566 matches
-
fotografului Gabriel Hennessey. Un columbian deloc pierdut în România. Preț: 59 000/5,9 lei. în librării Alexandru Ecovoiu - Ordinea (Ed. Polirom, 230 000 lei); William Burroughs - Tărâmuri vestice (Ed. Paralela 45, 180 000 lei); Anton Holban - Conversații cu o moartă (Ed. Polirom, 230 000 lei); Maria Bucur - Eugenie sau modernizare în România interbelică (Ed. Polirom, 198 000 lei); Jonny Halberg - Potopul (Ed. Univers, 230 000 lei); Phillipe Sollers - Steaua amanților (Ed. RAO, 119 000 lei); David Hume - Eseuri politice (Ed.
Agenda2005-25-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283847_a_285176]
-
Polirom, 230 000 lei); Enrique Vila-Matas - Bartleby & Co (Ed. RAO, 140 000 lei); Robert L. Heilbroner - Filozofii lucrurilor pământești: viețile, epocile și doctrinele marilor economiști (Ed. Humanitas, 330 000 lei); Ernesto Sabato - Eseuri (Ed. RAO, 360 000 lei); Boris Vian - Moarte pocitaniilor (Ed. Humanitas, 170 000 lei); Esther Benbassa, Jean-Christophe Attias - Evreul și celălalt (Ed. Est, 152 600 lei); David Lodge - Afară din adăpost (Ed. Polirom, 235 000 lei); Șerban Cioculescu - Viața lui I.L. Caragiale (Ed. Institutului Cultural Român, 163 500
Agenda2005-11-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283492_a_284821]
-
stele Printre aștrii vitregi construind castele. Risipesc neantul în clepsidra lunii Și privesc în soare nebunia lumii, Arcul de culori îl îmbăt cu marea Și cunun cu dânsul razele și zarea. Vechi imagini iată ard în palmă jarul Unde Marea Moartă și-a lăsat hotarul La vechea soprană cu rochie pestriță Și cu voce blândă de mironosiță. Răsfoiesc altare, scutur nevăzutul Și întorc privirea să revăd căzutul Prins între obloane cu priviri uitate Între clipa morții și eternitate. Mă înalț la
RISIPESC NEANTUL… de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384859_a_386188]
-
numai din regiuni inccesibile (Pamir, mai ales Himalaia), cu rețete obținute cu greu de la maeștrii yoga sau Ayurveda Desigur am căutat senzaționalul, care bineînțeles era prezent. Astfel, la un stand se vindea celebra apă vie (colorată în roșu), spre deosebire de cea moartă (albastră). De fapt apă alcalinizată era prezentată drept(vie), iar cea acidă, ca (moartă) . Dar, aspectul senzațional o reprezentau aparatele tămăduitoare. Astfel era un aparat neinvaziv, ce emitea fascicule de lumină, la nivel informațional (?) producea 11 efecte psiho-biologice (relaxare, creșterea
LA SALA PALATULUI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384354_a_385683]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (10) - VICTORIA SOCIALISMULUI Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: „Priviți aceasta rață Deși e moarta zboară Și ce o ține-n viață E dragostea de țară...” (Adrian Păunescu) În anii '70 ai secolului trecut, tovarășii de la județeana de partid și de la consiliul județean au avut o frumoasă inițiativa cetățeneasca, în urma indicațiilor prețioase primite, evident, de la
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
Articolele Autorului LUNĂ PLINĂ autor, Bertoni D Albert Este -o Lună plină, strălucind pe cer Raze de lumină, pătrund în ungher Și lovind cu forța unui semizeu Alung din odaie, un bătrân Morfeu Gândurile toate, acum dau năvală Conștiința -mi moartă, la viață se scoală Ridicând privirera către mândra Lună Raza -i de lumină, mă prinde de mână Nici nu îmi dau seama, dar deja plutesc Atras de lumina astrului ceresc Și mă las în voia dansului măiastru Purtat în inima
LUNĂ PLINĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383040_a_384369]
-
aprilie 2017. LUNĂ PLINĂ autor, Bertoni D Albert Este -o Lună plină, strălucind pe cer Raze de lumină, pătrund în ungher Și lovind cu forța unui semizeu Alung din odaie, un bătrân Morfeu Gândurile toate, acum dau năvală Conștiința -mi moartă, la viață se scoală Ridicând privirera către mândra Lună Raza -i de lumină, mă prinde de mână Nici nu îmi dau seama, dar deja plutesc Atras de lumina astrului ceresc Și mă las în voia dansului măiastru Purtat în inima
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
-mi va face, niciodată rău ... Citește mai mult LUNĂ PLINĂautor, Bertoni D AlbertEste -o Lună plină, strălucind pe cerRaze de lumină, pătrund în ungherși lovind cu forța unui semizeuAlung din odaie, un bătrân MorfeuGândurile toate, acum dau năvală Conștiința -mi moartă, la viață se scoalăRidicând privirera către mândra LunăRaza -i de lumină, mă prinde de mânăNici nu îmi dau seama, dar deja plutescAtras de lumina astrului cerescși mă las în voia dansului măiastruPurtat în inima cerescului astruMistere și patimi, adunate -n
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
puteți face fifty-fifty și totul e OK. O jumătate de comoară e infinit mai mult decât nici un fel de comoară, nu? - În primul rând, Zoran nu e omul care să Împartă ceva cu cineva. În al doilea rând, las-o moartă cu glumele, că te extenuezi degeaba: nu e ora potrivită. - Aici suntem Întru totul de acord, e o oră mult mai potrivită pentru o mie de alte lucruri, dacă nu mai inteligente, măcar mai plăcute. Nu te grăbi să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
unul Îndoit În sus, celălalt Întins Într-o parte; sfîrcurile erau tari și brobonate ca niște castraveciori, dacă le-ai fi mușcat ți-ar fi pîrÎit În gură. Masca grotescă și tragică a desfrînării! Era ceva atît de ațîțător În moarta aceea Încît cred că toate spectacolele de striptease din lume nu fac doi bani pe lîngă scena de la morgă. SÎntem iremediabil captivi În instinctele noastre. Nici o deosebire Între mine și cimpanzeul care trezindu-se din somn În cușca lui, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
brațe, apoi stătea zile și nopți În șir lîngă patul ei cu o carte În mînă și uita că se află la căpătîiul unei muribunde. CÎnd a vrut să-i aranjeze mai bine pătura a văzut că nu mai respiră. Moarta asta de patruzeci și patru de ani și treizeci de kilograme fusese mama lui. N-a mai suportat s-o privească și a plecat la meci. M-am temut multă vreme pentru el și pentru copilul nostru că schizofrenia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sărute, mă opri și, privindu-mă de jos în sus cu ochii rugători cu care se uita la icoană, îmi șopti: - Vadia, n-o supăra pe doamna. Vadia, n-o ucide! Nu vezi că și așa stă nemișcată ca o moartă? Astăzi este ziua în care a murit tatăl tău. Și, privindu-mă nu în ochi, ci la nivelul bărbiei, spuse: Poate iei de la mine, ce zici? Ia, te rog. Pentru Dumnezeu, primește! Iei, da? Ia, nu mai sta pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
nimeni nu-și mai aduce aminte și oricum puțin le pasă. Am văzut un portret al fetei, din vremea căsătoriei, agățat în vestibulul Castelului. Pictorul venise de la Paris. Surprinsese pe chipul ei sfârșitul apropiat. Erau izbitoare paloarea aceea de viitoare moartă și resemnarea din trăsăturile feței. Prenumele ei era Clălis. Nu-i un nume banal, și e foarte frumos gravat în marmura roz a mormântului său. În parcul Castelului, un întreg regiment ar putea fi cantonat fără să se înghesuie. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
stat gol în fața ei nu aș fi fost atât de jenat. Am încercat să schițez un mic gest din cap. Se uita la mine: îi vedeam chipul pentru prima dată neutru și rece ca un lac iarna, un chip de moartă pe dinăuntru, ca și cum nimic nu ar mai fi trăit, nu ar mai fi mișcat în ea, ca și cum sângele i-ar fi părăsit de tot trupul. Asta a durat îndeajuns încât să mi se pară o tortură. Apoi ochii ei au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
locuit de fantome bătrâne? Dar figura din portret nu îmi părea ostilă, doar mirată și, în același timp, binevoitoare. Cred că i-am vorbit, nu mai știu bine ce i-am spus, asta nu are prea mare importanță. Era o moartă din altă epocă. Felul în care era îmbrăcată, pieptănătura ei, aerul și poza făceau din ea o lucrare somptuoasă și fragilă dintr-un muzeu pierdut. Chipul ei îmi amintea de alte chipuri, dar acestea se învârteau în cerc, mobile, fugitive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
actele lor: aveai de unde alege! O mulțime de ticăloși se născuseră astfel a doua oară, curați ca lacrima, departe de locurile care-i văzuseră murdari. Cel pe care-l căuta Vignot avea un mort pe conștiință sau, mai degrabă, o moartă, pe care o torturase meticulos - în scrisoare erau detaliile - înainte de a o strangula și de-a o viola. Crima avusese loc în luna mai 1916. Și îi trebuiseră trei ani lui Vignot ca să termine ancheta, să adune dovezile, să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Orb pe țărmul vieții nu-i știe culoarea dar poate intui forma se izbește mereu de conturul ascuțit strivindu-i palmele alteori de-o linie dreaptă a învățat că linia e o linie moarta nu duce nicăieri arareori întâlnește forme calde curbe ce le poate gusta culoarea îi amintesc de trupul femeii iubite prea repede uitat în negura de dincolo de pleoape ar fi zburat urmându-l aleargă dar se izbește de ciotul unei iluzii
ILUMINARE de ELLA BLUE în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362972_a_364301]
-
a Spitalului Județean, îi aud pe cei doi medici: cel de pe salvare și cel de gardă, vorbind: -Nu e de la glicemie. Nici de la tensiune. Ce să zicem familiei? -Spune-le ceva grav, că, dacă dă colțul, cu aparținătorii o să te judeci! Moarta o să tacă mâlc. Lângă mine e Bogdan, dormitând, ca o bombă dezamorsată... În hol, soră-mea încearcă să ațipească. Îi cade capul, când spre stânga, când spre dreapta, ca acele unui ceasornic, manevrat de o mână nedibace. Mă întind și
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
îți auzeam "off Doamne" simțeam toată înțelepciunea lumii adunată într-un cuvânt nu te închinai des la biserică admirai mult mânăstirile dar "off Doamne" al tău îmi șoptea toată credința adunată în manuscrise unde mor păsările spin lângă o mare moartă ca doi esenieni împărțeam frățește aerul disperat al unui dor reverberat prin ochii mei ai tăi dincolo de orice zi și noapte mi-e dor de "off Doamne" al tău mai mult decât un repetat te iubesc te iubesc șopteai înainte
OFF DOAMNE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363498_a_364827]
-
Voi micșora apa / pentru a-ți da să bei / soarele nisipurilor / rădăcinile răsucite / ale plantelor de apă / un adânc ornamental / ce-ți seamănă / și povara nopții / mult prea reală, / până și cheile / sunt răsucite în lăuntrul tău; / urcă umbră măruntă / moarta mea preferată / o voce cu o coardă / spre pulbere / întoarce-te, dispari / unde nimeni / nu te mai poate răni”(A domina teama Simbioză). Ultimul poem, intitulat “Hărți” - are ca punct de sprijin trăirea amintirii și neputința de a cuprinde în
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
a pus mîna pe telefon: Ioane, vino, doamne iartă-mă, că a murit Jeni ... Și deodată am auzit în receptor un behăit: A murit mumă-ta, bolîndule ... Cred că atunci a făcut preinfarct, bietul om. Păi, s-o auzi pe moartă behăindu-ți la ureche?! V-am spus cum trăgea asta la măsea: se băga în debara. Într-o zi, cînd eram numai eu acasă, am pîndit-o cînd a intrat în debara, am tras încetișor zăvorul și am plecat. Era vreo
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
unde numai ștăbimea partidului comunist avusese acces. Degeaba... Omul avea un dinte împotriva lui. Îi arunca, de câte ori întâmplarea îi aducea față în față, o privire piezișă, rea. Cu siguranță, uica Iulian o fi și ajuns acolo, își spusese, la căpătâiul moartei, și comenta întârzierea iubitului nepot. Iată pe cine crescuse Augusta, Dumnezeu s-o ierte, în loc să i se devoteze lui, fratelui bolnav, se lamenta, fără îndoială, în fața celor adunați la priveghi. Pe lângă ce avere are, acum mai moștenește și din partea ei
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > NAȘTEREA POVESTIRE DE TITINA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nașterea M-am născut într-o frumoasă zi de vară, iulie 1944, moartă. Da, moartă! Eram al patrulea copil al familiei Nica din comuna Șușani, satul Ușurei, județul Vâlcea, așa că mama nu s-a îngrijorat. S-a ținut de pat și a dat cu mine în fundul sub patului. Apoi, când a văzut că nu plâng
NAŞTEREA POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367307_a_368636]
-
și bolborosea și am bănuit că mai era cu cineva acolo. După ce el a plecat eu m-am apropiat și atunci v-am văzut. Fără urmă de îndoială erai dumneata... ăăă erai complet inertă și inconștientă, am crezut că erai moartă și atunci m-am speriat rău și am fugit înnebunită de frică în restaurant. L-am căutat pe la tatăl meu și i-am spus ce se întâmplă. Desire plângea șocată, de cele ce-i povestea Anca și îngăima cu voce
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
reveni. Nimic! - Te-am prins în flagrant pe viu și acum tot dumneata faci fițe? Dacă nu te trezești, te duc la poliție și... au ăia ac pentru cojocul dumitale. Ce ar fi la o adică să mă duc cu moarta în spate la gabori și să le-o dau în bună stare? Între timp apare Zambilica: - A murit Ghiță, a murit Ghi... Se oprește și nu îi vine să își creadă ochilor: Ghiță îi făcea respirație artificială gură la gură
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]