277 matches
-
generale care se desfac din expunerea facerii și prefacerii memoriei naționale românești este rolul cardinal al statului ca principal agent mnemonic în modelarea conștiinței istorice naționale și în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
agent mnemonic în modelarea conștiinței istorice naționale și în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
forma revoluțiilor politice de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie conceptuală, evoluția istorică a memoriei istorice românești în decursul timpului este marcată de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie conceptuală, evoluția istorică a memoriei istorice românești în decursul timpului este marcată de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când "revoluția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au construit catedrala monumentală a trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea identităților regionale (ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică ce a destructurat radical înțelegerea românească a propriului trecut a fost "revoluția antinațională" lansată de autoritățile comuniste în perioada imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
radical înțelegerea românească a propriului trecut a fost "revoluția antinațională" lansată de autoritățile comuniste în perioada imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură instituțională a ordinii mnemonice (desființarea Academiei Române, închiderea muzeelor existente și deschiderea altora ca de exemplu Muzeul Româno-Rus, schimbarea toponimiei citadine prin rebotezarea numelor străzilor, sau chiar și a unor orașe Brașovul devenind în 1950 "Orașul Stalin" etc.), faza inițială a comunismului românesc a construit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei artizan principal a fost M. Roller, s-a dovedit a fi o "revoluție abortivă", eșuată în cele din urmă din cauza radicalității cu care a suprimat spiritul național care a definit istoricește conștiința istorică românească. Al treilea moment
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acoperind două secole de existență națională românească, asupra căruia am desfășurat șantierul analitic al lucrării. Deși lucrarea își are ca țintă programatică urmărirea genezei culturale și a transformărilor structurale ale memoriei istorice românești, analiza examinează doar o dimensiune a ordinii mnemonice, dată de memoria textuală difuzată prin literatura didactică. Premisa teoretică pe care este așezată cartea de față înțelege memoria colectivă ca fiind sistemul retro-proiecțional de reprezentări sociale ale trecutului. Or, acest sistem de proiecții sociale ale trecutului nu este reductibil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului nostru analitic. În ciuda reducționismului textual ce stă la temelia cercetării de față, acesta nu este unul prea distorsionant, întrucât între toate dimensiunile enumerate mai sus există corelații puternice. Componente ale aceleiași "ordini mnemonice", piese interconectat înăuntrul aceleiași "matrici a memoriei", aceste dimensiuni diferite sunt subiectele acelorași procese transformatorii și prefaceri dinamice ca și dimensiunea textuală pe care am urmărit-o cu scrupulozitate metodică. Totuși, o abordare cu adevărat "comprehensivă" a memoriei colective în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
8, 119-123. Rotariu, T. (2013). Sociologia ca știință. În P. Iluț (coord.). În căutare de principii: epistemologie și metodologie socială aplicată (pp. 27-61), Iași: Polirom. Rousseau, J.-J. (1957). Contractul social. București: Editura Științifică. Rusu, M.S. (2011a). The Structure of Mnemonic Revolution. International Review of Social Research, 1(1), 105-121. Rusu, M.S. (2011b). The Colonization of the Past and the Construction of Mnemonic Order. Studia UBB Sociologia, 46(2), 39-57. Rusu, M.S. (2013a). Setting the Historical Record Straight: Judging the Romanian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
27-61), Iași: Polirom. Rousseau, J.-J. (1957). Contractul social. București: Editura Științifică. Rusu, M.S. (2011a). The Structure of Mnemonic Revolution. International Review of Social Research, 1(1), 105-121. Rusu, M.S. (2011b). The Colonization of the Past and the Construction of Mnemonic Order. Studia UBB Sociologia, 46(2), 39-57. Rusu, M.S. (2013a). Setting the Historical Record Straight: Judging the Romanian Communist Past against the Backdrop of Popular Nostalgic Resistance. Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (Serie Noua) Sociologie și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
from the end of the 18th century until the unification of the Romanian Danubian Principalities in 1859; b) in the aftermath of the making of the first, minimal formula, of the Romanian nation state, Romanian authorities launched a program of mnemonic unification, whose outcome was the unified national memory of the Romanian state, undertook under the ideological auspices of a Herderian-inspired ethnic-nationalism (1859-1918); c) with the Great Union of 1918 that made the Greater Romania, state-authorities consolidated what has evolved into
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunicării; interpretul nu mai este un element inactiv, depersonalizat, (un simplu decodor automat de semne) al actului de comunicare, ci, dimpotrivă, un element creator, cu identitate, care trebuie săși utilizeze din plin și pe parcursul Întregului proces de comunicare capacitățile perceptive, mnemonice și raționale pentru a reconstrui, din informația fragmentată și, cel mai adesea, incompletă, oferită de locutor, prin enunțul său, Întregul gând al acestuia. Chiar dacă teoria pertinenței are un caracter unitar și acoperă atât comunicarea orală cât și pe cea scrisă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
generează următoarea Întrebare: Toți profesorii ar urma aceeași direcție interpretativă și ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile sale perceptive, raționale și mnemonice. Cum contextul În care se judecă ipotezele rezultate din semnificația literală a enunțului este determinant În recuperarea mesajului locutorului, rezultă că fiecare interpret va construi propria concluzie. Comunicarea reală ne oferă cazuri care confirmă această ipoteză și cazuri care o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
reproducere a materialului. Se instalează și se dezvoltă formele logice ale memoriei, bazate pe legăturile de sens dintre date, ceea ce are următoarele urmări: volumul memoriei crește de opt până la zece ori, prelungește timpul de reținere, sporește trăinicia și productivitatea legăturilor mnemonice, crește precizia și plenitudinea proceselor de reproducere mnezice în raport cu procesele de recunoaștere. O altă direcție de modificare a memoriei la această vârstă o constituie accentuarea caracterului voluntar, conștient al proceselor ei. Atenția școlarului mic este puternic influențată de școală și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
is a paradox at the core of the early modern European imaginary. Between iconoclasm and iconolatry, drawing from ancient texts and the writings of the Fathers of the Church, the collective imaginary never ceased to use image and representation as mnemonic practices even at times when theories, institutions and beliefs worked against them. Keywords: imaginary, system, model, anthropology, text, image, symbol, mythe, belief, Byzantine state, Romanian Principalities, iconolatry, iconoclasm. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
psihologia atrage atenția asupra rolului proceselor intelectuale în dobândirea performanțelor. Corespunzător modelelor de tratare a informațiilor, R. Rigal, citat de V. Horghidan (2000, pag. 117), se disting cinci etape succesive în învățarea unei sarcini motrice: cognitivă, preparatorie, activă, evolutivă și mnemonică. Profesorul sau antrenorul explică, demonstrează și organizează baza materială și secvențele de acțiune pentru ca elevul sau sportivul să înțeleagă sarcina învățării, să poată detecta și prelucra informațiile. În etapa premergătoare se răspunde întrebărilor: „ce faceți?” și „cum faceți?”, răspunsul motric
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
conștientizarea senzațiilor produse de mișcare pentru a fi integrată în noile execuții. În succesiunea învățării urmează etapa evolutivă, unde, după cum sugerează însăși denumirea acesteia, pe baza feed-back ului intrinsec se apreciază rezultatul, performanța obținută de elev. Ultima etapă este cea mnemonică, în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proproiceptiv. R. Manno, citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor sau locurilor impune toposul drept categorie care facilitează delimitarea relațiilor dintre idei. Toposul mai este legat și de tehnicile mnemonice antice (toposul ca loc al memoriei sau ca tehnică a locurilor memorate), bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale sau imaginare. În matematică, teoria toposului provine din geometria algebrică (delimitînd topologia algebrică); numită și teoria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și mentalitate și conducând la fericirea deslușirii misterelor naturii, spiralogia preferă s-o aleagă ca metodă de lucru. Note 1 Stephen LaBerge (1947), psihofiziolog, specialist în vis lucid la Universitatea Stanford. Dezvoltă tehnica de a induce visul lucid prin voință (mnemonic induction of lucid dreams) MILD. 2 Elliott Sober (născut în 1948) scrie cartea The Nature of Selection: Evolutionary Theory in Philosophical Focus. Transformă filosofia biologiei în cercetare majoră a filosofiei, reușind să sublinieze importanța ei, transformând selecția naturală în esență
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
memoriei; analiza manualelor școlare; memorie și construirea statului-națiune. Cuprins Lista tabelelor / 7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul 1. Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a trecutului, ținând cont de faptul că J. Locke (1961, 317-319) [1689, Cartea II, cap. 27, §§9-10], de pildă, argumenta încă din secolul al XVII-lea că identitatea personală este funcție a memoriei, în ceea ce avea să se numească "teoria mnemonică a identității personale" (the memory theory of personal identity). Teoria lui Locke este pretabilă unei extrapolări societale. La nivelul colectiv și al memoriei istorice (i.e., al "amintirilor pre-biografice" achiziționate pe calea învățării sociale și nu a experienței directe), autoritățile au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cele scrise în această carte nu este corporatistă, ci strict individuală. Sub rezerva acestei mențiuni exonerante, închin cartea de față generației mele profesorale, magisterilor mei intelectuali. Capitolul 1 Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" 1.1. Drumul mnemonic spre națiune Teza generală de la care pornim este că naționalismul, statul-națiune, identitatea națională și memoria colectivă sunt cusute între ele în aceeași unică țesătură cultural-politică. În plan mai concret, teza specifică pe care dorim să o explorăm în cuprinsul acestei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
române, ca de altfel în majoritatea proceselor de nation-building.Teza pe care o vom apăra în cartea de față subliniază rolul decisiv jucat de memoria colectivă în construirea națiunii române. Mai specific, ea poate fi exprimată succint în formula: "drumul mnemonic spre națiune". Națiunea română a fost edificată via memoria colectivă. Ce vrea să spună aceasta este că primul pas în lungul proces de construire a națiunii române a constat în dezvoltarea unei relații cu trecutul. Prin constituirea unei memorii colective
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]