389 matches
-
tata Laie și nea Ilă, frații mai mari ai tatălui meu, pe care-l chema ca și pe mine, Marian, dar pentru consăteni eram Mărian - el și Marinică - eu. Mătușii mele i se spunea așa de către toată lumea, era doftoroaia satului - moșea, scotea măsele, îndrepta oase, punea ventuze, „meseria” asta o moștenise de la mama ei și bunica mea. Tot ei i se mai zicea și Găzăroaia, fiindcă era căsătorită cu Găzaru - Teșcuț după numele adevărat, erau mulți cu numele ăsta la noi
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
opera-i International Trump, paralelipipedică, vopsită proaspăt de ziceai că încă se prelinge pe ea vopselele de un maroniu cu alb dungat și de pe care abia fuseseră date probabil schelele, se îndepărtaseră macaralele de mare tonaj și înălțime pentru a moșii alți “pui de diavol”, după unii pentru a face și mai populat și mai spornic pe cât e păcatul, pe principiul strămoșilor romani “perseverare diabolicum”! De la acesta până la hotelul “Circus-Circus” unde suntem cazați sunt doar 2-300 de metri, dincolo de-al
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. Se întâmpla uneori ca vreunei oi să-i vină sorocul fătării chiar pe câmp și el doar un copil, trebuia să se descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
au ajuns încă la epoca șprițului, adică să mixeze apă cu vinul. Nu după mult timp mi se face din nou somn. Mă acopăr cu pătura, închid ochii și adorm, fără vise de data aceasta. Nu sanie, nu poli, nu moși crăciuni, nu țânțari barosani... Doar blank! Somn profund. După mai multe ore, mă trezesc simțind în nări un miros plăcut de mâncare. Deschid ochii și văd avionul luminat al giorno. Mulți pasagerii se vânzolesc pe culoare. Personalul de la bord împarte
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
Shakespeare și când ni se dovedește negru pe alb că Albert Einstein a furat (plagiat) teoria relativității de la matematicianul francez Henri Poincaré! Ce să mai spunem de români! Întrucât țin cu tot dinadinsul să-și demoleze istoria la care tot moșesc și încă n-au ajuns să-i taie buricul, pentru ca pe ruinele ei să o construiască pe cea care purcede din Tăblițele de la Tărtăria, în curând alegerea modelelor autohtone va fi nu doar o întreprindere al dracului de dificilă (la
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
suflete, mai mari ca niște regi, Strigau, râzând din ochi : “Trăiasca nașul!” Ce tihnă și ce drag, de sărbători - Ce lume îngerească, de la țară, În plină iarnă, aducea ca flori Prea bucuroase inimi de povară Și tata, sau bunicul, erau moși, Și-abia acum știu - darul cel mai mare Ce mi-l dădeau, primit din moși-strămoși, Erau chiar ei, supremele odoare - Îți scriu misivă, moșule Crăciun, Vin negre vremuri, nu-s de ele, gata, Cum faci minuni, și ești atât de
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351402_a_352731]
-
fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai prididea moașa comunală cu alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, că pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai prididea moașa comunală cu alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, că pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-ascuns fără alai De patru nașe-mume, Fecior din flori, vlăstar de crai, A fost adus pe lume... Iar nașele ce l-au nășit, Patru minuni de zâne, L-au norocit și l-au ursit Numai cu daruri bune... Fiind
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
la modă, câte-o carte. Suntem de râsul Uniunii Europene Cu prostituția, justiția, cu pensii și salarii; În pușcării viața e mult mai sigură, Când în spitale și sute de azile Se tremură cu genuchii la gură; Că așa au moșit legile ăia, mai marii. Prostituția e peste cea mai mică-nțelegere. Azi țânci de treișpe- paișpe ani, Sub miopia a zeci și sute de trecători, Fac sex fără cămăși și ițari Pe trotuare rezimați de ziduri sau pe capote de
GERUL (VARIANTĂ LA BORFAȘII) de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352208_a_353537]
-
portretizați de simpatie și respect din partea sa. Lui Robert Turcescu (B1) Cu verva lui de teleast zelos Poți măsura distanța dus-întors De la un nechemat vreodată sub drapel, La „mult superiorul” grad de...colonel. Lui Mihai Gâdea (Antena 3) Până-și moșește („teologic”) întrebarea, De parc-ar aștepta să treacă Moise marea, Alesu-i (pe sprânceană) invitat Îi dă răspunsul...cu buricul netăiat. Jurnalistei Andreea Pora (B1) Proverbele vorbesc de soacră Ca despre poama cea mai acră. Dar cea mai acră poamă
EPIGRAME INSPIRATE DE JURNALIŞTII TV. „DE PARTID” de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354960_a_356289]
-
să simtă muzica cu tot trupul. Adormeau după miezul nopții, pe acordurile din “Mattheus Passion”, iar el se deștepta dis-de-dimineață și se apuca de scris. Când se trezea, Aurora era primul critic al celor mai proaspete fraze din “Moromeții”. A moșit facerea cărții, care a fost, într-un fel, și copilul ei. Singurul pe care l-au avut împreună. Erau istoviți unul de altul, dar niciodată plictisiți. În primăvara lui ‘55, s-au căsătorit la Sfatul Popular. Singuri, pe fugă, fără
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
libertatea politică la romani se deteriorează 2012 ca urmare a unui „deficit substanțial de libertate economică, cu rădăcini adânci în dreptul de proprietate precare și în corupția înaltă”. Într-adevăr, în lumea modo-valahă, după cum am văzut mai sus, totul aparține din moși strămoși domnitorului, care dă ce vrea, după bunul său plac, supușilor. O liberate economică, că în vest, în Sfântul Imperiu Roman/UE, n-a exiata niciodată la Dunărea de Jos, iar drepturi de proprietate egale cu cela ale „regelui și
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
-
lemn și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara e-ntreagă. Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! O rugă-nălța-vom, Măicuță, spre Tine Când clopote-n inimi de sfinți or să bată, Ești gură de rai sub săruturi străine Și
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
toți cei plecați ne lasă semn de recunoaștere pe sprânceana stângă și-nsemnatul e obligat să ducă prin ploi, prin vise, prin bucuria copiilor ce i se nasc urma ultimei călătorii. în casa ascunsă după norii viței de vie cuvintele moșesc pe prag un început de cântec... V este culoarea de-acum un semn că ne-am desprins (chiar și-un deget) de lume câmpia de-astă-iarnă parcă-i o bătrână ce întinerește cu jumătate de veac atunci când i se-ntorc nepoții
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
curajos. Își pregăti sania, îl urcă pe Fulgușor pe ea și porni spre Ținutul Zăpezilor Veșnice. Cizmulițele lui păreau fermecate, purtându-l ca vântul pe drumurile înghețate, așa încât, în curând, ajunseră în locul în care fusese odată căsuța celor doi frați moși. Zăpada se topise de jur-împrejur, iar nu foarte departe de mormanul de cenușă rămasă din toate lucrurile arse, Ionuț zări niște urme negre de pași. - Sunt urmele vrăjitorului! Băiatul își duse un deget la buze și îi făcu semn lui
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
Autorului Istoria, seva ce te ține treaz, Mândria ce-ți învălue cugetul, Îți trezește spiritul viteaz Și-ți mângâe duios sufletul! Căci neamul nostru românesc A rezistat peste milenii Cu mărturii ce-adeveresc, Am fost și am rămas aborigenii... Din moși strămoși am ctitorit Valori ce-au rezistat în timp, Cu fiecare Șceptru s-a suferit Precum zeii din Olimp... Fiecare Domn care a domnit În Țara noastră Româneasca A adăugat și-a primenit Cultura, pământul să rodească... Au ridicat mânăstiri
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
care adorabilul Petre Țuțea cu certitudine ar fi spus că nu reprezintă nici măcar „laptele bătut al comunismului”. Desigur, mă grăbesc să adaug că deși s-au îndepărtat într-o bună măsură de calea comunismului cu față umană, comunism edulcorat și moșit de Iliescu și ciracii lui, regimurile Constantinescu și Băsescu n-au adus cu ele un spor de înțelepciune, armonie și prosperitate pentru românii îndelung răbdători, respectiv un spor apreciabil de prestigiu internațional pentru România, cu toate că îndată după câștigarea primului mandat
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
înaltului Comandament Aliat și ăștia urmăriți de servicii speciale, care se schimbau ca să nu știe de ce îl urmăresc pe cutare sau pe cutărică. Azi indienii Navajo vorbesc o limbă amestecată, engleza și limba nu prea bine închegată a tribului din moși strămoși.. Iarăși o pauză binevenită. Îi dau cu presupusul că a ostenit. Caută, în puțina tăcere pe care și-o îngăduie, zâmbindu-mi cu bunăvoință și parcă puțin grăbit să termine ce începuse, căută deci, presupuneam, să răspundă curiozității mele
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru se deschide parcă o nouă poartă din universul românesc, Țara Loviștei, care se desfășoară către nord de o parte și de alta a bătrânului Râu dar și pe mirifica Valea Lotrului și a
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
înjurături, pumni, bastoane de la poliție, răgete, ochi vineți, un tzunami (hai, că se poartă!) de pungi și resturi, câini și cerșetori cu stocul făcut pentru câteva zile, în fine, totul așa cu cere datina moștenită și respectată cu strictețe din moși strămoși. Domnul Țonel Czep, fost miner, acum disponibilizat, extrem de fericit, îngânând melodia: Dujamnii mă dujmănejte, într-un stil foarte personalizat, se îndrepta (termenul este foarte relativ) către locuința sa de vară, evitând contactul brutal cu gardurile. Era, foarte eficient, ajutat
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului COLINDĂ DE MOȘI Încet, încet, ne trecem, Doamne, Cum arde ceara în cățuie, Veri, primăveri, și ierni, și toamne, Îți punem sufletele-n cuie - Ca o manta de vreme proastă, Vin moși cu-un dar - să nu mai doară Aceste trupuri de povară, Ce au purtat comoara voastră - Încet, ne cocoșăm, de-a rândul, Ne șubrezim de igrasie, Din tot ce-am fost, rămânem Ție, Să ne mai legeni, Doamne, gândul - Ba
COLINDĂ DE MOŞI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358003_a_359332]
-
Din tot ce-am fost, rămânem Ție, Să ne mai legeni, Doamne, gândul - Ba am uitat unde-i bastonul, Ba nu mai știm unde e casa, Ba am plecat cu tot plutonul Să ne mai umple-o pâine, plasa - Vin moși, mereu, și pleacă moșii - Ce dar pe lume să mai lase, Că daruri au adus, frumoșii, Până-au rămas doar piei, și oase - Și pleacă ei, ne vine rândul, Să nu mai fim deloc în stare, Să bucurăm și prea
COLINDĂ DE MOŞI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358003_a_359332]
-
sunt singuri în casă. Nici nu-si dădură seama când bradul căpăta o înfățișare de basm. Luminat feeric de o mulțime de becuri multicolore ascunse în tot felul de forme geometrice, împodobit generos cu steluțe, globuri și globulețe, panglici lucitoare, Moși Crăciuni în miniatură, părea coborât din poveste. Îl priveau cu încântare și Eugen stinse lumina pentru a pune în funcțiune instalația de pom care, nu numai că răspândea o lumină de intensități și nuanțe diferite dar inunda camera cu o
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
O rugă-nălța-vom Măicuță spre Tine Când clopote-n inimi de sfinți or să bată, O gură de rai sub săruturi străine Tu ești, Românie, icoană furată! * Iubirea, credința și morții pe cruce Și râul și ramul și vatra moșească Și doina și naiul și limba cea dulce Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Autor ROMEO TARHON Referință Bibliografică: IMNUL MECENA / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]