în lumea tinerilor plasticieni printre care și-a făcut mulți prieteni și susținători elogioși, colegii de breaslă fiindu-i probabil mai puțin accesibili. Liviu Lungu
Forță și prolixitate by Dorin Măran () [Corola-journal/Journalistic/16522_a_17847]
-
Antologia lui C. Catalano e în măsură să ne dea o imagine edificatoare a elevului poet. Sunt mai multe categorii de texte poetice, mărturisind disponibilitatea de versificator a foarte tânărului autor. O primă categorie ar fi compozițiile pe teme biblice, mitologice sau legendare: Stâncile strig´Amin, Sfântul Augustin, Îngerul păzitor, David și Goliat și nu prea multe altele, unele traduceri sau prelucrări. Poemul Îngerul morții pare să aibă ceva din atmosfera eminesciană din Strigoii. Lupii țiganului adoptă genul anecdotic, într-o
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]