1,003 matches
-
-nvolburează anii. Calări, cu iatagane...vin otele - Neînfricați și dârzi au stat moșnenii: Ei au sfințit frumoasele muscele. Câți au râvnit - flamanzii și viclenii - Au dispărut că pulberea de stele, Dar munții au rămas...și RUCĂRENII ! Adrian Simionescu Referință Bibliografica: Moșnenii / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
-
om politic aparține meritocrației-accederea în ierarhia socială, întradevăr prin muncă, înzestrare și merite proprii. Astfel Tudor a avut acces la dregătorii, ranguri și avere pe care ca un om înțelept, cuminte, nu le-a ignorat. Dimpotrivă, zeci de ani, urmașul moșnenilor din Prejna și Vladimiri a muncit neabătut pentru a accede pe scara socială, a agonisi o avere importantă, pe măsura rangului său de boier( sluger), de comandir de panduri (parucic) și dregător ( vătaf de plai). Astfel prin faptele sale de
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
Tudor în legătură cu reprezentanții regimului politic fanariot, dar și în relații strânse cu boierii români, opozanți ai regimului 3. Devenirea pe calea meritocrației a lui Tudor a fost influențată și de faptul că ascendența sa pe linie paternă era legată de moșnenii Mehedinți din Prejna( Dunceștii), strâns înrudiți în trecut cu boierii Mehedinți care, la începutul secolului XVII, cu marele paharnic Lupu Mehedințeanu au condus prima revoluție antigrecească din Tara Românească iar apoi prin marele căpitan Lupu Buliga Mehedințeanu (nepot al marelui
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
nouă, București, 1925, p.3-48; Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice,Tr Severin, 1997, p.47-58. 4. Despre înaintașii paterni ai lui Tudor Vladimirescu, și legăturile genealogice ale acestora(cei din ramura moșnenilor Duncești ) cu moșnenii și boierii Mehedinți din secolul XVI-XVII(Lupu Paharnicul Mehedințeanu, Lupu Buliga Mehedințeanu, boierii Glogoveni ș.a.) ne-am referit în mai multe rânduri (Mite Măneanu, Oltenia de la medieval la modernitate , Editura MJM, Craiova, 2009, p. 70-80), iar despre
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
p.3-48; Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice,Tr Severin, 1997, p.47-58. 4. Despre înaintașii paterni ai lui Tudor Vladimirescu, și legăturile genealogice ale acestora(cei din ramura moșnenilor Duncești ) cu moșnenii și boierii Mehedinți din secolul XVI-XVII(Lupu Paharnicul Mehedințeanu, Lupu Buliga Mehedințeanu, boierii Glogoveni ș.a.) ne-am referit în mai multe rânduri (Mite Măneanu, Oltenia de la medieval la modernitate , Editura MJM, Craiova, 2009, p. 70-80), iar despre condiția și comportarea
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
și fiul său Curuia , spătar , dăruiesc mânăstirii două părți din Racovăț , pentru ca în 1683, Preda și Hârșova , copii Curuii să dăruiască mânăstirii și câteva occine de cumpărătoare din Țarovăț (prilej de conflicte și judecăți ulterioare ale mânăstirii cu stăpânii și moșnenii de acolo 10-.În fine, o dată cu închinarea acesteia ca metoh al Tismanei pe care Hârșova o face la 15 martie 1685 11-, situația patrimonială a mânăstirii se schimbă .Motivul închinării este deopotrivă economic și spiritual .Economic , căci se pare că
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Topolnița primește încă donații -monahia Evtimia îi dăruiește , la sfârșitul secolului , partea sa de moșie din Gornovița , precum și o vie în dealul Poroina (Arhivele Naționale ,București, mss 330, f.208), situația sa materială se înrăutățește mai ales datorită ridicării pretențiilor moșnenilor din jur - în special neamul Mărgineanu din Marga care prin Giurghi Mărgineanu urmașul lui Staicu de la care mânăstirea cumpărase moșia Știubeiu , se judecă , în 1746 și 1782 -în acest din urmă an mânăstirea se judecă și cu Răduți Sărăcin , Nicolae
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
care prin Giurghi Mărgineanu urmașul lui Staicu de la care mânăstirea cumpărase moșia Știubeiu , se judecă , în 1746 și 1782 -în acest din urmă an mânăstirea se judecă și cu Răduți Sărăcin , Nicolae Răscol și Petre Bâlteanu cu cetele lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
de diverse pe plan cultural, care au apreciat omul și opera sa, probează adevărul despre meritele Lui Mihai Sporiș. Exemplificăm cu un fragment din spusele prof. univ. dr Dinică Ciobotea: „Ca urmaș al celor care au robit ca să sporească averea moșnenilor din Loviște, sau ca reprezentant al ținutului vâlcean, bogat în ocne de sare, mine de aur, mânăstiri și tiparnițe vechi, Mihai Sporiș păstrează și duce cu demnitate povara moștenită de la bunii români ai acestei părți de țară ... ” Partea a II
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
redicționate. Sumele proveneau din cota de 14% aplicată veniturilor primăriei, așa zisul venit ordinar, iar restul provenea din cota de amenzi școlare aplicate pentru abandon școlar ori proastă frecvență, într-o mai mică măsură din serbări școlare, donații din partea Obștei moșnenilor rucăreni, subscripții ale comitetului școlar județean, donații de la diverși bogătași ai satului și din soldurile anilor precedenți care se reportau. Ce-i drept , tabloul emoțional iscat de un eventual act de caritate (donație) era bine ales și avea virtuți educative
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
Aricescu; "Arta artelor sau elemente de istoria muzicii", editată la București în anul 1872; "Învățătorul comunal", apărută la Câmpulung în 1862 și "Catehismul religios", Buzău, 1887. Nae A. Ghica (1861 - 1935) Originar din Rucăr, din familia Ghica - veche familie de moșneni. S-a remarcat ca învățător la Rucăr începând din anul 1879 și până în 1889 când s-a mutat în Câmpulung unde a devenit institutor. O vreme a fost și primar în Rucăr. În această demnitate locală a reușit să ridice
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
elevii și comunitatea pe care o părăsise cu speranța revederii: locotenent Șerboiu Ion, Regimentul 12 Dorobanți, alături de alții 214 viteji din Rucăr căzuți pe câmpurile de bătaie ale Marelui Război ... Ion Apostol (1911-1995) Născut în satul vecin Dragoslavele din părinți moșneni, a început să pătrundă lumina cărții punând drept temei în izbândă, maxima străveche cu conotații biblice înscrisă și pe frontispiciul școlii din satul natal : "Voiește și vei putea". După școala primară din sat a urmat studiile secundare la Seminarul "Veniamin
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prin veacul nouă după zece moșneanul Ion avea printe multul de copchii și o Mărie haiducoasă care străbătea pustietatea de coclauri în goana calului cu țolic mocănesc pe picioare și fereală de spaime pândă. Curăția și vrednicia fetei a avut parte de un flăcău chipeș cu
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNIC LUPU MEHEDINȚEANU - UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 Face parte dintre boierii noi ridicați prin meritocrație din rândurile micilor boieri Urdăreni și ale rudelor lor moșnenii Izverceni , cu moșul lor Lupu9. Originea modestă, moșnenească -boierească nu l-a împiedicat pe Lupu Mehedințeanu să acceadă la demnitățile de mare paharnic și mare spătar și să adune o mare avere, datorită vitejiei sale . În acest sens este elocvent
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
nu a fost considerată nici de Mihai Viteazul, cu atât mai puțin de tovarășii de arme ai Marelui Domn, de succesorii și de admiratorii săi ca sinecură. Deșii nu a avut urmași naturali pe linie bărbătească, prin ascendenții săi (Urdărenii, moșnenii Izverceni ș.a) prin sora sa, Brândușa și fiicele sale, Lupu Paharnicul Mehedințeanu este strămoș direct al marilor familii boierești din sec. XVII-XVIII: Glogovenii, Urdărenii, Vlădăienii 11. Înrudiri cu neamul Marelui Paharnicului Lupu Mehedințeanu găsim și la boierii Filișeni, Brădești
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu numai dârzenia, tenacitatea și destoinicia în a se ridica, prin forțe proprii și vitejie, de la o condiție modestă, de moșnean sau mic boier, la mari demnități și averi, dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare a valorilor naționale, dobândite în lupta dusă împotriva elementelor grecești spoliatoare, ca lider al unuia dintre primele revoluții antigrecești, desfășurată de boierimea românească în
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Mehedințeanu s-a păstrat în județul Mehedinți până spre sfârșitul secolului al XIX lea, fiind consemnată și de Al Slătinescu Sever în interesanta sa monografie Mehedințiul și Catatea Severinului, (vol. I, Tr Severin 1912, p.81) Note Înrudirea Urdărenilor cu moșnenii Izverceni și disputele dintre cele două părți pentru hotarul Izvernei sunt clar atestate de hrisovul din 25 martie 1569, dat de Alexandru Mircea VV (o copie din 1814 se află la Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de documente, XIX/1, prin
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
de la închisoarea Văcărești. III. Din materialul ilustrativ din camera de la intrare reținem: Un panou cu portrete ale muscelenilor veterani ai Războiului de Independență din 1877-1878; Un panou cu învățătorii musceleni eroi ai rărboiului Reîntregirii (1916-1918); Pe un panou intitulat „Răscoala moșnenilor din Rucăr-1911” sunt reproduse fotografii și fotocopii după articolele apărute în presa vremii prin care s-a protestat împotriva schingiuirii moșnenilor rucăreni răsculaț, participanți la revolta izbucnită 4 ani mai devreme în Moldova și Muntenia (1911); Într-o vitrină din
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
de Independență din 1877-1878; Un panou cu învățătorii musceleni eroi ai rărboiului Reîntregirii (1916-1918); Pe un panou intitulat „Răscoala moșnenilor din Rucăr-1911” sunt reproduse fotografii și fotocopii după articolele apărute în presa vremii prin care s-a protestat împotriva schingiuirii moșnenilor rucăreni răsculaț, participanți la revolta izbucnită 4 ani mai devreme în Moldova și Muntenia (1911); Într-o vitrină din a doua sală sunt expuse portrete ale oamenilor de cultură și știință pe care orașul Câmpulung și județul Muscel i-a
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
bogat și interesant material muzeistic, aranjat, inițial, în două încăperi, urmând să fie extins treptat în patru: I. Colecția de documente care cuprinde o perioadă de peste cinci secole, începând din 1377, anul atestării documentare a Rucărului, străveche așezare românească de moșneni. O serie de documente se referă la importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar și în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc.
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
hrisovul din 25 iulie 1634, scrise pe pergament, în limba slavonă, menționează scutirea de dări de care se bucurau locuitorii acestui sat de munte, aflați în serviciul țării ca „păzitori și apărători” ai graniței. Cele mai multe documente se referă la obștea moșnenilor rucăreni, la evoluția ei, la lupta pentru menținerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmășie absolută - asupra a 35 (treizecișicinci) de munți moșteniți de la primii voievozi - la o stăpânire devălmașe, în care munții au fost repartizați pe moși, pe cete de neamuri și pe dramuri
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
pe moși, pe cete de neamuri și pe dramuri. Momentul ales în acest scop a fost ziua de 30 noiembrie (Sf.Andrei) 1797, când adunați în curtea bisericii satului, au alcătuit Ocolnița satului, eliberând Carte de moș fiecărei cete de moșneni, descendenți ai celor 54 de moși inițiali, care se răscumpăraseră din rumânie în anii1633 și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
satului, au alcătuit Ocolnița satului, eliberând Carte de moș fiecărei cete de moșneni, descendenți ai celor 54 de moși inițiali, care se răscumpăraseră din rumânie în anii1633 și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și școală, pe la 1780, și-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moșneni să-și aleagă părțile, spre a le putea cumpăra, devenind în câțiva ani, deținătorul unei însemnate părți din proprietatea obștească. Deosebit de interesante sunt documentele care atestă fuga unor rucăreni, îndeosebi în secolele XVII și XVIII și stabilirea lor în ținutul
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]