120 matches
-
mănânc. Și m-am așezat pe prispa aceea mai înaltă la Ciupercă și am mâncat. Țiganca mai venea la noi cu mâncare de pomană, la sărbători sau sâmbăta. Și mâncam, nu mai țineam cont de la cine este mâncarea. Soarta "bestiilor moșierești" C. I.: La Râmnicu Sărat ați fost înscris imediat la școală? R. R.: Nu, abia prin toamnă, în anul școlar următor. Nu cred că m-ar fi primit nimeni la școală în martie. C. I.: Ați avut probleme la înscriere
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
R. R.: Nu, abia prin toamnă, în anul școlar următor. Nu cred că m-ar fi primit nimeni la școală în martie. C. I.: Ați avut probleme la înscriere? R. R.: Vai de mine, dar ce probleme! Mă numeau "bestie moșierească". C. I.: Cine a folosit această expresie? R. R.: Milițienii care veneau la școala de pe bulevardul Focșani. Și mă dădeau afară din clasă chiar din timpul orelor, de veneam acasă plângând. Profesorii mă reprimeau la clasă. Uite așa m-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
miliție care a venit și m-a dat afară de la ore de vreo două ori. Apoi n-a mai venit. Dar atunci a venit în timpul orelor de clasă și în fața colegilor m-a dat afară de la ore: Ieși afară, bestie moșierească! Tu n-ai voie să înveți că părinții tăi au fost exploatatori! N-ai dreptul să înveți, treci la munca de jos!" C. I: A doua zi când v-ați dus la școală, colegii nu v-au poreclit "bestie moșierească
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
moșierească! Tu n-ai voie să înveți că părinții tăi au fost exploatatori! N-ai dreptul să înveți, treci la munca de jos!" C. I: A doua zi când v-ați dus la școală, colegii nu v-au poreclit "bestie moșierească"? R. R.: Nu mai țin minte asta. Probabil! Erau niște vecini care cunoșteau situația noastră dar ne știau de "refugiați" nu de deportați politic. Așa ne ziceau oamenii din Râmnic: refugiați. C. I.: Bănuiesc că acest termen de "refugiat" și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Sturdza De la Ministerul de Externe francez la Europa Liberă Interviu realizat, transcris și editat de Armand GOȘU M-am născut la București, în 1934, unde locuia familia mamei mele, o familie socotită de viță veche și cât se poate de moșierească. Familia tatălui meu locuia la Iași, unde mi-am petrecut toată copilăria, până la spargerea frontului în 1944, când ne-am mutat cu toții definitiv la București. Clasele primare le-am făcut la Iași, liceul l-am făcut la „Dimitrie Cantemir”, la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primăvara anului 1962, câteva procente din suprafața agricolă a țării rămânând în proprietate particulară. Impropriu este și să se scrie despre „reforma agrară din 2 martie 1949” (p. 106), când, după cum aminteam mai sus, atunci au fost confiscate ultimele proprietăți („moșierești”) de 50 de ha, ele trecând în patrimoniul statului. Această exprimare nefericită se mai întâlnește și în alte locuri din carte. Fuzionarea PSD cu PCR nu a fost în noiembrie 1947 (p. 73), ci în februarie 1948 (cum de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
clar: ,,De ce afacerile nu ar aduce beneficii mai mari decât proprietatea asupra unui domeniu?"130. Comparația dintre comerț și afacerile din domeniul agriculturii și deținerilor de proprietăți nu este una întâmplătoare. În epocă a existat un conflict permanent între aristocrația moșierească și comercianți, rezolvat uneori chiar prin războaie civile și revoluții. Calvin este, fără îndoială, exponentul noii clase politice care era burghezia comercială 131, clasă politică în formare, dar care începea să capitalizeze averi uriașe din expansiunea acestei activități. Calvinismul a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
primit înapoi 50 ha de teren și cîteva de pădure, cum scrie la legea restituirii, lege împotriva căreia tuna și fulgera acum cîțiva ani șeful partidului din partea căruia candidează dl Răzvan Theodorescu. O fi știut dl Ion Iliescu de revendicările "moșierești" ale "boierului" pedeserist? * Vajnicul domn Gh. Dumitrașcu, care-și găsise la un moment dat un loc eligibil pe listele PDSR, în alt județ decît Constanța s-a văzut măturat și de acolo. D-sa a mai așteptat o vreme la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
multe altele). În fiecare an dintre 1870-1875 a bântuit ciuma dobitoacelor, numărul cailor și al bovinelor descrește astfel că nivelul economic al localității scade. Prin reforma agrară, conform Regulamentului din 14 iulie 1868 pentru Basarabia, basarabenii primesc în folosință pământ moșieresc. În ciuda acestui fapt, țăranii continuă să ducă o viață grea, fiind nevoiți să solicite împrumut de pâine de la zemstava județeană, până a junge la roada nouă. Viața grea, subnutriția, epidemiile și alți factori sociali nefavorabili influențau creșterea mortalității. În anul
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
Mai multe localități de pe Dunăre și din apropiere (Alexandria, Turnu Severin, Turnu Măgurele etc.) au devenit importante centre urbane. Și în această perioadă, agricultura a rămas principala ramură a economiei. Au crescut considerabil suprafețele însămânțate cu grâu și secară. Gospodăriile moșierești, care dețineau cea mai mare parte a teritoriilor agricole, erau principalii furnizori de produse agricole pe piață, însă productivitatea acestor gospodării era scăzută: randamentul mediu la hectar era, de exemplu, de două ori mai mic decât în Franța. Creșterea producției
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
amenajat pentru creșterea peștilor. Țăranilor le revinea 648 de desetine de pământ. Pe moșia satului existau vii și livezi. După unirea Basarabiei cu România, datorită reformei agrare din 1922, 155 de țărani au fost împroprietăriți cu 641 ha de pământ moșieresc. După Primul Război Mondial și până la cedarea Basarabiei în 1940 (conform Recensământului din 1930) Iezărenii Vechi (sub denumirea de "Ezerenii-Vechi") erau incluși în Plasa Slobozia Bălți, județul Bălți iar după desființarea Plasei Slabozia Bălți se găsește în Plasa Sângerei . În
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
de vînt. În 1910 la moara lui Licinschi, pe lîngă cele două pietre, comisia județească din Orhei a descoperit că sînt instalate două valțuri. La 4 noiembrie 1917 ziarul „Свободная Бессарабия” scrie că Alcedarului nu numai că au împărțit pămîntul moșieresc, dar și o parte din pămînturile răzășești. De fapt aсelași ziar la 28 octombrie scria un anunț despre ocuparea pămînturilor moșierești de către conducătorii G. Grosu și G. Olaru, membrii comitetului de voloște. După reforma lui Stolîpin din 1907 - 1910 o
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
instalate două valțuri. La 4 noiembrie 1917 ziarul „Свободная Бессарабия” scrie că Alcedarului nu numai că au împărțit pămîntul moșieresc, dar și o parte din pămînturile răzășești. De fapt aсelași ziar la 28 octombrie scria un anunț despre ocuparea pămînturilor moșierești de către conducătorii G. Grosu și G. Olaru, membrii comitetului de voloște. După reforma lui Stolîpin din 1907 - 1910 o parte din țăranii satului Podoima și Podoimița, ce aveau sume mari de bani au cumpărat pămînturile și moara lui Licinschi, ridicînd
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
pîrăului Kamencuțamerge pana la pămînturile răzeșilor satului Cucueți. Suprafață totală de pămînt bun care a intrat în posesia țăranilor este de 228 deseatine. În afară de această suprafață a mai intrat și pămîntul sub biserică, cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487 sajini. III Locuitorii satului Cucueți se folosesc pentru adăpatul vitelor, oilor animalelor domestice de rîul Camencuța și de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
de Sus; Obislavul - comună rurală compusă din satele Obislavul, Diaconești; 128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de comuna Tereuja. ( Enciclopedia județului Anul 1874 aduce o nouă organizare administrativă prin care se urmărea subordonarea comunelor autorităților moșierești. Astfel satele Băești, Diaconești, Dobricea, Grădiștea, Obislavul, Străchinești și Turburea ajung sub administrația comunei Tina; Autoritățile nu au ținut cont de avizul negativ dat de Consiliile Comunale ale comunelor Băești, Grădiștea și Obislavul față de această lege. ( Ibidem ). 1892. Comuna Băești
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
erau total lipsite de pământ, circa 420.000 de familii aveau între ½ -3 ha de pământ, iar 360.000 de familii între 3 și 5 ha de pământ. Situația este asemănătoare și în Transilvania, aici cele 6.126 de gospodării moșierești de peste 100 de iugăre reprezentau 0,72% din totalul exploatărilor, dar stăpâneau 35,74% din terenul cultivabil, iar cele de peste 1.000 de iugăre, 25,13% din suprafața totală. În Transilvania, 598.132 de proprietăți aveau până la 10 iugăre, adică
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
manifestului-program, liberalii se pronunță împotriva realizării unei ample reforme agrare, idee susținută în special de cercurile „poporaniste”, avându-l în frunte pe Constantin Stere. La fel ca și liberalii, doar o parte din membrii Partidului Conservator susțin menținerea actualului sistem moșieresc. Constantin Garofild propune primul plan de împroprietărire, prin exproprierea a 500.000 de ha teren agricol aparținând moșierilor și 500.000 ha aparținând statului. Reducerea proprietăților moșierești prin arendare sau vânzare către țărani, dezvoltând astfel economia capitalistă, era susținută și
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
și liberalii, doar o parte din membrii Partidului Conservator susțin menținerea actualului sistem moșieresc. Constantin Garofild propune primul plan de împroprietărire, prin exproprierea a 500.000 de ha teren agricol aparținând moșierilor și 500.000 ha aparținând statului. Reducerea proprietăților moșierești prin arendare sau vânzare către țărani, dezvoltând astfel economia capitalistă, era susținută și de Partidul Conservator-Democrat, condus de Take Ionescu. La 21 februarie/5 martie 1908 se înființează de către stat, în colaborare cu capitalul privat, Casa Rurală care avea ca
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
Nicolae Rădescu, în capitală având loc o întrunire la Sala Aro, iar în județul Muscel fiind înlocuit abuziv prefectul. La 10 februarie, Frontul Plugarilor a emis un apel către țărani, prin care li se cerea să treacă la împărțirea pământurilor moșierești, chemându-i de asemenea la lupta pentru formarea unui guvern FND. Despre metodele de persuasiune, Deletant scria că: „[m]embrii Frontului îi amenințau pe muncitorii de la principalele fabrici din București și din alte localități cu arestarea de către armata sovietică, în
Frontul Național Democrat () [Corola-website/Science/331308_a_332637]
-
ameliorări de ordine stilistică, precum și restabiliri ale unor inadvertențe istorice sau sociale. Chiar dacă nu a luptat în război, Cezar Petrescu (1892-1961) are multe asemănări cu personajul Radu Comșa. Scriitorul avea o dublă obârșie: atât țărănească (pe linie paternă), cât și moșierească (pe linie maternă). Căsătoria părinților săi seamănă cu unirea conjugală proiectată între Radu Comșa și Luminița Vardaru. Tatăl scriitorului, Dimitrie D. Petrescu (1860-1907), era fiul unui clăcaș oltean ce plecase desculț în lume pentru a învăța carte. Acesta a absolvit
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]