13,140 matches
-
Cînd fructe coapte voi culegeți, Sprea-a nu-i lăsa în rai cu tot cu roade, Aveți o clipa de răgaz, să înțelegeți, Că mărul fraged este și-o podoabă Ce-o dați de-a rostogolul în cearcefuri; Iubiți-vă sub raze, izuri moi și prafuri?
E un inger ce apare numai vineri... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7867_a_9192]
-
se-ntîmple! Gura-și va umple cu arome cana Spre-a-mi obloji și sufletul și rana Din carnea mea prostită de tristeți. Prins în pologul recii dimineți, Oh, patul va pluti cu noi, doi fleți, De-abia dezmeticiți din perne moi, Cînd visele sînt încă de oloi Si se preling, lăsînd pete în perne, Drept semn al giugiulirilor eterne. Cuțitul va tăia pîinea anume În mari felii de-amor unse cu spume. Si din dulap vor izbucni iar îngeri Preacurioși de
E-o dezvelire-a lucrurilor simple... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8007_a_9332]
-
albă. Atât am observat în timp ce s-a făcut nevăzut. Priveam pe geam. Grădina și curtea mi se păreau teritorii îndepărtate, la care ajungi doar atunci când te hotărăști să deschizi larg ușa casei, să cobori scările și să pășești în iarba moale sau pe dalele late de beton. Gardul viu, tăiat scurt, separă pomii fructiferi de straturile de flori care înconjoară casa. Stăpânul acestui teritoriu este Cuți, un câine de statură mijlocie, cu o blană neagră și creață, un exemplar foarte reușit
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
o halviță. E îngerul de marți, printre șuvițe De păr cîrlionțat, suflate-n vînt, Ale iubitelor cu trupul sfînt, Ce-au locuit cîndva și pe pămînt Și-acum s-au dus din nou în paradis, Cu genele să ne împungă moale-n vis... Și iarăși am ghiozdanul plin cu bile, Cu sugative, radiere inutile, Și cu sticluțe de cerneală-albastră, Cînd stam cu sufletul lîngă fereastră, Uimit de fluturii greoi de-afară Ce nu știau că doamna profesoară ( Sîni, fese, catalog la
E îngerul de marți care-mi aduce... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7951_a_9276]
-
așteaptă Să-i speli în ceaiuri verzi făptura coaptă, Fără rușine, -ntîrzîind pe-alocuri, În gălăgii suave și în jocuri Cu stropi grei de cleștar, oh, printre bile Pline de muzici tandre și fragile... și s-o hrănești cu fructe moi, rotunde, Pe care ea într-însa le ascunde, Mai speriindu-se, mai a plăcere, Mai a durere și-a îngenunchiere... Să-i mîngîi cu nuiele carnea albă, Legîndu-i ochii, ca să fie oarbă, Cu o eșarfă, sufletul să-ți soarbă... și
Duminica, te strînge blînd la pieptul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7930_a_9255]
-
de piatră, apare primul brutar profesionist. I se spunea pistore, în anul 79 al erei noastre, la Pompei. Alte desene și texte înfățișau ipostaze ale pâinii: "Inimă de In", "Secară Regală", pâine cu fibre de fructe, cu mirodenii, cu miez moale și alveolat... Dar și pâinea-simbol, care, de la Biblie și până azi, a inspirat mii de zicale populare sau metafore culte. "Prin mijlocirea teatrului să facem din gândire pâinea mulțimilor" (Victor Hugo). Sau proverbul: "Mai bună-i pâinea mâncată în picioare
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
Emil Brumaru Să-mi ocrotești o vreme spaima lungă? Mă văd copil. Sufletul cald mă-mbii Să îl îmbrac. Lumina să-mi ajungă în marile-ncăperi cuăadînci dulapuri Ce au cotloane, rafturi, și-n crenele, Sub raze moi, miresme, calde prafuri Apar și-mi fac cu mîna semne zîne rele, Mai arătîndu-mi coapsele și sînii, Mai îndemnîndu-mă, crețe-n gurițe, Să mă îndop cu zahăr și halvițe, Și cu susan pîn'la sfîrșitul săptămînii; Cîntul să-mi ții
Și iar e luni... Tu, îngere, mai vii... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8162_a_9487]
-
repetate, ca tejgheaua măcelarului din colț, care se adâncise ca o copaie de atâtea tăiat carne pe ea și de atâta curățat, la sfârșitul fiecărei zile. Pisica îl întâmpină cu un miorlăit lung și răgușit, încolăcindu-și corpul lung și moale în jurul picioarelor sale. O împinse scurt cu piciorul drept și pisica se îndepărtă nedumerită, tremurându-și coada ridicată în sus. Câteva fire albe din blană rămaseră lipite pe pantalonul de sărbătoare. Îi era probabil foame și se gândi că poate
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
mie de-nvățați! Ci tu îmi ceri să-ți înțeleg orbește, Fără-ntrebări și gesturi de prisos, Oh, locul mirosind dumnezeiește A taină putrezind suav în sos? Îngăduie-mi un timp, măi dă-mi din mierea Ce-o tăinuește-n scorburi moi muierea...
Cînd fluturii dau iama peste trupul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8092_a_9417]
-
Emil Brumaru Îngerul de miercuri e un înger Ce mă așteaptă să-i aduc moi plîngeri Că mi-a lovit privirea cu răsfrîngeri Si nu mai văd decît femei frumoase Împleticite-n plete și-n mătase De rochii grele, deodată scoase; Dar cînd le-ating cu degetul dispar, Sau se prefac în stane de mărar
îngerul de miercuri... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7908_a_9233]
-
Poporul ce te întâmpină: numele Legii este numele tău - Salmolsis - Cavalerul Kabyr, Eroul născut dintre păstorii cimerieni în Epir: Epirota Codinu Domnul Nopții învățătorul Dacilor Râpeii, Crai-Nou Copilului Serii Din străbunul de la Tărtăria, Codrin Fiul Nopții }ugulea cel cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul împletit, încolăcit, ca doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta a Copiilor Pioși, Dă-mi Pâinea Fetei Cea Curată în grâu, din holda Curăturii, Cu întâiul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
este mânjit de sânge, iar Alex apropie cât se poate, până când prinde smocurile de păr năclăite. Pletosul e enervat. I se vede botul nemulțumit. I se văd palmele înfipte în umerii fetei. O secundă, două. Apoi trupul ei inert coboară moale pe asfalt. A omorât-o, se gândește și un fior de neliniște îi înflorește în suflet. Descarcă imediat filmul, până când să ajungă Maimuțu acasă, îl și bagă pe You Tube. Gil căuta apatic crimă, 20 octombrie, când a găsit filmulețul
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
promisiune. Din sutele de poze care alunecau lin pe ecran, buza ca o dâră de gem îl bătea în cuie. Iar în întunericul dens de dincolo de ea, strălucea stins limbișoara unui fermoar de argint. Un clopoțel tremurător, pitit în cuta moale a pantalonilor reiați. Nu-l mișca moartea fetei. îi părea rău de ea, mai ales că murise sub fereastra lui. Dar era numai un fulg atârnat pe pleoape și atâta tot. Nici să pornească în căutarea criminalului n-avea chef
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
la nord, nu-i nimeni la sud e-aceeași agonia, pe miimi de secundă, într-un hău de splendoare la orice război pierdut de mine în lumea largă, altcineva îmi ocupă grădina cu steagul unei țări străine înfipt în pământul moale... Eșafod afară-i Evul Mediu și într-o farmacie calculez infinitul acestor metale masa lor atomică în diencefal în cea mai blândă alegorie, de la esențe am învățat să dorm și-mi pun capul numai pe umbră la ușă,-i Evul
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
Emil Brumaru Cu mosorele, ațe, țiteri, funte Înmănunchind la ceafă și pe frunte Un păr cîrlionțînd dulce uimirea-mi? Mi-am lepădat mantia de mîndrie Pe jos, s-o calci cu tălpile mărunte, Sufletul meu vrea chinuri moi să-nfrunte Și-ascunse în ungherul de chilie Unde te joci cu mine-n pielea goală, Nesăbuită, chiar sub crucifix, Îngăduiți de-un Crist firav și trist Ce știe că sărutul nu-i greșeală, Ci ne îmbie-n biblii, prin
Cum să te fac să-mi înțelegi iubirea? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8419_a_9744]
-
Emil Brumaru Atît aș vrea: un înger ce-mi șoptește Că lucrurile-s coapte în amurg. Iau cana-n mînă, roua-n ea mustește, Perdelele în ciucuri fragezi curg, Dulapul poartă-n rafturi omizi crude Ce bat mătasea în mătănii moi, Desprins de fluturi, sufletul s-aude Cum pîlpîie nedumerit apoi; Și iar adorm, în așternut cu vîntul, Izvoare tolonite albe-n prund; Atît aș vrea: un înger, să-l ascund De oameni cu cuvîntul....
Atît aș vrea: un înger ce-mi șoptește... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8307_a_9632]
-
a auzit limpede: cardiac. și atunci: nu ați înțeles bine, e colonel, domnule doctor, aparatele s-au înșelat pentru prima dată, nu cardiac, colonel, până acum trei luni făcea gropi pentru copaci și vocea cea albă: e cardiac, are inima moale, dacă ai ține-o acum în mână ți-ar curge printre degete și s-ar întinde pe ciment și kirilă: pesemne nu ați înțeles bine, e colonel și doctorul: e ca un aluat, dacă aș pune puțină făină și aș
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
limba franceză sau sintagme franțuzești (pe care el însuși, probabil, le întrebuința reflex). Jeni Acterian scrie, la 16 august 1935 "Eugen est venu juste quand j'écrivais. Ar.șșavirț n'était pas a la maison, alors il est resté avec moi. Il a fait des vers fous sans queușeț ni tete. Il m'a récité, puis il m'a lu des Fleurs du mal." (apud Arșavir Acterian, op. cit., p.86). (De menționat că în jurnalul lui Jeni Acterian publicat la Editura
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
i-a surâs bărbatului ei, așezându-și cu degetele delicate șuvițele de păr lucitor, ca păstăile coapte. Și cum s-a crăpat ochiul cerului, prin ceața albă, de aprilie, a și luat-o spre biserică. Înainta drept, înfășurată în tartanul moale, prelins pe spate ca o pastă de ciocolată pe toată lățimea limbii. În spatele bisericii, sub salcia ca un clopot, o aștepta celălalt. Cum să spun, băiatul nostru, cufundat în teza lui de istorie, n-o judeca în niciun fel pe
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
lungul gropii. Trotuarul, reparat de nevoie, dădea într-o piață, un triunghi neregulat format din bifurcarea aleii, mărginită de ziduri și garduri. Casele părăginite se ațineau în umbra subțire a copacilor bolnavi, ale căror crengi așezau pe ele contururi mai moi și frunzele palide aruncau pete livide peste verdele rărit. Portaluri orientale clasice, coloane, ornament din stuc, se înghesuiau între tufișuri și cotețe; purtând pe ele o crustă de praf și rugină, epavele automobilelor proliferau sub prelate, câinii se hârjoneau prin
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
eternă, pierdută-n sine: „Ea străbătea grădina/ într-un totem de umbră/ atins pămîntul nu-l mai atingea./ Nu se mai difuza frenetic nici supus./ Crengile jos speriau lumina./ Mișcarea o-ncolți. Ea s-a retras.// Capriciul blînd. O năuceală moale...// Ea străbătu grădina. Indecis/ ceva pierdu-n repaos. Ea desprinse/ să fredoneze-n sine sprijin” (Ea străbătea grădina). Luminozitatea intensă alcătuiește un atribut al inocenței primare: „Bîntuie lumina și nu mai pot vedea/ decît în pace decît în bucurie/ cu
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
trec direct de la legănatul păpușilor în brațe la legănatul copiilor avortați în brațele înțepate în vene. Fete cu vaginul uscat, care n-au apucat să devină cu adevărat femei și poate nu vor fi niciodată. Contraceptivul și prezervativul sînt stîlpii moi ai altarului dragostei, vodca și nicotina, aghiasma și tămîia ei.” * În același număr din ALIA se continuă un amplu pamflet al dlui N. Gheran (a debutat în nr. 698), sub forma unei scrisori adresate dlui Pavel Țugui: Furia chioară a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
-și preferința pentru un despotism luminat. La vremea primei mineriade memorialista nota în Jurnal: „Ar fi culmea nenorocului istoric să fim, chiar fără Armata Roșie, singurii din Est care să nu avem acces la democrație, mulțumindu-ne cu un comunism moale, cu simple și necostisitoare aparențe de democrație.” Cu codicilul: „Astă seară mă înec în pesimismul integral.” Iar pe 4 martie 1990: „Ieri la București s-au străduit toată ziua să demonteze statuia lui Lenin din fața Scânteii, neizbutind. Cum să «plece
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
Brülisauer, care observa prin vitrină galeriei o mulțime de lume trecând pe strada crede că litografiile sprijinite de pereți reprezintă lumea pur si simlu, lumea de pe stradă, de aiurea. Lumea, așa cum o poate vedea oricine, oriunde. “La peinture est pour moi, elle este encore, une thérapeutique. Elle calme mon angoisse, mes multiples angoisses qui șont terribles. Elle șont innées, comme chez toutes leș hommes, seulement leș proportions qu’elles prennent chez moi dépassent toute autre angoisse connue. s...ț de grands
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
dont dépend la construction, afin d’obtenir l’équilibre de ces choses, de ces créatures qui șont là, sur la toile, sur le papier, et qui ne demandent qu’à vivre: c’est pour cela, pour qu’elles existent, que moi, leur peintre et leur dieu, je leș ai fait naître.”8 Creația ionesciană se deschide prin placheta de versuri Elegii pentru ființe mici, în care, se pot discerne “câteva note de suprarealism” și se încheie, simetric, cu pictură să, de
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]