15,766 matches
-
prezentă, dar prinsă într-un cadru de euforizare a iernii care o face parcă nostalgic-acceptabilă: "Brăduleț, brăduț drăguț / Ninge peste tine", "serbarea pomului de iarnă", "orășelul copiilor" ("Tovarășe milițian, ce se construiește aici? - întreabă doi copii cu ghiozdanele în spate"), Moș Gerilă, zăpada care apără semănăturile, compunerea școlară: Afară ninge cu fulgi mari și rari" / "mari și deși" / "mici și deși", bătrîna care alunecă pe gheață și e ajutată să se ridice etc. În anii mai mari intervenea și literatura clasică
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
de presiune politică, dicționarele noastre s-au descurcat uneori binișor, încercînd să nu ideologizeze la maximum. Definiția cuvîntului Crăciun, de exemplu, e surprinzător de neutră în 1958, în Dicționarul limbii române moderne: "sărbătoare creștină amintind nașterea lui Hristos"; tot acolo, Moș Crăciun e un "personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura e mai vigilentă, Crăciunul devenind "sărbătoare creștină care amintește nașterea miticului Hristos". Moș Crăciun rămîne neschimbat
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
Hristos"; tot acolo, Moș Crăciun e un "personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura e mai vigilentă, Crăciunul devenind "sărbătoare creștină care amintește nașterea miticului Hristos". Moș Crăciun rămîne neschimbat, ca și după 1989, cînd în DEX (1996) definiția Crăciunului se precizează: "sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos". Interesant e că - prevalîndu-se de regula neintroducerii în dicționar a numelor proprii - Moș Crăciun este
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
miticului Hristos". Moș Crăciun rămîne neschimbat, ca și după 1989, cînd în DEX (1996) definiția Crăciunului se precizează: "sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos". Interesant e că - prevalîndu-se de regula neintroducerii în dicționar a numelor proprii - Moș Crăciun este înregistrat, o dată cu substantivul comun crăciun, în vreme ce oficialul Moș Gerilă rămîne pe dinafară. Micul dicționar enciclopedic - ediția 1978 - nu-l mai introducea pe Moș Crăciun, poate și din dificultatea de a-i găsi locul - la litera M, la C
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
cînd în DEX (1996) definiția Crăciunului se precizează: "sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos". Interesant e că - prevalîndu-se de regula neintroducerii în dicționar a numelor proprii - Moș Crăciun este înregistrat, o dată cu substantivul comun crăciun, în vreme ce oficialul Moș Gerilă rămîne pe dinafară. Micul dicționar enciclopedic - ediția 1978 - nu-l mai introducea pe Moș Crăciun, poate și din dificultatea de a-i găsi locul - la litera M, la C? -, tratîndu-l pe Gerilă, în secțiunea de nume proprii, nu însă
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
nașterea lui Cristos". Interesant e că - prevalîndu-se de regula neintroducerii în dicționar a numelor proprii - Moș Crăciun este înregistrat, o dată cu substantivul comun crăciun, în vreme ce oficialul Moș Gerilă rămîne pe dinafară. Micul dicționar enciclopedic - ediția 1978 - nu-l mai introducea pe Moș Crăciun, poate și din dificultatea de a-i găsi locul - la litera M, la C? -, tratîndu-l pe Gerilă, în secțiunea de nume proprii, nu însă în ipostaza de moș : personajul mitologic Gerilă e cuprins, poate din respect pentru Creangă, dar
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
dinafară. Micul dicționar enciclopedic - ediția 1978 - nu-l mai introducea pe Moș Crăciun, poate și din dificultatea de a-i găsi locul - la litera M, la C? -, tratîndu-l pe Gerilă, în secțiunea de nume proprii, nu însă în ipostaza de moș : personajul mitologic Gerilă e cuprins, poate din respect pentru Creangă, dar cu o definire suficient de largă pentru a acoperi, la nevoie, și personajul oficial (adaptat după mitologia rusă în variantă sovietică): "personificare a iernii și a frigului; înzestrat cu
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
Gabriela Ursachi Se împlinesc la 31 decembrie 115 ani de la moartea lui Ion Creangă. Povestitor cu "gîdilici la limbă", ca moș Ion Roată, va stîrni în epocă și în posteritate destulă vîlvă prin ineditul "anecdotelor"sale. "Corozive" sau nu, spuse "pe ulița mare" ori pe aceea "mică"(ad usum Delphini), poveștile lui suscită din capul locului un interes nu întotdeauna lămurit
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
i-s roase urechile". Latura lui aperceptivă funcționează admirabil, în paralel cu un epicureism nu tocmai liniștit: diaconul mărturisește că-i "mirosise" de timpuriu "a catrință". Probabil că din excedentul "senzual" se încheagă și savant simplificata artă a seducției din Moș Nichifor Coțcariul, "povestire glumeață" pe care G. Călinescu o vede "întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip". Faptul că "popa Smîntînă" rîde și plînge în timp ce scrie, făcînd gesturi incontrolabile, iarăși nu-i de mirare. S-a vorbit nu o dată de
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
Bucureștii vechilor mahalagii, Cadrilaterul românesc (până la 1940) parte a peisajului dobrogean (în viziunea comparatistă a autorului, un fel de mezzogiorno sicilian, calabrez sau magrebian) străbătut de cuplul Prunaru-Elbil. în stilul ritualic de hronic se dă grai vieții și faptelor bucovineanului Moș Lostun, pilonul acelui sat de pe culmea mamelonului, asemănat cu o abație. Istoria lui Lostun I este opozabilă prin maiestuoasa ei statornicie, istoriei mari, impersonale, gata însă să-și iasă din minți, ciclic. Cu totul alta, meridională, este dicțiunea autorului în
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
jarul dojenelilor duioase Și-a pribegiri ce iarnă asta o să primenească. În tinda veche de la stradă miroase a piftie Si-o-ncerci În grabă să vezi de se Încheagă Noi, ca ciorchinii ghemuiți, stăm ziulica-ntreaga Și-l așteptăm pe Moș Crăciun să vie. Ca de-or Începe alții la porți să ne colinde Ursonul mi l-oi pune și căciulă cu urechi Desaga clipelor iernite din cufărul cel vechi Mi-o ține varasie-n ast Ajun ce ma cuprinde. În ziua
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
lună cu o navă spațială formidabilă, dînd emoții unora și altora că am fi veniți direct de pe Marte. Nu știu multe texte pe dinafară sau poezii. Pe Apolodor, însă, îl visez! La propriu și la figurat "La circ, în Tîrgul Moșilor, Pe gheața unui răcitor Trăia vois și zîmbitor Un pinguin din Labrador. - Cum se numea? Apolodor. - Și ce făcea? Cînta la cor. Deci, nu era nici scamator, Nici acrobat, nici dansator Făcea și el ce-i mai ușor: Cînta la
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
expresivitatea, spectaculosul (ca în competițiile de "insulte rituale"): "scufie pleoștită, boule (...) băi animal planet!" (ib.). Termenii generici folosiți pentru egali (de aceeași vîrstă, cu relații de grup), adesea marcați ironic, uneori chiar cu potențial agresiv, sînt mai ales cuvinte popular-tradiționale: moșule, cumetre, nepoate, frate, tată, nea, nene, coane: " ...bah (= bă) moșule tu ai făcut mate la școală? Eu văd ca tu ai votat 9 jucători" (fanclub.ro); "Cumetre acu îs ocupat cu pacea" (ciberplai); "nepoate, îți mulțam că mă amintiși" (ib.
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
boule (...) băi animal planet!" (ib.). Termenii generici folosiți pentru egali (de aceeași vîrstă, cu relații de grup), adesea marcați ironic, uneori chiar cu potențial agresiv, sînt mai ales cuvinte popular-tradiționale: moșule, cumetre, nepoate, frate, tată, nea, nene, coane: " ...bah (= bă) moșule tu ai făcut mate la școală? Eu văd ca tu ai votat 9 jucători" (fanclub.ro); "Cumetre acu îs ocupat cu pacea" (ciberplai); "nepoate, îți mulțam că mă amintiși" (ib.); "ești dibaci și convingător, frate" (ib.), "Argumentează tată" (fanclub.ro
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
regulă deseori încălcată. Destul de recente sînt împrumuturile - evident anglo-americane: "Ce să te ajut man?" (computergames.ro). În contexte jurnalistice se poate observa reconstituirea documentară a contextului sociolingvistic: într-un reportaj despre droguri, personajul față de care se folosește termenul de adresare moșule este desemnat mai întîi ca puștiul: "Puștiul nu e deloc amărât. E îmbrăcat bine și ține la vedere un telefon miniatural și un lanț gros de argint, o adevărată zgardă de câine. Îl iau de o parte și îl întreb
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
întîi ca puștiul: "Puștiul nu e deloc amărât. E îmbrăcat bine și ține la vedere un telefon miniatural și un lanț gros de argint, o adevărată zgardă de câine. Îl iau de o parte și îl întreb direct: "- Ia zi moșule, unde găsesc și eu niște "marfă" ?" (România liberă, 28.03.2004). Unele dintre formulele folosite ironic de către tineri provin din limbajul copiilor (nenea, tanti), cele mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
îl întreb direct: "- Ia zi moșule, unde găsesc și eu niște "marfă" ?" (România liberă, 28.03.2004). Unele dintre formulele folosite ironic de către tineri provin din limbajul copiilor (nenea, tanti), cele mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
România liberă, 28.03.2004). Unele dintre formulele folosite ironic de către tineri provin din limbajul copiilor (nenea, tanti), cele mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei ca să vă spunem tot ce știm" (Academia Cațavencu, 16, 2000, 3); "Eh
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
03.2004). Unele dintre formulele folosite ironic de către tineri provin din limbajul copiilor (nenea, tanti), cele mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei ca să vă spunem tot ce știm" (Academia Cațavencu, 16, 2000, 3); "Eh, feții moșului... Am
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei ca să vă spunem tot ce știm" (Academia Cațavencu, 16, 2000, 3); "Eh, feții moșului... Am zis că vreau să aflu ce se întâmplă" (computergames.ro); "Numa' că, feții moșului, într-un
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei ca să vă spunem tot ce știm" (Academia Cațavencu, 16, 2000, 3); "Eh, feții moșului... Am zis că vreau să aflu ce se întâmplă" (computergames.ro); "Numa' că, feții moșului, într-un mileniu nou, musai să găsim forme noi de telerevelioane, nu?" (Monitorul de Cluj, arhiva, 01.06.2001). Formula de adresare care transformă o
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei ca să vă spunem tot ce știm" (Academia Cațavencu, 16, 2000, 3); "Eh, feții moșului... Am zis că vreau să aflu ce se întâmplă" (computergames.ro); "Numa' că, feții moșului, într-un mileniu nou, musai să găsim forme noi de telerevelioane, nu?" (Monitorul de Cluj, arhiva, 01.06.2001). Formula de adresare care transformă o narațiune în discurs (auto)ironic a fost folosită și în poezie, de Mircea Cărtărescu: "Amorul
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
discurs (auto)ironic a fost folosită și în poezie, de Mircea Cărtărescu: "Amorul nostru nemuritor s-a dus dracului./ Acum nu mai sînt steluțe în genele ei./ Acum nu mai e nici o steluță în genele ei./ Așa, ca să știți, dragii moșului" (Steluțe în genele ei).
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
soare,/ De cînd pe plaiurile noastre/ Nu pentru noi răsare.../ La noi de jale povestesc/ A codrilor desișuri,/ Și jale duce Murășul,/ Și duc tustrele Crișuri.(...) Avem un vis neîmplinit,/ Copil al suferinții,/ De jalea lui ne-au răposat/ Și moșii, și părinții.../ Din vremi uitate, de demult,/ Gemînd de grele patimi/ Deșertăciunea unui vis/ Noi o stropim cu lacrimi..." (Noi). Nimic n-ar putea tulbura absolutul negativ al acestei dureri arhaice care se autocontemplă, paradoxală împlinire a frustrării etnice printr-
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
a apucat să scrie 14 scurte capitole constituite în jurul unor mici nuclee ce încearcă să cuprindă, cu destulă nostalgie, atmosfera, personaje și elemente specifice perioadei antedecembriste. Această reconstituire bifează exact aceiași topoi ca și demersul celor patru ( C.A.P.-ul, Moș Gerilă, filmele video, Europa Liberă, lipsa alimentelor, a apei, a energiei electrice, revolta de la uzinele brașovene ș.a.), diferența constând în literarul mult mai pregnant la prozatorul ieșean, literar urmărit nu doar prin stilul evocării, al narațiunii propriu-zise, dar, mai ales
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]