9,778 matches
-
noastre Realii (în genere, mistificate), a renunțat, în nemărginita-i ipocrizie fățișă, atât la principii, cât și la complexul edificiu de semnificații antecesoare, peste noapte transformate într-un “balast” non-substanțial și lipsit totalmente de valoare intrinsecă, o uriașă piatră de moară, până la urmă, atârnând de firavul său gât asculptural. Postmodernitatea în sine nu este deloc interesată să țină cont de vreuna dintre multiplele direcții semantice ale adevărului, binelui și frumosului învederate de milenii în structura mentalului lumesc. Și asta pentru că a
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
Și-apoi de ce ți-ar mai păsa când vezi ades De toți ești judecat făr-a fi înțeles; Așadar mai înțelept este a rămâne Acel ce-ai fost mereu, de este azi sau mâine; În van mi te-i bate cu morile de vânt, Din plebe-a odrăsli, răsaie din pământ, Un cap ce-a să dea tonul dihoniei din om, Ba cu exactitate ce-ntrece metronom, Plin de sine-a răspândi, fuga în eter, Cum reușit-a să umbrească...giuvaer; Certamente
ECOURI de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1433249787.html [Corola-blog/BlogPost/377163_a_378492]
-
așa cum circulă el de obicei prin sat, alunecând parcă pe asfaltul impecabil, turnat anul trecut, pe timpul campaniei electorale. Merse vreo două minute pe „minunăția asta de drum”, apoi fu nevoit să-l părăsească, virând la dreapta, pe ulița neasfaltată a morii, oprindu-se cam după vreo trei sute de metri, în fața porții ce stătea să cadă, a lui Radu Ursaru. Nu-i era ăsta numele din acte. Îl chema Drăgan, Radu Drăgan, dar tot satul îi numea așa după bunicu-său, care fusese
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Nu le mai fă și adună-ți tu timpul tău, fii stăpân pe timpul tău. Tot timpul ăsta umple-l cu ceva, dă hrană bună minții, pentru că mintea ta cu ce o vei hrăni, aceea va fi, că este ca o moară, dar este și liberă și are puterea de la Dumnezeu, ca dovadă a nemuririi și stăpânirii sufletului nostru, are puterea de a umbla într-o clipită: acuma-i la stele, acuma-i la mare, acuma-i la capătul lumii, acuma-i
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
acum colosul pe umeri,căci înlăuntru-i clocotește o istorie grea și fierbinte,ce va declanșa în curând prima-i bătaie de inimă caldă,atunci când noi,care circulăm prin trupul statuii precum globulele ... IX. CRISTIAN PETRU BĂLAN - REMEMBER: RÂU DE MORI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
precum globulele ... IX. CRISTIAN PETRU BĂLAN - REMEMBER: RÂU DE MORI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... Citește mai mult Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
la vreo zece kilometri de oraș și oricum nu îmi solicită sprijinul prea des, acestea fiind singurele momente în care mă pot întoarce în casa copilăriei mele, la dezmierdările împărțite cu generozitate. - Auzi, mi-am tras o mașină nouă, de mori încet când o vezi! Ce zici, te fac o tură cu ea? Îi explic că am alte planuri, deși mor de curiozitate să știu de ce și-a schimbat cealaltă mașină, tot de marcă și foarte bună încă. Așa cum niciodată Sandy
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434690451.html [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
metafizici, care spre finalul poemelor iau curbele înțelepciunii cu plasticitate intelectuală. Așa se întâmplă la citirea unei frumoase poezii pe care o să o redau integral întru ilustrarea afirmațiilor. risc de culori ar însemna să te caut într-o stridie printre morile oceanului să te compun din arii neterminate poate chiar să fac scufundări spre apa lunii din când în când să-ți așez gulerul pentru a te privi în ochi până la dedublare dacă ar fi să fac jocul pictorilor aș întinde
GINA ZAHARIA- METAFORA ABSTRACTULUI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475737309.html [Corola-blog/BlogPost/379117_a_380446]
-
atât mai mult, furios ca o fiară în cușcă. Gândul i-a anulat intenția. A scos de undeva de la spate, de sub curea, un cuțit și l-a ridicat, strângându-l puternic în pumn, cât a putut de sus. - Mori, câine! Mori, f...i sfinții morților mă-tii de... - Nu!... Nu, nu, nu! Nu lovi!, s-a auzit în noapte țipătul puternic al Violetei. Era deja la un pas de ei și a apucat strâns mâna celui hotărât să ucidă. S-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
asemenea idei!” Toate acestea aveam să le aflu de la tata și de la mama, care mi-au repetat cuvintele tovarășei diriginte, și mi-au atras atenția sa fiu mai rezervat, sau rezervat de-a binelea, pentru a nu da apă la moară unor comentarii, sau mai mult decât atât, unor fapte cu consecințe negative asupra mea, și a familiei mele. Urmarea a fost că am început să privesc cu mai multă reținere apelurile la sinceritate, și bună colegialitate, ale tovarășei diriginte, și
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/jianu_liviu_1409047274.html [Corola-blog/BlogPost/368191_a_369520]
-
din spice de grâu, fuior de idei, imagini aiurea... mă retrag în cușca de fier, cu gratii și-o simplă fereastră. la braț, port o carte. fila încinsă... numele meu... deget pe geam, căpăstru de fiară. sufletul...greu... piatră de moară și osul de sită. scâncet și seu. Referință Bibliografică: păstrez secunda / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 442, Anul II, 17 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PĂSTREZ SECUNDA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Pastrez_secunda_anne_marie_bejliu_1331996635.html [Corola-blog/BlogPost/348355_a_349684]
-
2016 Toate Articolele Autorului Uneori îmi este teamă Că ce-i bun se cam destramă Când prin straiele frumoase Umblă vorbe mincinoase... Drumuri lungi ne taie calea, Prin decor se plimbă jalea Măștile se strâmbă chiar Lângă clipele cu har... Mori de vânt cresc și-n cuvinte Dar știu pasul înainte... Mă rănesc priviri ce sapă În paharul plin cu apă... Gârbova femeie trece Peste valul tot mai rece Și adună maci în floare Din Iubirea ce nu moare... Urcă visu
UNEORI... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1462640143.html [Corola-blog/BlogPost/369049_a_370378]
-
Colinei,Strada Crinilor, Strada Crizantemelor, Strada Cîmpiei, Strada Dealului, Strada Distilării, Strada Fagului, Strada Fagurilor, Strada Falansterului, Strada Florilor, Strada Fântânii, Strada Ghioceilor, Strada Gloriei, Strada Grădinilor, Strada Industriei, Strada Islazului, Strada Izvoarelor, Strada Liliacului, Strada Livezilor, Strada Monumentului, Strada Morii, Strada Mărgăritarului, Strada Nisipurilor, Strada Nordului, Strada Nouă, Strada Nucilor, Strada Ogoarelor, Strada Perilor, Strada Petroliștilor, Strada Podgoriei, Strada Poienilor, Strada Poligonului, Strada Primăverii, Strada Prundului, Strada Prunilor, Strada Păcii, Strada Salcîmilor, Strada Seciului, Strada Sondelor, Strada Stadionului, Strada Steaua
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1496283211.html [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
în propriul tău turn, în turnul de fildeș, și acolo intri în dialog cu piatra, cu lemnul, cu bronzul și stai de vorbă cu materialele întâlnite și atât de frumoase! Uiți de semenii tăi, te izolezi și, într-un sens, mori. Pentru că ești viu atât timp cât ești într-o relație. Universul nostru este un univers relațional. De aceea cele două porunci fundamentale, în care se adună absolut tot, țin de condiția umană. Prima: iubește-L pe Domnul Dumnezeu, și a doua: iubește
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
chiar au căzut în plasa sinuciderii și aș aminti aici pe împăratul Saul din Vechiul Testament. În Noul Testament, întâlnim un singur caz, Iuda. Sfântul Nectarie, înainte de a se face preot spunea: “mă culcam deznădăjduit”. Important e “să nu dai apă la moară”, cum spunem noi românii, adică să lupți, să nu te dai bătut, să ne punem nădejdea în mila lui Dumnezeu, pentru a nu-l întrista pe Hristos, deoarece “ Cine deznădăjduiește de mila lui Dumnezeu, îL necinstește la fel cu cel
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1464860730.html [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
o „viață de coșmarˮ. Exclus din universitate, Lucian Blaga a fost exilat în culisele vieții sociale, unde îndeplinea funcția de bibliotecar. În această calitate, a fost obligat să își scoată din rafturile bibliotecii propriile volume și să le trimită la moara de hârtie. Astfel, autoritățile vremii s-au asigurat nu doar că Blaga dispare din conștiința publică și din viața universitară, ci și că posteritatea va fi văduvită de aportul pe care poetul-filosof l-a adus la cultura românească. Elena Daniello
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
scrie în carte și fără s-o fi citit, fiindcă am trăit-oˮ, subliniind că „este meritul autorilor că au reușit să facă acest melanj informaționalˮ. Cu tristețe, remarcă faptul că astăzi, de multe ori, avem senzația că ne luptăm cu morile de vânt, de aceea o astfel de lucrare rămâne un document important pentru generațiile mai tinere. Emoționată de frumoasele cuvinte ale conferențiarilor, ia cuvântul Valeria Berceni, care spune că nu trebuie să uităm crimele și abuzurile din perioada României comuniste
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
ta este o impotență, este o nefericire”. Aceasta incluzând încă de la el în mod arhicunoscut - rolul activ al iubirii, pentru că pasivă este doar îndrăgostirea. Ea, iubirea, se poate manifesta astfel prin comunicarea activă, cu toate că nu una neîntreruptă, sau că o moară stricată.. Altcineva, în aceiași idee, spunea că; ‘’Nimeni să nu se creadă iubit dacă nu iubește!’’- Dalai Lama Cel care se laudă într-una, oare de ce nu se laudă că este iubit? Iată un argument ce îi poate contraria, dar
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1423346361.html [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
neobligatorii merg spre finanțarea unor proiecte de artă experimentală. Fondul Jazz in the Park va direcționa sumele spre proiectele Moara, Măscărici și Our Environment Remixed, proiecte selectate de juriul Jazz in the Park. Iată despre ce e vorba pe scurt: Moara by Blajin va fi locul tău preferat de relaxare și socializare. Pe Canalul Morii, cei de la Blajin vor constui o instalație din lemn sub forma unei punți. Our Environment Remixed își propune să ne facă să descoperim muzica parcului într-
Susține Fondul Jazz in the Park și poți merge la UNTOLD by http://www.zilesinopti.ro/articole/12742/sustine-fondul-jazz-in-the-park-si-poti-merge-la-untold [Corola-blog/BlogPost/100332_a_101624]
-
va direcționa sumele spre proiectele Moara, Măscărici și Our Environment Remixed, proiecte selectate de juriul Jazz in the Park. Iată despre ce e vorba pe scurt: Moara by Blajin va fi locul tău preferat de relaxare și socializare. Pe Canalul Morii, cei de la Blajin vor constui o instalație din lemn sub forma unei punți. Our Environment Remixed își propune să ne facă să descoperim muzica parcului într-un mod inedit. Ideea presupune realizarea unui pupitru de muzică electronică care să funcționeze
Susține Fondul Jazz in the Park și poți merge la UNTOLD by http://www.zilesinopti.ro/articole/12742/sustine-fondul-jazz-in-the-park-si-poti-merge-la-untold [Corola-blog/BlogPost/100332_a_101624]
-
Copii > PRIMA ZĂPADĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului PRIMA ZĂPADĂ Astăzi a-nghețat pământul Și-au venit în goană norii, Apoi s-a oprit și vântul, S-a oprit și roata morii. Și în foșnet de mătase, În totală armonie, Au căzut din cer pe case Bucățele de hârtie. Și-au căzut și în ogradă, Și-n livadă, și-n grădină; Șoriceii ies să vadă Dacă nu-i cumva smântână. Unul ia
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1476335450.html [Corola-blog/BlogPost/384344_a_385673]
-
mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre și uși pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția unei alte mori de
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]