2,095 matches
-
Jena, Germania unde a terminat anul trecut. Actualmente este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai și îl are ca îndrumător pe profesorul Sorin Mitu. Subiectul tezei se referă la specificitățile antropolgice ale zonelor montane, cu un studiu de caz aplicat pe Țara Moților, ne spune etnologul Razvan Rosu. Ca invitat special este scriitorul, poetul regizorul și scenaristul Horia Muntenuș ce va prezenta în premieră filmul „Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși”, deoarece nu trebuie uitat că pe 19 februarie este omagiat
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1452567284.html [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]
-
Pe buze îți înflorește un zâmbet când te întâmpină actori îmbrăcați în costume de epocă, făcând reverențe și invitându-te cu bună dispoziție la spectacole. Dar nu de puține ori, mergând pe străzile orașului mi se părea că văd pășind moții noștri îmbrăcați după bunacuviință în straiul strămoșesc umblând pe străzile "Vianei" cu jalbe la împăratul, purtând pe chip suferința și în suflet o scânteie de nădejde. Dunărea, atât de prețuită de vienezi, poate și pentru că era iarnă, nu m-a
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
România și Moldova din nou în atenția Secretarului de stat american Hillary Clinton”, „Din ce în ce mai săraci material, românilor le-au mai rămas doar bogăția spirituală”, etc. Nicholas Buda este nu doar un scriitor și jurnalist talentat ci și un româno-american, un moț și ardelean foarte patriot, care crede în destinul istoric al românilor din creasta Carpaților, încinși cu brâul milenar al Dunării și binecuvântați cu sărutul tainic al Mării Negre. (MARIAN PETRUȚA, Președinte North American Romanian Press Association, Chicago, Statele Unite ale Americii) COLECȚIA
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1411260449.html [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
pohta lor! Aici am fost de când ne știm-Acasă! De suferința noastră nu le pasă Celor puși vremelnic să conducă, Noi nu plecăm, ei grabnic să se ducă! Ne lase-n pacea firii toți netoții, De la Câmpeni vă dau de știre Moții Cu Iancu și cu Horea din morminte- Nu plecăm din Munți, luați aminte! Și nu purtăm vremelnicilor ură, Avem în toate Dragoste, măsură Și vorba noastră e atât de clară, Noi ne iubim din veci această Țară! Referință Bibliografică: Nu
NU PLECĂM DIN MUNȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1413561283.html [Corola-blog/BlogPost/370258_a_371587]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PLEACĂ PĂDURILE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1186 din 31 martie 2014 Toate Articolele Autorului 31 Martie 2014 Pleacă pădurile Moților mei, Pleacă pădurile, cele de-Acasă, Rănitul meu suflet, acolo pe stei Își frânge durerea în tulnice arsă... Mă simt de-o tristețe amară cuprins, Parcă și Cerul pe gânduri m-apasă, Pleacă pădurile, de freamătul stins Mai marilor vremii
PLEACĂ PĂDURILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1396272029.html [Corola-blog/BlogPost/383447_a_384776]
-
să fie cunoscut, informația să ajungă la cât mai mulți iubitori de poezie. Seară s-a încheiat cu un discurs poetic de neuitat al poetului Ion Horea, care - pe lan ga alte teme - a cântat cu o autentică trăire viața moților din munții Apuseni, adică a oamenilor în mijlocul cărora s-a născut și în jurul cărora și-a petrecut copilăria de neuitat. Consemnam câteva date biografice. Poetul Ion Horea s-a născut în satul Pețea de Câmpie, județul Mureș, la 10 mai
SEARĂ DE POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Seara_de_poezie_elena_armenescu_1393879485.html [Corola-blog/BlogPost/340964_a_342293]
-
chante en or Et en violet! Une bonne pièce Te précipite Dans leș eaux troubles Et tumultueuses D'autres mondes, D'autres temps, D'autres moeurs. Battre a l'unisson, C'est și bon! Sentir une caresse, Un geste, un moț d'esprit; Apprendre, s'enrichir Le cœur et l'esprit. Créer, procréer, Enfanter; La proximité De țes enfants, La désirer A corps perdu, Pouvoir en jouir... Te voilà chez țoi, Seule, sans encombre. Journée sans remous, Sans reproches. Advienne que
TE LEAGĂNĂ DOMOL -(PATRU VERSIUNI: ROMÂNĂ,FRANCEZĂ,ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442361046.html [Corola-blog/BlogPost/373067_a_374396]
-
Vidra mai în jos pleacă Iancu călare coborând pe Arieș înspre Brad, care cu var coboară furtunos, iar sub var sunt puști ascunse, ca să nu mai deie greș, ei se duc mai jos de munte, pân la Deva, înspre șes moții împânzesc tot drumul, până la margini de păduri , se culege porumbul, și viile-s de cules, Iancu își adună moții, moții lui niște panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii, ce
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473620595.html [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
var sunt puști ascunse, ca să nu mai deie greș, ei se duc mai jos de munte, pân la Deva, înspre șes moții împânzesc tot drumul, până la margini de păduri , se culege porumbul, și viile-s de cules, Iancu își adună moții, moții lui niște panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii, ce pun biruri pe țărani, de la drum prin țarini multe, ei mai fac câte un ocol și opresc să înopteze
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473620595.html [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
sunt puști ascunse, ca să nu mai deie greș, ei se duc mai jos de munte, pân la Deva, înspre șes moții împânzesc tot drumul, până la margini de păduri , se culege porumbul, și viile-s de cules, Iancu își adună moții, moții lui niște panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii, ce pun biruri pe țărani, de la drum prin țarini multe, ei mai fac câte un ocol și opresc să înopteze pe la
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473620595.html [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
pe la stâne, la ciobani, să-și vorbească, plan să-și facă, despre atacul ce urmează vorbesc stânile între ele,flăcările urcă în cer timpul este pe înserare, planuri multe se creează noaptea e un sfeșnic bun, buciumul cântă în eter, moții se adună în noapte, pe la stâni, și la răscruci trece Iancu să-i adune să le spună planul său apele șoptesc pe vale, nucile trosnesc în nuci iar ciocoii fug de moarte, Iancu pare un călău. Referință Bibliografică: coboară Iancu
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473620595.html [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
minorități sau mișcarea generală Europeană. Revoluția generală fu ocazia, iar nu cauza revoluției române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitorii ei sînt optsprezece veacuri de trude, suferințe și lucrare a poporului român asupra lui însuși”.Avram Iancu - tânărul moț - a fost conducătorul militar, care a transformat Munții Apuseni într-o adevărată cetate de luptă împotriva absolutismului. În anul revolunționar 1848, Alecsandru Ioan Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la Adunarea de la Hotelul „Petersburg”, din Iași, la
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
și câmpii până spre marea ce o așteaptă spre a se mai naște iarăși urcând până la norii din care a venit prima dată. Toate elementele cosmice gândesc, dar fiecare doar pentru sine. Omul, doar el s-a crezut mai cu moț și a început să gândească el pentru toți, fără să îi întrebe de vor, dacă îi doare, sau îi afectează necuviințele lui. La început a gândit să mănânce fructele naturii și natura nu s-a supărat, ba chiar i-a
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1428495727.html [Corola-blog/BlogPost/374879_a_376208]
-
rând și fiecare Cu fața frântă către Dumnezeu În Rugăciune și-au cerut iertare! N-am blestemat pe nimeni, dimpotrivă, I-am alduit din lacrimă pe toți, Să nu-i robească dorul de colivă, Coliva mea și-a neamului de moți. Mi se spunea și-n vremurile-acele Că nu am voie să gândesc rotund, Să-mi lase-n pace versurile mele, În bojdeuca lor să mă ascund; Acolo, în tăcerea din cuvânt, Niciunei bunătăți nu îi duc lipsa-, Sărac și necăjit
ÎN BOJDEUCA VERSURILOR MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_bojdeuca_versurilor_mele_.html [Corola-blog/BlogPost/366901_a_368230]
-
și Învierea Domnului, Înălțarea, Rusaliile - dar și ritualuri străvechi din epocile precreștine, precum Căloianul, Paparudele, Călușarii, descântece și leacuri băbești. Din acest inventar etnologic și etnografic fac parte și cele trei momente existențiale din viața omului: Nașterea (Botezul, Mirungerea, Tăiatul Moțului), Maturitatea (Nunta) și Trecerea (Înmormântarea), prezentate de autoare într-o succintă și revelatorie analiză. Important de observat este talentul narativ de excepție, Harnica sa trudă incluzând corelația pe care o face cu alte scrieri ori descrieri ale tradițiilor și obiceiurilor
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
prin cele cinci izvoare, Veniți la Târg cu lăzile de zestre, La Crucea Iancului, cea iertătoare Și Numelui cel Sfânt binețe dați-i, E Aerul același pentru toți, Drumeți din patru zări și alte spații Veniți la Târgul fetelor de Moți! Lăsați-vă tristețile-n pridvor Și-nveșmântați în straiele luminii, Veniți pe Munte, Muntele din dor, Muntele cel unic, al Găinii... Referință Bibliografică: Chemarea Muntelui... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015
CHEMAREA MUNTELUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1437199110.html [Corola-blog/BlogPost/344006_a_345335]
-
au reacționat altfel. Au tăcut! Emoția le-a închis gura. . Ce ne aduce moșul, mămică? întreba țâncul bălai, Lică? Fetița cea mai mică, Silvia, avea vreo trei ani. Ea nu știa prea multe, . a început să bată din palme. Vine moțul, vine moțul ! Mama plecă din cameră, dar pe fereastra de la bucătărie îi supraveghea. Viorica era cea mai emoționată. La ea m-ai venise moșul și în alți ani, aducându-i lucruri frumoase și jucării. Ce voi primi? gândi ea. .- Pe
UN CR\MPEI DE AMINTIRE ... de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1481036250.html [Corola-blog/BlogPost/384235_a_385564]
-
altfel. Au tăcut! Emoția le-a închis gura. . Ce ne aduce moșul, mămică? întreba țâncul bălai, Lică? Fetița cea mai mică, Silvia, avea vreo trei ani. Ea nu știa prea multe, . a început să bată din palme. Vine moțul, vine moțul ! Mama plecă din cameră, dar pe fereastra de la bucătărie îi supraveghea. Viorica era cea mai emoționată. La ea m-ai venise moșul și în alți ani, aducându-i lucruri frumoase și jucării. Ce voi primi? gândi ea. .- Pe unde vine
UN CR\MPEI DE AMINTIRE ... de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1481036250.html [Corola-blog/BlogPost/384235_a_385564]
-
Fântânii cinetice si deasupra tuturor oamenilor din piață. Proiectul a fost pus în practică de către firma lui Alin, prin managerul de proiect Iacob. Au construit o structură din lemn, tip fagure, care este peste fântână și în vârf, ca un moț, au montat scaunul pe care tronează primarul ales. Numai că există o problemă: jetul de apă din piesa centrală, jetul vertical depășește cincisprezece metri cum scrie în cartea tehnică a Fântânii cinetice. Apa ajunge până între picioarele primarului si-i
PRIMARUL, EP.3 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1487231178.html [Corola-blog/BlogPost/378128_a_379457]
-
Într-un colț dosnic al tavernei picta preocupat,discret... XXVIII. FURNICA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016. Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
mai trăiesc ? Ziua sta-ntinsă la soare și din flori bea limonadă Noaptea petrecea cu-n greier ce-i cănta o serenadă . Citește mai mult FurnicaO furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spateAlta ,care se credea mai cu moț dintre surate .Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromonși se trage (pe departe) din furnica Faraon.E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pataCă nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați sufletește - Poiana Moților. A terminat liceul în orașul Beiuș, un oraș mic dar cu bogat trecut istoric. După cedarea Ardealului aici erau două Episcopii, Prefectură de Județ si apăreau trei ziare. În timpul liceului a fost pedagog la internatul ortodox de baieți. În acest
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494831474.html [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
un sfat , femeie Grasă și cu dinții mari? De vrei să te mai iubească Adu-i Grasă de Cotnari! Unui conducător beat de putere Stă pe neam ca pe oliță, De putere îi beat criță Și se crede mai cu moț Dar e vai...un mare hoț! Unui premier salvator Referință Bibliografică: Constante / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 372, Anul II, 07 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CONSTANTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bun_e_vinul_.html [Corola-blog/BlogPost/361865_a_363194]
-
social al părinților mei a fost plătit scump de întreaga famile, dar în vremea copilăriei mi-a oferit o dezvoltare mai deosebită. Sătenii în mijlocul cărora am crescut și tovărășii mei de joacă mă priveau că pe un copil mai cu „moț”. Eram considerată căpetenia de necontestat a grupului de joacă pe care trebuia să-l conduc. Așa cred că s-a născut în mine preocuparea pentru supravegherea universului copiilor și s-a așternut de la sine drumul către școală de viitoare învățătoare
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
vă spun, n-o să credeți ! nu o Prieteni mii din lumea mare I-au ieșit veseli în cale. Mici și veseli, ce să facă! S-au pus cu toții pe joacă. Cocoșeii înfumurați Un cocos cu cresta mare Și unul cu moț, îmi pare, Nu se hotărau de fel Care este cel mai cel. Se-apucară la bătaie, Pene zboară, harmalaie, Ciupituri, vârșari de sânge, Mama, cloșca stă și plânge. -Stați copii nu va certați, Ați uitat că sunteți frați? Ia lăsați
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]