149 matches
-
în depou, aici rămânând active doar 764.155 și 764.205, pentru tractarea trenurilor turistice. Deși consorțiul încearcă diferite modalități de a găsi finanțare pentru refacerea tronsonului Sibiu-Agnita, deocamdată singurii care activează pe linie sunt tinerii voluntari de la asociația „Prietenii Mocăniței”. Aceștia încearcă să întrețină ceea ce a mai rămas din calea ferată, clădirile sale și materialul rulant, să prevină furturile și să refacă, cu încetul, ceea ce se poate reface fără investiții majore. Cu ocazia centenarului căii ferate Sibiu-Agnita, pe 26 septembrie
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
Astfel, o locomotivă împrumutată și un vagon de călători în curs de restaurare au circulat pe o distanță de aproape 2 km, din gara Agnita spre Sibiu, spre deliciul participanților și invitaților. Copiii s-au bucurat și de ciclodrezina „Prietenilor Mocăniței”. Prezenți la sărbătorirea centenarului din 2010, un grup de pasionați feroviari britanici, implicați activ în restaurarea și operarea celor mai faimoase căi ferate înguste pe plan mondial - Welsh Highland Railway și Ffestiniog Railway din Țara Galilor, impresionați de entuziasmul și devotamentul
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
gotic. A fost înconjurată cu un zid de apărare, care nu a rezistat însă atacului tătar din 1661. În anul 1672 a fost renovată. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010). Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă).
Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/324331_a_325660]
-
Valea Vișeului-Borșa și legătura către Sighetu Marmației au fost rupte de restul rețelei feroviare a României. Pe aici circulau trenuri între Sighetu Marmației și Borșa. Din gara Vișeu de Sus a fost construită între anii 1930-1933 un traseu feroviar pentru mocăniță. În perioada interbelică, guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus la capăt. În 1940 a fost pusă în funcțiune numai o singură cale ferată
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
a conectat Maramureșul cu restul țării. În martie 1997, tronsonul feroviar între Vișeu de Jos și Borșa a fost închis pentru traficul de persoane. El a fost achiziționat de compania "SC RG Holz Company SRL", care operează de asemenea și mocănița. este cu linie simplă și neelectrificată. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate și personale. Tronsonul de la Vișeu de Jos către Borșa se află în exploatarea societății "SC RG Holz Company SRL" și servește doar pentru transportul de marfă
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
din paleolitic au fost descoperite în zona Bicaz-Chei. Prima fotografie (daguerotipie) a Lacului Roșu a fost realizată în 1864 de Balázs Orbán, zona dezvoltându-se ca stațiunea turistică deabea mai târziu. În perioada 1920 - 1928 a funcționat până aici o mocăniță. Deabea în 1937 se construiește aici șoseaua care leagă Transilvania de Moldova. Construcția a impus dinamitări ale pereților din Cheile Bicazului, în zonele în care aceștia se apropiau foarte mult, iar infrastructura a ocupat o parte semnificativă din albia "Bicazului
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
au reîntors în Germania. Țipțerii din România sunt reprezentați de Forumul Democrat al Germanilor din România. Interesant de știut că vacile din rasa Brună de Maramureș provin din vacile brune aduse în 1881 de țipțeri, care au fost încrucișate cu Mocănițe și Sure de Stepă. Dialectul țipțer este idiomul vorbit de coloniștii germani care au populat teritoriile din zona Zips, respectiv și alte zone miniere din nordul regatului istoric ungar începând din secolul al XIII-lea și până în secolul al XIV
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
și ar urma să cuprindă la momentul în care se va finaliza organizarea sa un număr de 80 de monumente de arhitectură populară: biserică, școală, gospodării țărănești, ateliere meșteșugărești, instalații tehnice, crâșmă, un interior de mină și un traseu de mocăniță. În prezent, Muzeul Satului Bucovinean aparține și este administrat de Muzeul Bucovinei. Ca punct de vânzare a biletelor pentru intrarea în Muzeul Satului Bucovinean este folosită o colibă din localitatea Câmpulung Moldovenesc. Construcția avea rolul de locuință, fiind de tip
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
an la Facultatea de Agronomie, este repartizat să-și efectueze practică de vară în satul Viișoara. Părinții săi, Varvară și Toderaș (Dem Rădulescu), îl așteaptă cu fanfara la gară din Pogoanele în ziua anunțată a sosirii, dar tânărul coboară din mocănița în stația anterioară și merge pe jos, pește dealuri, prin râul Arieș și prin pădure. El intra în sat călare pe măgărușul Valjean, provocând râsul sătenilor și rușinea mamei sale. În anii scurși de la evenimentele relatate în filmele anterioare, Toderaș
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
1985) și "Primăvară bobocilor" (1987). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Soții Toderaș își așteaptă la gară, cu fanfara de femei, feciorul, pe viitorul agronom Ionuț. Dar tânărul nu e în mocănița, ci vine, agale, pe jos, la practica pe care Varvară i-a pretins s-o facă în cooperativa, sub șefia ei autoritara. Cel de-al treilea și ultim volet de boboci, urmând toamnei și iernii, schimbă fără avertizări „castingul” serialului
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
pretenții din acest oraș scumpe, cu bucătărie mediocră și maimuțe nepoliticoase cu vestă neagră și cămașă albă pe post de chelneri.) 28 februarie 2004 Iarăși, despre condiția de exilat. Am privit aseară cu nesaț pe canalul Arte un reportaj despre "mocănița" de pe Valea Vaserului, Vișeu. Mi-au dat lacrimile, bogate și mari, din cauza emoției și dorului de casă. Ceva ce nu pot prinde în cuvinte, oricât mi-aș dori. Mă identificam atât de bine cu acele locuri, cu acel fluierat familiar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
despre o echipă de teatru popular, participantă la Cântarea României cu o piesă despre faptul că sătenii nu mai cred în vrăji era un film de educație ateistă. Am ajuns în satul Panc după ce am călătorit cu trenul, apoi cu mocănița, pe urmă cu căruța și la urmă, încă nu știu câți kilometri, pe jos. Era un sat de vreo 50 de case, fără curent electric, fără televizor, aflat la 12 km de prima așezare. Școala avea o singură sală de clasă, cu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pentru care bagajele erau depozitate într-o magazie a restaurantului gării. Se mergea apoi cu trenul până la Băbeni, de unde grupul era preluat de omul de legătură, un ceferist pe nume Mircea. Acesta îi conducea la trenul cu linie îngustă (popular „mocăniță“), cu care ajungeau în comuna Bistrița, la poalele muntelui unde se afla tabără partizanilor. Bagajele suplimentare erau lăsate la mănăstirea Bistrița. La ajungerea în tabără se utiliza o parolă: „Pasărea...“, la care se răspundea „...ciripește“23. Pentru a se feri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aici, fiindcă numele de familie Goia nu s-au Întâlnit În Gălăuțaș! Numele de familie Îl moștenise de la soț, ea rămânând văduvă de tânără. Fata ei, Emilia, a fost mai norocoasă. Se măritase cu unul Burian care era mecanic pe mocănița, trenul care aducea bușteni la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș. În scurt timp a ajuns activist al C.C. al P.M.R. și locuia În București pe bulevardul Magheru, vizavi de Cinematograful Patria. A murit Însă tânăr chiar În Gălăuțaș, făcând un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
multe sărbători nu aveau acești oameni ai muntelui, mai ales vara. Ispasul nu era numai Înălțarea ci era și Ziua Eroilor. După Primul Război Mondial, cu mic cu mare mergeau la Gura Secului să-și cinstească eroii. Platformele trase de mocănițe, atât cele din Toplița cât și cele din Gălăuțaș, transportau Încă din zori oameni care doreau să cinstească memoria eroilor. Ei știau că aceștia i-au scăpat de unguri, plătind cu viața lor și că memoria lor trebuie cinstită cum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Încinși cu tricolorul românesc mergeau alături de nevestele lor să asculte slujba lui Vlădica. Copiii de la școli mergeau cu Învățătorii lor și recitau acolo poezii patriotice. Momentele erau emoționante, Înălțătoare. Cei care nu mai prindeau un loc pe platformele trase de mocănițe, mergeau cu căruțele sau chiar pe jos. O luau așa direct peste dealuri. Cu urcușurile și coborâșurile erau ei obișnuiți. Și acum primăvara era pe sfârșite iar afară era cald. Cei care erau cu dare de mână și aveau căruțe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mănîncă sănătatea / Scoate vinu' și se-ntreabă / Pînă cîndu' le mai rabdă! cabinet parlamentar conservator, deputat Nicolae Popa la vîrtejul circumscripției, casele fără curți matahale între vecini, peretele din spate ține munte, ia navetiste, grilaj la podul CFR, treceau cu mocănița, se va urca, Alba Iulia pentru centrul de județ peste creste, asemenea aranjamente sînt peste tot, cad prost în elocvența Apusenilor, munți din viitor, Cărpiniș monumentul lui Cloșca, pe banda audio rîde de sălăjeni, Roșia Montană la 320 C! inscripția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
precipitat. Așa încât, a doua zi, expediția a pornit la drum în traversarea Subcarpaților Curburii pe Valea Putnei spre "Vidra-Poarta Vrancei" (cum corect îi spune un autohton, Valeriu D.Cotea, devenit ieșean, marele oenolog al României), unde un tren mic, tip mocăniță, ne-a transportat până la Focșani, și de aici cu trenul normal până la Iași, punctul terminus al unui nou traseu pe care am devenit, fără voia mea, un subiect de nuvelă. Interesant este faptul că acțiunea nuvelei nu s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și cei din alte sate au numit aiastă localitate Bârsănești, așa cum îi zicem noi și amu ». 15. «Muntele Bogatului » “ Într-o parte a muntelui Măgura mai demult trecea pe o cale ferată mică un tren de munte, care se chema mocăniță. Ea ducea lemnul doborât din păduri pentru cherestea și pe lucrătorii din locurile acele, că erau mai multe în munți. Bătrânii povestesc că în dreptul unei stânci foarte mari o ceată de tâlhari haìni jefuiau acest trenuleț, iar bunurile luate cu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de sticlă afumate, seamănă cu o mică cabană de grădină, pentru a proteja interiorul bisericii de fumul dens, lipicios. Pe unul dintre geamurile exterioare sunt lipite numeroase afișe cu oferte de „pelerinaje” organizate de centrul local al Mitropoliei. Exemple : „Cu mocănița în Munții Maramureșului” sau „Locuri sfinte și cetăți străbune din Munții Orăștie, Munții Retezat, Munții Apuseni, patru nopți cazare, mic dejun, transport auto, însoțitor grup”. Amestecul dintre pelerinajul religios, turismul spiritual, nostalgia trecutului și dorința sinceră de a cunoaște țara
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Subiectul favorit rămâne, în mare măsură, satul transilvan cu valorile sale etice. Din această proză, situată mult sub valoarea poeziei publicate în revistă, se disting paginile scrise de Pavel Dan, consistentele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu (În cabinetul medical, Cu mocănița), Victor Papilian (Tragic, Ajutor), Mircea Streinul (La margine, fragment din romanul Lupta împotriva visului). Proză mai dau Ionel Neamtzu, Olga Caba, Gabriel Pamfil, N. Ladmiss-Andreescu, Ion Codrin, Octavian Ruleanu, Paul Constant. Teatrul este mai puțin reprezentat: Zaharia Bârsan, Ion Sân-Giorgiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA De la Mocănița de pe Valea Vaserului, la trenurile inteligente și înapoi Într-un roman de tinerețe („Parisul secolului XX”) scris în 1863, Jules Verne prevestea că, prin 1960, „fără a fi mai fericiți, oamenii vor profita mai mult de minunățiile tehnicii”; ei vor
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
doi ani, prin punerea în valoare a unor garnituri de epocă: trenul „Călugăreni”, care a circulat pe linia București-Giurgiu între 1869-1918; trenul „Moldovița” cu vagoane dintre anii 1885-1889; „Trenul Regal” (1928). Un loc aparte în derularea programului îl are, însă, Mocănița, care circulă pe Valea Vaserului (Maramureș), între Vișeu de Sus și Comanu (57,5 km), pe linie îngustă, cu 8-9 km/oră. Trenul, inițial exclusiv cu destinație forestieră, a fost construit între anii 1930-1933, iar ulterior i-au fost atașate
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
Destinația aleasă a fost Bucovina. Elena Udrea a postat pe Facebook câteva imagini cu locul minunat pe care l-a vizitat și le-a făcut și o recomandare prietenilor săi virtuali. Am continuat minivacanța în Bucovina cu o plimbare cu Mocănița. Împreună cu turiștii care au urcat în trenuleț, ne-am bucurat de soare și peisajele fabuloase. Profit de ocazie pentru a promova încă o dată acest ținut minunat. Vizitați Bucovina!", a scris Elena Udrea pe Facebook.
Udrea, surprinsă într-o postură inedită. Ce recomandare le-a făcut oamenilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35989_a_37314]
-
nu se mai termină. Nicăieri nu exista un afiș explicativ. De unde să înțeleg, oare, că linia este în construcție, că se reamenajează, reabilitează sau ce se întîmplă cu adevărat de drumul devine un coșmar? Dacă trenul intercity merge ca o mocăniță, de ce nu plătim tariful corespunzător mocăniței, cu diferența de clasă bun înțeles? De ce îmi ia statul din buzunar bani pe care nu îi merită? Și asta nu de azi, de ieri, înțeleg că povestea are vechime. Cine îi dă acest
Apropo de violoncel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6082_a_7407]