475 matches
-
serbările școlare, mi-a propus să particip la un concurs de muzică populară. Am interpretat o melodie ardelenească, îmbrăcată într-un costum improvizat, din zona Clujului și acompaniată de doi violoniști de la Conservator. Am obținut trofeul acelui concurs cu genericul „Mlădițe Dobrogene”. A fost surpriza ce mi-a indicat un drum nou! Împreună cu părinții mei care mi-au fost alături la fiecare suflare am început să răsfoim culegerile de folclor și să batem drumurile colbuite ale Dobrogei, în căutarea originalului, autenticului
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
în atacurile lui, să ne definim pe noi, să cunoaștem mai bine marile adevăruri. El este un tolerat, nu-i o putere. Asta-i marea greșeală a oamenilor, că se tem. Cu nici un chip nu are nici o putere. Iată, suntem mlădițe în tulpină. De unde vine toată seva, toată puterea, înmugurirea, rodirea? El n-are nici o viță. El nu este mlădiță. Totul este de la Dumnezeu: “Fără de Mine nu puteți face nimic”. Lucrul acesta s-a ignorat și neglijat în trăirea creștinilor. Dacă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
-i o putere. Asta-i marea greșeală a oamenilor, că se tem. Cu nici un chip nu are nici o putere. Iată, suntem mlădițe în tulpină. De unde vine toată seva, toată puterea, înmugurirea, rodirea? El n-are nici o viță. El nu este mlădiță. Totul este de la Dumnezeu: “Fără de Mine nu puteți face nimic”. Lucrul acesta s-a ignorat și neglijat în trăirea creștinilor. Dacă creștinul s-ar gândi mereu la lucrul acesta, ar trăi o stare de prezență care-i mai plăcută decât
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
le rezolvi cerând permanent ajutorul lui Dumnezeu, pentru că, dacă nu-i cu putință la oameni, la Dumnezeu orice-i cu putință. Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
Dumnezeu orice-i cu putință. Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim mereu dumnezei. Să nu faci greșeala de a te compara cu marii
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
vom mîntui. 9. Via din Egipt ai mutat-o; izgo- nit-ai neamuri și ai răsădit-o pe ea. 10. Cale ai făcut înaintea ei și ai răsă- dit rădăcinile ei și s-a umplut pămîntul. 11. Umbra ei și mlădițele ei au aco- perit cedrii lui Dumnezeu. 12. Întins-a vițele ei pînă la mare și pînă la rîu lăstarele ei. 13. Pentru ce ai dărîmat gardul ei și o culeg pe ea toți cei ce trec pe cale? 14. A
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
Veniamin, Manase) ...................................................................... 9. Via din Egipt ai mutat-o; izgo- nit-ai neamuri și ai răsădit-o pe ea. 10. Cale ai făcut înaintea ei și ai răsă- dit rădăcinile ei și s-a umplut pămîntul. 11. Umbra ei și mlădițele ei au aco- perit cedrii lui Dumnezeu. 12. Întins-a vițele ei pînă la mare și pînă la rîu lăstarele ei. 13. Pentru ce ai dărîmat gardul ei și o culeg pe ea toți cei ce trec pe cale? 14. A
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
har se dăruiește și se jertfește nemărginit în dragostea divină pentru cel ales. Prietenia este înmiit mai mare decât legătura de sânge, frățietate, care are mai tot timpul ceva de revendicat de la celălalt sau de la părinți. Tuturor prietenilor dragi și Mlădițelor Sf. M. Mc. Gheorghe vă urez: La mulți ani fericiți, alături de dumnezeiescul: HRISTOS A ÎNVIAT! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi -Neamț Miercurea Mare 2014 Referință Bibliografică: Constantin Gheorghe NISTOROIU - TRADIȚII ALE SFINTELOR PAȘTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Oda bucuriei Deschide ochi de soare o crăiță Complexă ca un semn de exclamare Cum timpul se topea încet în zare Pe orizont șuviță cu șuviță. Portreul cu penel de contemplare Omagial sonetul meu - Domniță Dintr-un album de epocă mlădiță Duios prin anotimpuri visătoare. Cu argintiul clinchet clopoțeii Pe aripa de vis a fanteziei In zborul către astre al ideii. Să dăm un loc în viață poeziei Reinventând și muzele, și zeii - Apoteotic - ODA BUCURIEI. Referință Bibliografică: Oda bucuriei / George
ODA BUCURIEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348077_a_349406]
-
Pot înțelege corrida, Pot înțelege și teama Bietului taur, Arena vieții noastre comune. Alisa, eu îți port trena. Mi-au plecat toți prietenii Am rămas ca un far inutil, de pripas, Un copac dintr-un codru ars. În jur cresc mlădițe, puieți, Putem muri, trec drumeți, Nu regretă, tu mă regreți? Mai trăiești? În somn te zăresc, Te aud prin zeci de pereți Cine spune că moartea-i pedeapsă? Cine spune că viața-i o faptă? Mă culc și trupul meu
VORBIM CU JUMĂTATE DE VOCE de BORIS MEHR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361795_a_363124]
-
ca faptă sfântă, ca realitate vie, ca dăruire divină, ca iubire dumnezeiască pentru omenirea Sa și nici slujirea și jertfa celor aleși pentru Dumnezeu și pentru neamurile lor. Autonomii, sclavii sinelui, robii e-ului, respectiv ai răului, altoiesc cele două mlădițe care au odrăslit pe tulpina vieții lor: libertatea și iubirea, în libertinaj și mândrie, devenind infirmi în slujire și mutilați în capacitatea de jertfă. Știința fără prețuirea moralei nu are nici preț, nici valoare. Pe orice sistem metafizic se poate
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
rar în timpurile actuale, dar e cu atât mai prețios. Conștientă de menirea ei, autoarea surprinde înlăuntrul ei miracolul rodirii, rod curat, „rod fără de păcat”, al maternității fizice: „ ... o! „Doamne! / ce minune! / nu, nu-i visare ... / port în mine semnul / mlădiței viitoare”.(Port în mine semnul...) Valentina Becart cultivă pastelul alb, în formă liberă, cu imagini proaspete și pline de seva copacilor și mustul pământului. O poezie senzuală, pământeană, parfumată, mângâietoare până la beție și totodată, o poezie mirifică, în care chemările
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
așadar mădulare ale Trupului lui Iisus Hristos care este Biserica în care creștem spiritual, prin rugăciune, asceză și împărtășirea cu Sfintele Taine, până când vom ajunge „la starea bărbatului desăvârșit, la măsura vârstei deplinătății lui Iisus Hristos” (Efeseni 4, 13). După cum mlădița ruptă din tulpină se usucă și nu poate să aducă roadă, tot astfel creștinul care nu rămâne în Iisus Hristos, adică în Biserică cu care Iisus Hristos se identifică nu poate crește duhovnicește (cf. Ioan 15, 1-5). 3. Ce este
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
toți împreună să iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit mai întâi. (I Ioan 4, 9). Pe cărările vieții acestea trecătoare cartea de față poate reprezenta un îndreptar extrem de util cu povețe pline de înțelepciune, crâmpei de comoară nevestejită, mlădiță cu adevărat roditoare. Armonia lumii acestea se găsește în fiecare dintre noi atâta timp cât floile duhovnicești nu vom îngădui să se ofilească în urcușul nostru pe calea sfințeniei, perseverând fără tagadă în CREDINȚĂ, NĂDEJDE și DRAGOSTE SFÂNTĂ. Doar alături și lângă
GÂNDURI DESPRE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364859_a_366188]
-
înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu și de Dumnezeu, Neamul nostru creștin din toate Principatele dacoromâne și-a aflat Unitatea politică de la Viteazul MIHAI, după secole de suferințe, înfrângeri, biruințe, îngenuncheri, pătimiri și răstigniri. Prima Mlădiță regală care a fost leagănul marilor personalități crescute la Sânul daco românismului ce s-a trezit spre comuniune, spre Unirea cea Mare a fost Basarabia, Mireasa și Martira, care a pătimit cel mai mult dintre toți români. Au fost în
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
ce a prevestit zorile unei vieți noi pentru neamul românesc, dând semnalul Unirii și al Reîntregirii neamului, același semnal îl dă și astăzi.” (Basarabia, nr. 526 din 28.o3.1943) La două decenii de la înfăptuirea sfântului Ideal creștin românesc, altă mlădiță basarabeană, profesorul G. Rașcu, publicist însemnat al vremii mărturisea: „Unirea Basarbiei-a fost pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi. Basarabia s-a unit cu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Compozitorilor din R. S. R., 1965, p.56) Așa cum Oltul își adună afluenții, fii și nepoți, ca un Păstor grijuliu turmele sale, mânându-i spre Dunărea albastră, învolburând Marea cea mare, cu răzvrătirea neatârnării, așa cântecul Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pe vecie pururi și amu sloboziți la gură veșnic epigoni caimac în scursură săraci dar coconi rai ar fi fost țara locu-i ideal ce-ar mai suna sara buciumul pe deal dacă noi bădiță n-am fi fost aici fragedă mlădiță din stejari pitici Referință Bibliografică: ce să-ți spun eu ție?... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CE SĂ-ŢI SPUN EU ŢIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361730_a_363059]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREȘTI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREȘTI „Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne în Mine și Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără mine nu puteți face nimic.” (Evanghelia după Ioan, cap. 15) În fiecare an creștinii ortodocși pe data de 20 iulie sărbătoresc ridicarea la cer a
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
zâzanii Dacă asta li-i menirea Că-ntâi cer drepturi și danii Să-și lucreze rătăcirea Rătăcire care doare Că ne-a rupt de Tine, Doamne Cum să smulgi din ram, o floare Când dau brume și vin toamne? Și mlădița nu dă roadă Dac-o-ndepărtezi de trunchi Scopul viermelui: să roadă Lujerele din mănunchi Ne rugăm la Tine: - Iartă Noi păcătuim și veșnic Cu blândețea Ta ne ceartă, Lasă-ne lumina-n sfeșnic! Nu ne pierde pân-la urmă L-
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351441_a_352770]
-
scoată pruncul din pântec, Li-s ochii-ți arme duioase, Adorm ostașii în scutec. Stoluri de îngeri te-nalță, Te suie spre ceruri, în sus Și toți de rău se descalță, Că-n brațe îl duci pe Iisus. Dai muguri mlădiței pe trunchi; Tu, sclavă, te ridici așteptând, Regină când plângi în genunchi, Măicuță cu dorul în gând. Nici demonii din iad nu pot Să-ți ispitească iubirea; Fierbi ca un vulcan, în clocot, Dulce-ți este... răstignirea! Nimeni, femeie, nu
NIMENI, FEMEIE, NU POATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351100_a_352429]
-
a fost ideea sinistră de a inocula în sânge copiilor, microbul politicii. Nu începuseră a citi și știau pe de rost lozinci și sloganuri. Cu sufletele mai albe ca ghioceii, cu glasurile mai cristaline decât oricare clinchet auzit vreodată, școlarii, mlădițele primăverilor noastre erau obligați să rostească solemn (și vai de acel micuț care tușea, satrănuta, voia pipi sau se scobea în năsuc în aceste momente festive): „Noi, primăvara patriei, noi viitorul/ cu graiul inimii cel mai ales/ venim să omagiem
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
ca oglinda, lângă cioporul de fete. / Stropi de apă reci și limpezi, sar pe trup și o-nfioară, / Dând Tursanului viață, râs cristalin de fecioară. / Prinde pânză udă-n mâini și o strânge ca-ntr-un clește, / Trupul său ca o mlădiță, ușurel se arcuiește. / Voioșia de pe față pentru un moment dispare, / Până-ajunge-n poienița scăldată din plin de soare. / Iată pânzele cum stau, răsfirate jos, pe iarbă, / Puse una lângă alta, îi fac Tursanului salbă! / Sfântul Soare face glume, se joacă zvântându
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
astea și cred că nu sunt greu de înțeles pentru cei cu inimă curată. Simt că pe mine m-a curățat Domnul de toată răutatea lumii pe care o mai aveam, când am ajuns aici. Tatăl este Cel care curăță mlădițele, ca acestea mai multă roadă să aducă. Și dacă v-aș povesti concret, cum mi s-a întâmplat mie aceasta, cum am simțit eu această curățire, ați crede că mă laud, așa că las pentru altă dată urmarea. Dacă ne vom
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
acel „ceva” pe care l-a pus Dumnezeu în noi și pe care acum, îl cere de la noi. Vuietul Duhului trebuie să aducă roade în noi, roade de credință, din semințe de iubire. Viața creștină este o viață de rod. Mlădița care nu aduce roada este tăiată și aruncată în foc. (Parabolă smochinului neroditor, Mt. 21, 18-22 și Mc. 11, 12-14). Să facem în așa fel că la sunetul Duhului în noi, să dăm roade vrednice. Iar timpul smochinelor să fie
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355379_a_356708]