214 matches
-
stabilim gradul de integritate funcțională a acestui proces pentru o persoană de o anumită vârstă sau se pot combina teste precum timpul de reacție în accesarea memoriei și testul de memorie de lucru pentru o mai precisă evaluare a funcționării mnezice. Combinațiile posibile sunt foarte numeroase și ele depind de scopul urmărit de utilizator. Nu este exclusă nici combinarea versiunii scurte a BTPAC (pentru a stabili profilul aptitudinal individual) cu administrarea tuturor testelor unei aptitudini, pentru o mai bună evaluare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a reacționa corespunzător în mediul social și profesional. Pe de altă parte, consumul excesiv de alcool poate duce la instalarea comei sau a unei stări de stupoare. Pe termen lung, consumul de alcool se poate solda cu boli hepatice și tulburări mnezice. Există câteva abordări care și-au dovedit eficiența în tratamentul problemelor severe cauzate de consumul de alcool. Dintre acestea, tratamentul comportamental de expunere la amorse, antrenamentul pentru formarea de abilități sociale, Proiectul CALM și Programele Comunitare. Abuzul și dependența de
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
o reprezentare concretă sensibilă (ca reproducere sau copie) a unui obiect (model, referent), fie el material (scaun) sau ideal (un număr abstract), prezent sau absent..." 40. Descriind o adevărată "familie a imaginilor", Jean-Jacques Wunenburger extinde triada primitivă (imaginea perceptivă, imaginea mnezică și imaginea anticipatoare), propunând o sinteză a tipurilor de imagine: imaginea inconștientă, imaginea verbală, imaginea matricială, imaginea materială 41. J. Wunenburger consideră că imaginea mentală, in praesentia, ca produs al senzațiilor și percepțiilor (imaginea perceptivă), imaginea a posteriori, amintirea (imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și imaginea anticipatoare), propunând o sinteză a tipurilor de imagine: imaginea inconștientă, imaginea verbală, imaginea matricială, imaginea materială 41. J. Wunenburger consideră că imaginea mentală, in praesentia, ca produs al senzațiilor și percepțiilor (imaginea perceptivă), imaginea a posteriori, amintirea (imaginea mnezică) și imaginea alegorică, în lipsa obiectului (imaginea anticipatoare) constituie punctul de plecare pentru formarea "prismei imaginilor" 42: fantasma, visul, imaginea hipnogogică (imaginea inconștientă), figurile de limbaj (imaginea verbală), cifru, enigmă, criptograma, ideograma, hieroglifa, arhetipul, tipul, prototipul, stereotipul (imaginea matricială), imaginea-artefact (imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răspunde stimulilor interni, am încercat să precizăm funcțiile motivației, natura motivelor elevilor, factorii motivaționali ai învățării și motivația în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de ameliorare ne-am ocupat și de studiul dinamicii
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ca un produs secundar, autonom din punct de vedere funcțional, al învățării încununate de succes, chiar dacă activitatea intelectuală respectivă a fost inițial motivată de factori extrinseci. E interesant de știut modul în care variabilele motivaționale influențează realmente învățarea și reținerea mnezică, conștiente și cum diferă această influență exercitată de variabilele cognitive. Factorii importanți în învățarea și reținerea mnezică, a ideilor noi dintr-un text sunt variabilele cognitive (claritatea, stabilitatea și puterea de discriminare a ideilor existente în structura cognitivă). Aceste variabile
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
intelectuală respectivă a fost inițial motivată de factori extrinseci. E interesant de știut modul în care variabilele motivaționale influențează realmente învățarea și reținerea mnezică, conștiente și cum diferă această influență exercitată de variabilele cognitive. Factorii importanți în învățarea și reținerea mnezică, a ideilor noi dintr-un text sunt variabilele cognitive (claritatea, stabilitatea și puterea de discriminare a ideilor existente în structura cognitivă). Aceste variabile nu numai că determină puterea de disociere imediat după învățare, ci continuă să acționeze pe parcursul fazei de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ideilor noi dintr-un text sunt variabilele cognitive (claritatea, stabilitatea și puterea de discriminare a ideilor existente în structura cognitivă). Aceste variabile nu numai că determină puterea de disociere imediat după învățare, ci continuă să acționeze pe parcursul fazei de reținere mnezică, spre a menține această putere de disociere deasupra pragului de reproducere și a face astfel ca ideile noi să fie regăsite în memorie. Pe scurt, variabilele cognitive influențează direct chiar condițiile care determină interacțiunea dintre materialul nou învățat și structura
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pot fi efectuate mai multe repetiții ale materialului și fiecare repetiție va fi mai eficientă. La fel concentrarea atenției va duce la dobândirea de mai multe cunoștințe pe unitate de timp. I.5.2. Influența motivației asupra reținerii și reproducerii mnezice Din momentul în care noțiunile noi au intrat în structura cognitivă și s-au constituit produse de interacțiune, nu mai există nici un canal de exercitare în continuare a influenței variabilelor motivaționale asupra puterii de disociere însăși. Orice influență directă a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
în structura cognitivă și s-au constituit produse de interacțiune, nu mai există nici un canal de exercitare în continuare a influenței variabilelor motivaționale asupra puterii de disociere însăși. Orice influență directă a factorilor motivaționali asupra fazelor de reținere și reproducere mnezică trebuie să rezulte, așadar, din efectul lor constatat fie prin ridicarea, fie prin coborârea pragurilor de recunoaștere și de rememorare. Ausubel susține că factorii motivaționali influențează în mod selectiv reținerea mnezică conștientă mai curând prin inhibarea (ridicarea) decât prin facilitarea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a factorilor motivaționali asupra fazelor de reținere și reproducere mnezică trebuie să rezulte, așadar, din efectul lor constatat fie prin ridicarea, fie prin coborârea pragurilor de recunoaștere și de rememorare. Ausubel susține că factorii motivaționali influențează în mod selectiv reținerea mnezică conștientă mai curând prin inhibarea (ridicarea) decât prin facilitarea (coborârea) ambelor praguri. În felul acesta, implicarea pozitivă a eului și atitudinile preferențiale nu pot spori reținerea mnezică prin coborârea pragurilor de accesibilitate, dar motivele puternice de a uita și anumite
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și de rememorare. Ausubel susține că factorii motivaționali influențează în mod selectiv reținerea mnezică conștientă mai curând prin inhibarea (ridicarea) decât prin facilitarea (coborârea) ambelor praguri. În felul acesta, implicarea pozitivă a eului și atitudinile preferențiale nu pot spori reținerea mnezică prin coborârea pragurilor de accesibilitate, dar motivele puternice de a uita și anumite categorii de atitudini preferențiale (de exemplu în situațiile de amenințare a eului sau generatoare de anxietate) pot promova în mod selectiv uitarea prin ridicarea pragurilor de accesibilitate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
în situațiile de amenințare a eului sau generatoare de anxietate) pot promova în mod selectiv uitarea prin ridicarea pragurilor de accesibilitate (refulare). Așadar, spre deosebire de situația din procesul de învățare, nu numai că influența selectivă directă a variabilelor motivaționale asupra reținerii mnezice conștiente este mai degrabă inhibatoare decât facilitatoare (catalitică), ci influența acestor variabile este de asemenea mediată exclusiv de schimbarea intervenită în pragurile de obținere a răspunsurilor, fără vreo modificare în ceea ce privește puterea de disociere însăși. În consecință, atâta vreme cât reproducerea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
În consecință, atâta vreme cât reproducerea de informație generatoare de amenințare la adresa eului sau generatoare de anxietate este relativ nefrecventă în clasele de elevi obișnuite, angajate în procesul de învățare conștientă, s-ar părea că problema influenței motivației asupra fazei de reținere mnezică nu va constitui o preocupare predominantă pentru învățarea în școală. Factorii motivaționali pot avea două efecte în cuprinsul fazelor de reținere și reproducerea mnezică. În primul rând, din punct de vedere teoretic este de conceput faptul că motivația (de exemplu
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
în procesul de învățare conștientă, s-ar părea că problema influenței motivației asupra fazei de reținere mnezică nu va constitui o preocupare predominantă pentru învățarea în școală. Factorii motivaționali pot avea două efecte în cuprinsul fazelor de reținere și reproducerea mnezică. În primul rând, din punct de vedere teoretic este de conceput faptul că motivația (de exemplu, un puternic stimulent pentru rememorare) ar putea coborî în mod indirect pragurile de accesibilitate, contracarând sau dezinhibând anumiți factori inhibatori (distracția, neatenția, inerția, repulsia
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sunt reprezentate de simptomatica stabilă, adică trăsăturile bioconstituționale ale individului (înălțimea, greutatea, lungimea membrelor, circumferința craniană) ca și trăsăturile fizionomice precum și de simptomatica labilă, adică multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi: conduita verbală, cea motorie, mnezică, inteligența precum și varietatea expresiilor afectiv-atitudinale. 2. Formele observației pot fi clasificate după următoarele criterii: a) orientarea actului observațional: observația și autoobservația; b) prezența sau absența intenției de a observa: observația ocazională, observația sistematică; c) prezența sau absența observatorului: observația directă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
sunt reprezentate de simptomatica stabilă, adică trăsăturile bioconstituționale ale individului (înălțimea, greutatea, lungimea membrelor, circumferința craniană) ca și trăsăturile fizionomice precum și de simptomatica labilă, adică multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi: conduita verbală, cea motorie, mnezică, inteligența precum și varietatea expresiilor afectiv-atitudinale. 2. Formele observației pot fi clasificate după următoarele criterii: a) orientarea actului observațional: observația și autoobservația; b) prezența sau absența intenției de a observa: observația ocazională, observația sistematică; c) prezența sau absența observatorului: observația directă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
citi și scrie. Volumul lecturilor este În creștere. Și scrierea face progrese În viteza și lizibilitate. În jurul vârstei de 8 ani și după, devin mai multilaterale și diferențiate interesele. Studiul aritmeticii trece printre preocupările de prim ordin. Cresc evident capacitățile mnezice, exprimarea discursivă. Competiția colectivă Începe să devină de asemenea deosebit de activă și se evidențiază În jocurile de echipă ( sportiveă ca fotbalul și diferite alte jocuri cu reguli În care copiii se grupează În mod spontan În acelasi fel. Alfabetizarea și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
capitolul care propune o perspectivă antropologică asupra intertextualității). Analiza straturilor povestirii oferă imaginea firului roșu intratextual: examinarea mai multor variante ale aceluiași text revelează și o circularitate a referinței care dezvăluie originea (Samoyault: 2001, 92) textului în cauză. Cercetătoarea funcției mnezice a intertextualității lasă să-i "scape" o nemulțumire voalată la adresa neclarității terminologice a conceptului kristevian, în formularea lui "maternă": "în orice text, cuvântul introduce un dialog cu alte texte: iată ideea pe care J. Kristeva a împrumutat-o (A. Compagnon
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Universitatea din București) Melancolia descendenței figuri și forme ale memoriei generice în literatură, București: Cartea Românească, 1989 (ediția a doua : Melancolia descendenței : o perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice în literatură, Iași: Polirom, 2000) rezultă cel puțin două idei: 1.funcția mnezică a intertextualității și 2.sincronizarea criticii și teoriei literare din România cu cele de pe alte meridiane (dacă nu este chiar cu un pas/zece ani înainte). 32 Intertextualitatea globală opusă de Anca Măgureanu celei parțiale [capitolul referitor la delimitările taxinomice
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda serialul. Autorul este de părere că serialul produce un efect de ancorare mnezică a mărcii: reactivând imaginile mentale legate de bele reactivează și imaginea deja recent fixată în memorie a mărcii de bere. Dimpotrivă, când reclama este difuzată după serial, produce un efect de saturare: tot ce poate face e să reactiveze imaginile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
raportul dintre general și particular, dintre abstract și concret. În felul acesta, elevul va conștientiza ceea ce învață și va putea să facă diferența dintre ceea ce este mai important și ceea ce poate fi trecut în plan secundar. Spre deosebire de acțiunile cognitive, acțiunile mnezice se bazează pe repetarea și fidelitatea reproducerilor, evitându-se analiza. Și tocmai acum ar trebui intervenit, prin aprofundarea conținutului semantic, pentru că după ce un material a fost înțeles este mai ușor de memorat și nu numai prin repetiție ci și prin
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
cel mai redus „bagaj” de instincte și care totuși, într-o perioada de dezvoltare îndelungată, reușește să depășească net toate celelalte specii tocmai datorită marii sale capacități de a învăța. Învățarea este, în esență, o asimilare activă de informație (retenție mnezică) însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi;este deci o activitate care duce la achiziții relativ stabile în sfera comportamentală. Învățarea are o latură informațională și una operațională (formativă); se aplică oricărei forme de activitate, inclusiv cea motorie (a
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
memorie sunt indispensabile ca bază de plecare în diversificarea și aprofundarea procesului de învățare, dar, în nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
a creierului va influența, într-o măsură mai mare sau mai mică memorarea, păstrarea și reactualizarea. 2. Capacitatea funcțională globală a subiectului sub aspectul posibilităților sale de efort scăderea capacității de efort fizic și psihic reduce semnificativ sau blochează performanța mnezică. 3. Existența unui fond aperceptiv în relație cu materialul de memorat un material care se bazează pe un fond aperceptiv se memorează mai ușor și mai temeinic decât unul cu desăvârșire nou lipsit de posibilitatea unui astfel de sprijin. Având
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]