3,411 matches
-
și de aburii aromați ai mîlului, Robinson își amintește de York, orașul tinereții sale, de familia pe care a lăsat-o în urmă, de aventurile sale pe mari, de companionii pe care nu știe dacă îi va mai vedea vreodată. Mlaștină devine, astfel, un fel de vehicol al timpului: gazele ei îl duc pe nostalgicul care delirează înapoi, catre himerele unei alte vieți. Robinson înțelege, însă, ca aceasta dependența (în sensul concret) de mîlul halucinogen îi va aduce moartea, ca într-
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
dominantelor de mai înainte: notația naturalista a unor imagini dure, dezignând condiția omului modern, dimpreună cu chemările unui eu neliniștit: Când am intrat în lume/ peste mine s-au prăbușit zodiile./ Doar luna drum a făcut,/ panglică de lumină/ peste mlaștină sângerie/ a viscerelor scoase la vândut". Natură însăși își are visele ei rele, la acele ore opace când întunericul își dispută cu lumina dominația clipei: "Lumină nu se înalță încă,/ norii se caută să se despartă/ iarbă se mai deșteaptă
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
Ceaușescu: toată lumea e vinovată și, prin urmare, nimeni nu e vinovat! Firește că lucrurile nu stau așa. Chiar dacă fiecare avem, pe plan uman, slăbiciunile noastre, chiar dacă toți păcătuim și suferim de diverse metehne, nu toți am coborât la fel de adânc în mlaștină decăderii morale. Nu toți am fost schingiuitori la Securitate, nu toți am contribuit la idiotizarea intelectuală a poporului, nu toți ne-am turnat colegii, vecinii, prietenii și - incredibil, dar adevărat! - chiar membrii familiei! O astfel de lege este eficientă în măsura în care
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
pîn' la mezosferă/ și chiar mai adînc/ ca Basarab la Posada cînd l-a dus de nas pe Karol Robert/ iar mai tîrziu Țepeș pe turci îmbrăcîndu-se în șalvari și Ștefan/ cu vuiet de tobe și trîmbițe în ceață și mlaștină/ sau Mihai la Călugăreni/ semănînd spaimă de moarte între bacterofagi/ "au căzut virusul Q de pe tine/ ca Sinan Pașa de pe pod în apă"/ o, Escherichia coli, o, Escherichia coli/ prin pădurea Albiori" (ibidem). Pe bună dreptate, Nicolae Balotă, semnatar al
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
excepțional: "Aceasta a fost soarta tuturor marilor artiști, eretici, îndrăgostiți care au sensibilizat cerul într-atât încât i-au citit gamele și arpegiile îngerești ca pe niște litere într-un abecedar, având însă în stânga și în dreapta abisuri înfricoșătoare. Șerpi, păianjeni, mlaștini, jar, dar mai ales nebuni cu dinți de oțel și gheare de fier, care te sfârtecă dacă pici în mijlocul lor. Le fou de l'abime. Acesta este un tablou al lui Paul Klee, marele pictor care seamănă fizic uluitor de
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
în ea și pipăi cu degetele:/ în locul trupului sîngerînd - paharul gol. Asta crede/ prietenul meu Ioachim și le strigă celor de pe ringul de dans:// "Vă scufundați tot mai adînc, bezmeticilor,/ în luturile poemului meu: aveți deja nămol la picioare,/ în mlaștina lui sînteți, orbeților!...".// Cuvintele lui se izbesc de ei ca de niște sfere metalice,/ se sfarmă în mii de fărîme aproape ca niște boabe de/ semințe, care cad peste tot și-n lumina jilavă le vezi/ încolțind, le vezi frunzulițele
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
recruta adepți pentru un proiect european care include, mai mult ca oricînd și mai intens că niciodată, America, e un tembel rătăcit în politică. E o mare carte ce ni s-a oferit tocmai când începuserăm a ne scufundăm în mlaștină ucigașa a Răsăritului barbarizat. Poate e șansa - bizară! - că drumul nostru spre Europa să treacă, dus-întors, pește Canalul Mânecii!
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
în posterul care îl reprezintă pe șeful lor: "Că soarele și luna fără cusur/ Este ură cu care acest jălbar de elită/ Și-a scris cărțile sale/ / Mii de pagini, tomuri grele, opere perfecte/ Numai sânge și puroi și flegma/ Mlaștini întinse de scârna/ Acolo deseori în nopți înstelate/ Licărește aură unor întâmplări străvechi/ Dospesc scame cleioase. E frig/ Ți se nazar dantele putrede din alte timpuri/ Sunt urme din sămânță lui albă/ Aruncată de unul singur la nimereala// Nu tulburați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
ceilalți nu puteau visa la un happy-end mai deplin! O fi poporul naiv, infantil, lipsit de memorie, dar nu poate fi prostit la infinit. Degeaba mai încearcă acum circarii de la Cotroceni să dreagă busuiocul, pentru ca mai rau se afunda în mlaștină morală ce le-a trecut demult la subțiori. Vremea în care românii se mulțumeau doar cu circul a trecut. Dacă nu li se pune și ceva pâine pe masa - și nu li se pune! - poate dl. Constantinescu să invite "la
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
deduce de aici că pericolul este real, că politicienii de pe malul Bâcului încep să-și facă deja calcule legate de propria supraviețuire, dându-și frâu liber reflexelor versatile?... Eventuala federalizare a Republicii Moldova va însemna "transnistrizarea" ei, adică o împotmolire în mlaștina CSI-ului și blocarea tuturor șanselor de integrare europeană. Federalizarea va consfinți implicit compromiterea relațiilor cu România și a perspectivelor unui viitor comun.[...] În ceea ce ne privește, suntem sceptici că pericolul care planează asupra Moldovei este conștientizat de clasa politică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
Pe care presară cenușă Domnul?" (Tumul). O existență lîncedă își boltește asupra poetului cerul derizoriu. Pomposul ritual poetic e dat la o parte pentru a face loc ritualului neliniștitor al lucrurilor înseși. Inocența se rezumă la o floare ivită din mlaștina degradării unanime: În clipa cînd ieșeam să cumpăr/ ceva pîine ceva unt ceva detergent/ am vrut să opresc radioul/ dar mi-am zis lasă și lucrurile/ în absența noastră au plăceri estetice/ și pe drum mi s-a confirmat: într-
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
iubirea ei,/ așa și apartamentul 8 trebuie să ne ocrotească." Lumea literară este și ea prezentă, prin notații de jurnal, în poeziile lui Gheorghe Izbășescu: Iar tu, negustorule de piei de cloști/ uiți mereu nuveleta promisă, vârtos scuturând/ zaruri prin mlaștini (!) la ședintele ASPRO./ Iar Bogdan Lefter, milos, se face că plouă.", "La Oradea, Ioan Moldovan se scarpină-n barbă...", "Adrian Dinu Rachieru din buzunarul vestonului/ scoate o laternă de hârtie", "Alexandru Cistelecan întorcea o misivă pe dos..." Toate aceste ipostazieri
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
se-nfășoară în păr/ și râsul meu e un orăcăit de apă/ posedată de lună.// Am fost o dată eu/ un zeu primitiv,/ decapitat la piciorul trestiilor?/ Capul mi-e o piatră/ pe care apele au spălat toate liniile./ îngenunchez în mlaștină,/ căutându-mă în începuturi/ și dincolo de ele./ Numai mormolocii/ îmi alunecă printre degete/ și mi-e frică de propria-mi atingere/ ca de veșnicie." (Oglinda) Alunecarea rapidă din proza vieții în metafizică este acrobația poetică pe care Nora Iuga o
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
nefericire, însă, Ion Rotaru nu este un profesionist (decât poate în acte). Cartea sa, plină de aproximații naive, de simplificări stupefiante și de oralități lipsite de grație, este definitiv împotmolită în amatorism, ca un camion de mare tonaj într-o mlaștină. Jocul de-a clasificarea poeziei Volumul recent apărut, 5, cuprinde o revenire la prezentarea poeziei românești contemporane, căreia i se acordase oricum un spațiu larg în volumul 3, din 1987. Profitând de faptul că între timp s-a desființat cenzura
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
beată. Credința, cărțile, iubirea nu fac decât să-i îngreuieze urcușul, să-i împăienjenească mai tare ochii. Uneori simt inima smucindu-se în sus cu putere - ar vrea să se smulgă, sărmana, și să scape o dată pentru totdeauna din această mlaștină fără fund." etc. în bibliotecile din Paris, autorul jurnalului se surprinde adeseori gândindu-se și el - obsesiv - la România. Iar atunci când se întoarce pentru câte o scurtă vacanță în țară, privește ca hipnotizat semnele unei degradări fără precedent a stilului
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
de grai: "Și iar îmi spun/ a scrie e un gest sacru/ prin care te poți mîntui/ și iar îmi spun// a nu scrie e un gest sacru/ prin care te poți mîntui/ să duci de mînă un geniu/ prin mlaștini cu flori cîntătoare// pînă la lumina ce ne așteaptă/ deloc grăbită/ și atîta de/ necruțătoare" (Vocile). Circumstanță ce răsfrînge complexitatea poeziei în generalitatea sa, care nu s-ar putea dezvolta favorabil în exclusivisme tăioase, în reducții intolerante, care lasă totdeauna
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
tematică a lui Wallace Stevens, cu a sa Anecdote of the Jar. Kosmos-ul imaginat de poet e o structură instabilă, construit fiind pe baze nesigure: focul - care se autoincendiază, pământul - care se absoarbe în propriile străfunduri, apa - sub formă de mlaștini și aerul - insuficient, sufocant. "Un univers pe cât de viguros, pe atât de măcinat lăuntric, consistent și fragil, inform - auroral și crepuscular, fastuos și declinant." (Nicolae Manolescu). Liviu Georgescu - Călăuza, Ed. Axa, Botoșani, 2000
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
ar fi răspuns pe loc uzbecului: "Uite, neică, o iei așa, pă ulița aia,... și o ții dreeept înainte până dai dă Berlin!"... După indicația lui, nu se putea ajunge decât într-un cătun, un sălaș de țigani lângă o mlaștină unde drumul se înfunda definitiv. Întâmplarea stârnise vâlvă. Nici un pericol; pentru un uzbec, confuzia, ratarea Berlinului era o treabă obișnuită. Deci, autorul articolului citat mai sus, nepotul lu' nea Costică, moșteni hazul, forța comică a bunicului crâșmar. Reproduc articolul Paradă
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
vedem meciul Steaua - Valencia, transmis în direct de pe noul stadion "Mocirla" din Ghencea. Ce meci de infarct, cum ne atrag atenția tot timpul comentatorii tv! Dar și ce iluminat feeric, încât se vedea până și cea mai nevinovată gropiță din mlaștină! De către noi, telespectatorii, că FRF-ului, M.Ap.N.-ului și altor "stafuri" nu le funcționează nocturna, iar ziua sunt în ceață, fapt constatat și de amicul Haralampy care, dezmorțit dintr-o plutire bahică la o drăcuială urlată a soacră-si, a
Optimi, mocirlă și-o piscină by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11962_a_13287]
-
degradarea și moartea ("ploaia galbenă" și "zăpada"), de care ea însăși este amenințată ("melancolia anilor" se extinde asupra amintirilor și "transformă încetul cu încetul memoria într-un peisaj straniu și fantomatic" (La lluvia amarilla - Ploaia galbenă), pînă ce "putrezesc în mlaștina timpului amintirile". Interesul lui Julio Llamazares pentru problematica centrată pe tema memoriei s-a manifestat chiar de la debutul său cu volumele de poezie (La lentitud de los bueyes - Lentoarea boilor, 1978 și Memoria de la nieve - Memoria zăpezii, 1981), care l-
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
și 1943, în întreaga țară au fost declarate 36 de rezervații naturale, cu o suprafață de 15 000 de hectare. Amintim, în context, că renumitul ornitolog bănățean Dimitrie Linția a intervenit, în 1942, pentru legiferarea rezervației naturale de importanță națională Mlaștinile de la Satchinez. Începând din 1960, Academia Română a desemnat zonele naturale protejate, parcurile naționale și monumentele naturale, respectiv plantele, animalele și formele de relief care prezintă importanță științifică deosebită pentru patrimoniul nostru natural. Viitorul, la doi pași În afară de Rezervația Biosferei Delta
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
care se sărbătorește în fiecare an la 2 februarie, Inspectoratul de Protecția Mediului Timișoara organizează vineri, 31 ianuarie, ora 13, o întâlnire cu elevii și cadrele didactice din Satchinez. Participă specialiști implicați în derularea programului de reabilitare a habitatului umed - „Mlaștinile de la Satchinez“ -, unde se regăsesc aproape 80 la sută din speciile de păsări de apă din România. Va fi prezentat, de asemenea, administrației locale programul Life II, de continuare a lucrărilor de reamenajare și extindere a ariei protejate, pe care
Agenda2003-5-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280635_a_281964]
-
unde se regăsesc aproape 80 la sută din speciile de păsări de apă din România. Va fi prezentat, de asemenea, administrației locale programul Life II, de continuare a lucrărilor de reamenajare și extindere a ariei protejate, pe care o reprezintă mlaștinile din zonă, pentru care Comisia Europeană de Mediu a alocat 243 000 euro. OCTAVIAN NICA Învățământul militar postliceal l Adresat viitorilor subofițeri și maiștri Instituțiile militare de învățământ dispun de locuri rezervate subofițerilor și maiștrilor militari, unde pot candida elevii
Agenda2003-5-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280635_a_281964]
-
mai urâtă, cea mai murdară și cea mai fără farmec din Europa”, urâțenie pe care o explică prin „izolarea lor caracteristică, lipsa de legături intime cu natura care-i înconjoară”, datorată unui „brâu de maghernițe așezate pe gunoaie sau în mlaștini, ridicate după război în urma împroprietăririi demobilizaților”, numit mai departe „inel izolator de murdărie și de sălbăticie în jurul Bucureștilor”. El definește astfel mahalaua și în același timp o plasează la periferie, „în jurul” orașului. Numai cu câțiva ani înainte, la sfârșitul anului
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
cele ale sufletului n-ar mai conta): „Păsările se tîrau spre ceva/ mă înconjura un plescăit din frînturi// în virtutea unui mecanism/ din obraz țîșnea un lichid// deasupra capului nu aveam ochi/ ar fi trebuit să respire// drumul se încrucișa/ în mlaștina din mijlocul rănii// mă mulțumeam cu morții/ pe care îi desenam// o fericire deasupra genunchilor/ iradia din alt mecanism// auzeam ciocul enorm/ resturile înfundate de trup// penetrînd ce era cald și vîscos/ senzația de prăbușire mă-nghițea// libidinos/ și fără
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]