149 matches
-
fetele lor, urcau și coborau neîncetat. Ai fi zis că e trenul lor, făcut de ei, anume așa de mic ca să urci și să te dai jos din el din mers, cum se și întîmpla. Seara, pe la orele nouă, această "mocăniță" și-a terminat drumul și s-a oprit la Abrud. Peste oraș cădea o ploaie măruntă. Am găsit ușor clădirea școlii, care era pe un deal la marginea orașului și portarul ne-a arătat care era locuința subdirectorului școlii, profesorul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
soare - o libelulă ridând fața lacului Umbra salcâmului - un sticlete ciugulind scaietele mov Țipă un cocor - peste plaur se lasă liniște serii Zbor pe înserate - în zig-zag rândunica la vânătoare Soarele peste câmp - o coțofană ciugulind biscuiți Mijloc de august - mocănița pufăie urcând printre munți Drum șerpuit - peste pantele abrupte coboară seara
VACAN?A MARE by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83876_a_85201]
-
mănîncă sănătatea / Scoate vinu' și se-ntreabă / Pînă cîndu' le mai rabdă! cabinet parlamentar conservator, deputat Nicolae Popa la vîrtejul circumscripției, casele fără curți matahale între vecini, peretele din spate ține munte, ia navetiste, grilaj la podul CFR, treceau cu mocănița, se va urca, Alba Iulia pentru centrul de județ peste creste, asemenea aranjamente sînt peste tot, cad prost în elocvența Apusenilor, munți din viitor, Cărpiniș monumentul lui Cloșca, pe banda audio rîde de sălăjeni, Roșia Montană la 320 C! inscripția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de sticlă afumate, seamănă cu o mică cabană de grădină, pentru a proteja interiorul bisericii de fumul dens, lipicios. Pe unul dintre geamurile exterioare sunt lipite numeroase afișe cu oferte de „pelerinaje” organizate de centrul local al Mitropoliei. Exemple : „Cu mocănița în Munții Maramureșului” sau „Locuri sfinte și cetăți străbune din Munții Orăștie, Munții Retezat, Munții Apuseni, patru nopți cazare, mic dejun, transport auto, însoțitor grup”. Amestecul dintre pelerinajul religios, turismul spiritual, nostalgia trecutului și dorința sinceră de a cunoaște țara
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
precipitat. Așa încât, a doua zi, expediția a pornit la drum în traversarea Subcarpaților Curburii pe Valea Putnei spre "Vidra-Poarta Vrancei" (cum corect îi spune un autohton, Valeriu D.Cotea, devenit ieșean, marele oenolog al României), unde un tren mic, tip mocăniță, ne-a transportat până la Focșani, și de aici cu trenul normal până la Iași, punctul terminus al unui nou traseu pe care am devenit, fără voia mea, un subiect de nuvelă. Interesant este faptul că acțiunea nuvelei nu s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Angheluță - Chiper (15), Burghel (12), Matei (5), Amoagdei (3), Vâlcu (3), Ciuraru (3), Vântu (2), Niga (2), Câlici (2), Ilișescu, Chelaru, Ciorâță. Antrenor: Ion Arsene. SPARTAC: Zaman - A. Marin (8), Vlad (4), Chirigiu (4), Georgescu (3), Gheorghișor (2), Marinescu (1), Mocănița, Țigănuș, Poșircă. Antrenor: Dan Cărămizaru. 8 DECEMBRIE Derby ratat: CSM Ploiești - Știința Bacău 33-23 (9-10) Handbalistele de la Știința Bacău au pierdut categoric derby-ul cu prima clasată din seria A a eșalonului secund, după o primă repriză pe care o încheiaseră
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pretenții din acest oraș scumpe, cu bucătărie mediocră și maimuțe nepoliticoase cu vestă neagră și cămașă albă pe post de chelneri.) 28 februarie 2004 Iarăși, despre condiția de exilat. Am privit aseară cu nesaț pe canalul Arte un reportaj despre "mocănița" de pe Valea Vaserului, Vișeu. Mi-au dat lacrimile, bogate și mari, din cauza emoției și dorului de casă. Ceva ce nu pot prinde în cuvinte, oricât mi-aș dori. Mă identificam atât de bine cu acele locuri, cu acel fluierat familiar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
păduri. După vreo 15 km de mers pe jos, expediția condusă de mine (cunoscător al locurilor) ajunsese la destinație, la capătul unui pârău numit Rașcovei, pârău întortocheat, cu cascade limpezi de apă de munte, cu cale ferată din aceea îngustă, "mocănița", abandonată și ruginită. Ajunși la destinație, am constatat repede că afinele au fost răvășite și culese de alții în zilele precedente, nu rămăsese mai nimic. Descurajarea generală coborî pe fețele noastre, care venisem până acolo cu atâta elan. La îndemnul
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
Manole C. Ioniță 3923. Mareș P. Ion 3924. Marin Elisabeta Ion 3925. Marin I. Ion 3926. Marin I. Vasile 3927. Martac O. Anghelache 3928. Mihoreanu C. Dumitru 3929. Mocanu C. Tănăsache 3930. Mocanu Gh. Toma 3931. Mocanu I. Dediu 3932. Mocănița A. Vlase 3933. Murgoci S. Mihai 3934. Mușat M. Mihai 3935. Năstăsache C. Constantin 3936. Necula Z. Costică 3937. Nedelcu V. Ghiță 3938. Negrea N. Ion 3939. Nicolae E. Stan 3940. Olaru D. Gheorghe 3941. Pamfilie V. Antone 3942. Pătrașcu
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Ioan S. Sandu 403. Sîrbu A. Mihai 393. Kișnoiu S. Vasile 404. Stoica Gr. Traian 394. Manole V. Ionică 405. Tănase P. Ion 395. Mihalache I. Constantin 406. Vizoli St. Ioan 396. Mihalcea Gr. Ștefan 407. Zamfir Gh. Minciu 397. Mocănița I. Petrea Uniunea Veteranilor de Război și a Urmașelor Veteranilor ▼ București: 408. Capota I. Teofil 409. Georgescu I Constantin 410. Georgescu V. George 411. Popescu St. 412. Cretu V. Jan 413. Oprea Ț. Florea 414. Radu I. Petre ▼ județul Constantă
DECRET nr. 1.112 din 21 noiembrie 2005 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171998_a_173327]
-
sector 5 țel: 4247691 41195 MATEESCU MARIANA DANIELA (n. 1964) Str. Horia Macelariu nr. 23-25, bl. 11/5, sc. B, et. 1, ap. 23, sector 1 țel: 2322404 41200 MEILA MAGDALENA (n. 1968) Comună Domnești nr. 32 țel: 0723311543 41025 MOCĂNIȚA CRISTINA (n. 1964) Str. Roșia Montană nr. 2, bl. O1B, sc. 2, et. 5, apt. 59, sector 6 țel: 7725977 41026 MOCĂNIȚA SERGIU (n. 1958) Str. Birsanesti nr. 1, bl. 159, sc. 1, et. 3, apt. 20, sector 6 țel
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
ap. 23, sector 1 țel: 2322404 41200 MEILA MAGDALENA (n. 1968) Comună Domnești nr. 32 țel: 0723311543 41025 MOCĂNIȚA CRISTINA (n. 1964) Str. Roșia Montană nr. 2, bl. O1B, sc. 2, et. 5, apt. 59, sector 6 țel: 7725977 41026 MOCĂNIȚA SERGIU (n. 1958) Str. Birsanesti nr. 1, bl. 159, sc. 1, et. 3, apt. 20, sector 6 țel: 7725977 41255 MUNTEANU MAGDA GENOVEVA (n. 1970) Str. Barbu Văcărescu nr. 49, ap. 1, sector 2 țel: 2106038 41157 NICOLAE FLORINA (n.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
24. domnului locotenent-colonel ing. Popescu Adrian Horia; 25. domnului maior Iaru Nicolae Constantin-Viorel. Articolul 14 Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili: 1. domnului Deliman Marian Adrian-Anton; 2. domnului Lepădatu Nicolae Anton; 3. domnului Mocăniță Scarlat Dumitru; 4. domnului Mușat Stoian Aurelian; 5. domnului Tudora Mihail Florin-Marius. Articolul 15 Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Ofițer, cu însemn pentru militari: 1. domnului general-locotenent Dănilă Ștefan Ștefan; 2. domnului general-maior Cârnu Ghiorghe Fănică; 3
DECRET nr. 762 din 20 octombrie 2011 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236031_a_237360]
-
câte o floare-de-colț de aur, cu șase petale mari și trei petale mici cu stamine în mijloc. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă râul Vișeu. Locomotiva simbolizează mocănița cu abur care circulă pe ultima cale ferată forestieră din România. Bradul verde și floarea-de-colț reprezintă bogăția silvică, cinegetică și flora locală. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -----
HOTĂRÂRE nr. 543 din 27 iulie 2016 privind aprobarea stemelor oraşelor Târgu Lăpuş şi Vişeu de Sus, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274182_a_275511]
-
cimitirului. În plan frontal, pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN ANII 1914-1918. TRECĂTORILOR, RUGAȚI-VĂ PENTRU NOI“. Localitatea deține resurse forestiere foarte importante. Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod:
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
perioada 1970-1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna). Drumul Național 7C (DN7C), supranumit " "(de la prefixul „trans-” + Făgăraș) leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
un schit de călugărițe ortodoxe "Sfântă Paraschiva". În incinta mănăstirii se află vesmintele sfintei și două icoane foarte vechi. Aproape de mănăstire, jos pe vale, lângă Huda lui Papara se află un bogat izvor considerat tămăduitor. Stație de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Solomonar, solomonar în Apuseni este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românești. Stăpâni ai vanturilor și călători prin nori, solomonarii trăiesc în poveste, dar și prin pădurile Bucovinei sau prin cătunele Apusenilor. Ei sunt
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
sub numele de "Vidally". La Vidolm se gaseste muntele Colțul Roșu, cu faimoasa rezervație de zada („larice” - "Larix decidua sp. carpatica"), extinsă pe 92 ha, declarată rezervație forestiera, cu arbori seculari de 35-40 m înălțime. Halta de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod AB-II-m-B-20914.10
Vidolm, Alba () [Corola-website/Science/300280_a_301609]
-
au reîntors în Germania. Țipțerii din România sunt reprezentați de Forumul Democrat al Germanilor din România. Interesant de știut că vacile din rasa Brună de Maramureș provin din vacile brune aduse în 1881 de țipțeri, care au fost încrucișate cu Mocănițe și Sure de Stepă. Dialectul țipțer este idiomul vorbit de coloniștii germani care au populat teritoriile din zona Zips, respectiv și alte zone miniere din nordul regatului istoric ungar începând din secolul al XIII-lea și până în secolul al XIV
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
etape ale dezvoltării căilor ferate, multe orașe nu ofereau pompe de alimentare cu apă, așa că echipajul oprea în apropierea pârâurilor și umpleau tenderul folosind găleți. Această metodă de alimentare este încă folosită pe anumite căi ferate mici, cum ar fi mocănița de pe Valea Vaserului. În zonele de deșert a fost adoptată soluția condensării aburului. Această procedură era realizată de mecanismul de condensare prevăzut cu niște radiatoare uriașe unde se condensa aburul ce în mod normal urma să fie evacuat pe coș
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
dispariția aburului de pe căile ferate importante a avut loc în aceeași perioadă, datorită electrificării pe scară largă. Astăzi majoritatea locomotivelor cu abur funcționale în aceste zone sunt folosite cu scopuri turistice. În România un exemplu bun în acest sens este "Mocănița", o locomotivă de cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) mai este folosită astăzi în puține zone ale țării pentru a atrage turiștii. Datorită familiarității cu tehnologiile folosite și datorită faptului că locomotivele cu abur puteau fi alimentate cu o
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
din paleolitic au fost descoperite în zona Bicaz-Chei. Prima fotografie (daguerotipie) a Lacului Roșu a fost realizată în 1864 de Balázs Orbán, zona dezvoltându-se ca stațiunea turistică deabea mai târziu. În perioada 1920 - 1928 a funcționat până aici o mocăniță. Deabea în 1937 se construiește aici șoseaua care leagă Transilvania de Moldova. Construcția a impus dinamitări ale pereților din Cheile Bicazului, în zonele în care aceștia se apropiau foarte mult, iar infrastructura a ocupat o parte semnificativă din albia "Bicazului
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,88%), dar există și minorități de penticostali (3,92%) și romano-catolici (2,15%). Pentru 3,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Halta de cale ferată a Mocăniței lângă satul Gură Roșiei. Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale), cu oprire și
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Halta de cale ferată a Mocăniței lângă satul Gură Roșiei. Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale), cu oprire și în această stație. http://www.efin.ro/stiri financiare/business/ongurile pierd lupta pentru rosia montana.html http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/sprijin-pentru-proiectul-rosia-montana-229166
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
și ar urma să cuprindă la momentul în care se va finaliza organizarea sa un număr de 80 de monumente de arhitectură populară: biserică, școală, gospodării țărănești, ateliere meșteșugărești, instalații tehnice, crâșmă, un interior de mină și un traseu de mocăniță. În prezent, Muzeul Satului Bucovinean aparține și este administrat de Muzeul Bucovinei. Ca punct de vânzare a biletelor pentru intrarea în Muzeul Satului Bucovinean este folosită o colibă din localitatea Câmpulung Moldovenesc. Construcția avea rolul de locuință, fiind de tip
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]