11,876 matches
-
fierbea rachiu cu zahăr și secară pisată bine dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa sufla peste capul mamei și spunea un descântec: „Fugi deochi, dintre ochi, Peste grochi Că te ajunge o vacă neagră Cu coarnele să te spargă, Să te-azvârlă peste mare, În pustiu, în depărtare! Acolo să chei, Ca ziua de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și la mânuța dreaptă care trebuia purtat 40 de zile. Urmează apoi botezul, scăldăciunea și cumetria. Copilul creștinat de preotul satului însoțit de nași (un bărbat și o femeie care sunt căsătoriți), care devin părinții spirituali ai copilului și de moașa care aduce copilul la biserică. Mama nu are voie să vină până când nu i se va face molifta (îi citește preotul și o face mai „curată”). Pruncul este ținut în mir până a doua zi când are loc scăldăciunea, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mama nu are voie să vină până când nu i se va face molifta (îi citește preotul și o face mai „curată”). Pruncul este ținut în mir până a doua zi când are loc scăldăciunea, la care participă numai persoane căsătorite. Moașa încălzește apa în oala nouă de lut adusă de nașă. Într-o covățică de lemn se pune apă caldă, în care moașa pune următoarele obiecte și spune: - busuioc „Uite, îți pun busuioc, Să ai în viață noroc, Răul să te
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este ținut în mir până a doua zi când are loc scăldăciunea, la care participă numai persoane căsătorite. Moașa încălzește apa în oala nouă de lut adusă de nașă. Într-o covățică de lemn se pune apă caldă, în care moașa pune următoarele obiecte și spune: - busuioc „Uite, îți pun busuioc, Să ai în viață noroc, Răul să te ocolească Binele să te însoțească.” - flori (petale) „Să cii mândră floricea, Fata să-ți fie calea, Ochii ca două zambile, Zâmbetul de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă, penișoară Să ai trup de porumbioară, Ușurică să cii foc Și la muncă și la gioc.” - agheazmă Să alunge duhurile rele. Se spală apoi copilul de către nașă, după care moașa îl unge cu untdelemn, îl freacă peste tot și spune: „Cu untedelemn nașa te unge Dar să nu începi a plânge Ca să ai trup mlădios Și să ai un chip frumos.” Ia în gură apă, zahăr și busuioc și suflă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta glumelor picante. Exemplu: „Lelea albă ca omătul Se iubește cu cumătrul Dar cumătra să nu știe Vorbă-n casă să nu fie.” Tăierea moțului După un an, nașa ia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ocupații tradiționale și foarte generale creează efecte de surpriză și de absurd. Clasificarea ocupațiilor din România (care se găsește și în internet, pe site-ul dsclex.ro) oferă, în indice, asemenea asocieri contrastante: cenzor, cardinal, mitropolit, cioban, hipnotizator, astrolog, filozof, moașă apar alături de confecționer gămălii chibrituri, colector și sortator păr sau înnobilator scândurele pentru creioane. Umorul listei provine în mare măsură din ambiguități (produse de omonimii și polisemii), care fac din profesionist un obiect - cap de masă, legător de păr, bătător
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
duce la azilul de bătrîni pentru a sculpta în falezele de marmură monumente funerare pentru cei internați pe măsură ce aceștia aveau să moară. Azilul este patronat de un șef autoritar, temut și invizibil, supranumit Bătrînul. Cei care conduc efectiv stabilimentul, o Moașă lubrică, un Arhivar deținător al dosarelor tuturor, internați și personal medical laolaltă, un Portar ce pare întruparea umană a Cerberului sînt numiți de el, dar nu-l văd niciodată sau nu l-au mai văzut demult. Sculptorul este admis de
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
Daniel Cristea-Enache Generația 2000 sau "milenaristă", cum îmi place să-i spun, este prima generație poetică a cărei închegare am urmărit-o îndeaproape: nu chiar din miezul fierbinte al nașterii ei (la care participă, cum se știe, niște moașe editoriale), dar de la acea semi-distanță adecvată comentatorului nepartizan. Generațiile sau promoțiile anterioare ('80, '70, '60... până la "generația războiului" a lui Ion Caraion și Geo Dumitrescu) le-am primit deja cristalizate, produse culturale finite intrate în istoria literară și asimilate prin
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
Bârlad și două gimnazii la Ploiești, câte un gimnaziu în restul capitalelor de județ, câte o școală secundară de fete în orașele unde erau licee . Statul este obligat să înființeze 3 școli de agricultură, școli comerciale, seminarii și școala de moașe. Conform legii durata liceului va fi de 7 ani iar gimnaziul va dura 4 ani.Pentru școlile secundare de fete, legea a fixat 5 ani de studiu, iar elevele ce deveneau institutoare, trebuiau să urmeze un curs de pedagogie în
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. Articolul 190 În pricinile privitoare la starea civilă sau divorț se vor putea asculta rudele și afinii mai sus-aratati, în afară de descendenți. Articolul 191 Sunt scutiți de a fi martori: 1. slujitorii cultelor, medicii, moașele, farmaciștii, avocații, notării publici și orice alți muncitori pe care legea îi obligă să păstreze secretul cu privire la faptele încredințate lor în exercițiul îndeletnicirii; 2. funcționarii publici și foștii funcționari publici, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoștință în această
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
oameni de bătaia lui Dumnezeu, care va veni într-o zi, n-am nicio grijă, că de legi, se vede treaba, n-au frică. Uite că n-am scăpat de năravurile ateilor" - ne spunea și un enoriaș din Putna. Câte moașe are acest copil, care-i lăsat să moară?, o întreb pe doamna Erika. Le înșiruie: Ministerul Culturii și Cultelor, cu departamentele și comisiile aferente, Patriarhia, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Episcopia Sucevei și Rădăuților, Direcția Culturii și Cultelor a județului Suceava
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
în anul 1997, în cadrul programului de datare a bisericilor de lemn din Maramureș.) Aceste date, însoțite de concluzii și măsuri care se impun pentru salvarea bisericii de lemn de la Putna, au fost comunicate Ministerului Culturii și Cultelor. Dar și alte moașe știu de ele. De atunci, au trecut șase ani. Și nimic nu s-a mișcat în direcția cea bună, firească. Din când în când, mai vine pe la Putna câte un funcționar ministerial/departamental, catadicsind să-și miște trupul și pe la
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
medicale ordinare și extraordinare făcute la dispensar sunt gratuite. Art. 27. Vizitele medicale ale femeilor prostituate se vor face de către medicii comunali Însărcinați cu acest serviciu În mod alternativ, atât la dispensar, precum și la locuințele femeilor prostituate. La dispensar, o moașă comunală va da concurs medicilor Însărcinați cu examenul medical. Vizitele medicale se vor face În zilele și la orele fixate de primar, În Înțelegere cu medicul-șef și cu medicii Însărcinați cu acest serviciu. Fiecare femeie prostituată va fi informată
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nu mai au acum nici o importanță, să presupunem că, primăvară fiind, vântul a amestecat în vârtejul său tot ce a găsit în cale.(...) Nicu Ionescu își aștepta băiatul. Poate că Sinica e fericită că e fată. Numai sănătoasă să fie. Moașa o asigură că e voinică și frumoasă. Cu ce nume să o înscrie la Primărie? Mamei îi place Eugenia, numele fetiței proprietăresei, iar nenea Mitică a adăugat un nume drag lui de floare primăvăratică, Viorica. Și Viorica va rămâne. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a alergat să-i aducă apă... După ce și-a răcorit gura, buzele arse au șoptit abia auzit. Nuu plâângee... Măriuucăă... Nuuu... Petrache parcă uitase de durerea lui din umăr și se ocupa de Costăchel ca o dădacă. -Trebuie să chemăm moașa, să-l panseze ca lumea, și apoi să mergem la târg, să-l vadă un doctor - a pus ordine în treburi Petrache... Au înhămat amândoi caii la căruță, au făcut un coviltir deasupra, l-au întins pe perne pe Costăchel
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
altul și parcă ar fi zis în sinea lor: „Da’ care-i prostul?” Se vedea cât de acolo că în toată treaba asta îi mâna lor... Încet-încet, rana lui Costăchel se vindeca. „Îi bun la carne” - spunea maică-sa către moașă. Mai rău era faptul că nu-și găsea astâmpărul. În atâția ani cât fusese primar se învățase să plece la treabă cu noaptea-n cap și să se întoarcă noaptea... Domnule primare, ți s-o cam scurtat drumurile. Mai stai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la ședinta de informare cu privire la avantajele medierii, În situațiile in care a acceptat, potrivit legii; Art.317 Persoanele scutite de a depune mărturie. (1Sunt scutiți de a fi martori: 1.slujitorii cultelor, medicii, farmaciștii, avocații, notarii publici, executorii judecatorești, mediatorii, moașele și asistenții medicali si orice alți profesioniști cărora legea le impune să păstreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunoștintă În cadrul serviciului ori in exercitarea profesiei lor, chiar și după Încetarea activității lor. Art.
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]