223 matches
-
D-zeu... biruind am luat iarăși scaunul meu, și mi-am adus aminte de făgăduința mea și îndată trimițând am înnoit din temelie Sf. M-re". VIII Ph. Avril (1698 trece prin Moldova) iezuit francez și misionar În Bucovina codrii mocirloși, nestrăbătuți. În întâmpinarea lui, se trimise careta domnească escortată de 50 călăreți cu fiul marelui logofăt. Oastea, la palat, era în arme, și boierii îl coborâră de subțiori și așa îl duseră la domn, după ce îl urcară treptele palatului. X
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și abordabil. Nichita citea cu glas tare din Ion Barbu și postumele lui Eminescu, eu din Nietzsche și Rilke, „apărându-l” intens și „excesiv” pe Dostoievski; ne convingeam pe noi Înșine și ne „produceam” nouă Înșine, În ambientul fals și mocirlos al literaturii vremii, un alt aer, ambițios, și care se potrivea cu tendințele și obsesiile noastre. Nichita, dragul meu prieten și incomparabilul poet, este mort, dar sunt convins că dacă el ar fi, azi, viu, lângă mine, s-ar afla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
împrietenit, și pe care mi l-a arătat în „secretul cel mai desăvârșit”, deoarece nu numai că nu era „publicabil”, dar poemul trăda și concepția sa despre lume, idealismul său structural, Weltanschauung-ul său care îl diferenția radical de momentul mocirlos și fals, literar, de atunci, post-stalinist, dar, cum s-a întâmplat și cu Eminescu cu un secol înainte, îl revela și ca diferit adânc structural, în „instinctivitatea, în obsesia sa poetică”, de spiritul însuși al poeziei și artei românești tradiționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
întinse de-a lungul malului stâng al Adigelui. Ajunși acolo, băieții și-au scos încălțările și au început să bălăcească prin ghiolurile Adigelui. Căutau pietricele de râu aplatizate și se întreceau în a le azvârli razant pe deasupra apei, pălmuind râul mocirlos și somnolent. Spre amiază a sosit pe neașteptate don Calabria împreună cu contele Francesco Perez. S-au adăugat grupului de excursioniști în sărbătoare pentru a servi prânzul la pachet. Terminându-se masa frugală, băieții au roit-o îndată spre pajiște. Don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În urma căreia Ștefan cel Mare s-a urcat pe scaunul domnesc (al) Moldovei: Dolhești sau Doljești. Autorii articolului Ștefan cel Mare În conștiința europeană, publicat În nr. 9/1987 „Magazin istoric” p. 4-6 afirmau „lângă satul Dolhești de la vărsarea Șomuzului Mocirlos”. Ori, realitatea e alta: Satul Dolhești e În amonte de Dolhasca și nu la vărsarea Șomuzului Mare În Siret. Șomuzul Mocirlos e Șomuzul Mic, ce uda satele Hreațca și Valea Glodului. M-am adresat Redacției revistei și am fost Îndrumat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În conștiința europeană, publicat În nr. 9/1987 „Magazin istoric” p. 4-6 afirmau „lângă satul Dolhești de la vărsarea Șomuzului Mocirlos”. Ori, realitatea e alta: Satul Dolhești e În amonte de Dolhasca și nu la vărsarea Șomuzului Mare În Siret. Șomuzul Mocirlos e Șomuzul Mic, ce uda satele Hreațca și Valea Glodului. M-am adresat Redacției revistei și am fost Îndrumat să cer lămuriri de la Institutul de arheologie și istorie „A.D. Xenopol”. Am făcut-o, dar precizarea Întârzie să sosească. Încolo - sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
stilou pe masă, poate de la el. Trase din nou din țigară. Nu prea avea tragere de inimă să iasă acum pentru cadoul domnului Neacșu. Orice gând despre el o târa, lipicios și neabătut ca mersul unui melc, într-o zonă mocirloasă din care nu știa cum poate ieși. Un răpăit neașteptat o făcu să-și ridice privirea spre geamul de la sufragerie. începuse să plouă. O ploaie grea, de sfârșit de lume. Nu se mai vedea nimic pe geam. Se apropie curioasă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
prin ploaie. Se îndreptă fără chef înspre supermarket, cu amintirea neplăcută a privirii complice a domnului Neacșu, o privire care de data asta i se păruse de-a dreptul insolentă, purtând în ea ceva neguros și tulbure, precum o ceață mocirloasă. își propusese să-i cumpere niște albume cu muzică de operă, neapărat ceva de Wagner, iar cu acest prilej să-și caute și pentru ea niște discuri cu muzică progresivă. Dar acum îi cam trecuse cheful de cumpărături. Era în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
brațul și dispăru undeva, în față, probabil în cabina echi pajului. Clara închise iarăși ochii, de data aceasta cu un of tat de ușurare, simțindu-se cuprinsă de liniște, și ațipi. La Cluj era o vreme umedă, de-a dreptul mocirloasă și, din nefericire, Georgiana îi dăduse întâlnire la un restaurant rustic unde nu putea ajunge decât parcurgând pe jos o bucată de drum. Coborî din taxi pășind prin noroi cu teamă și dezgust, simțind câte un fior pe șira spinării
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
creadă că băiatul acesta sau ce-o fi fost îl știa de undeva. Așa că îl luase repede: - Mă cunoști, știi cine sunt? - Cum să nu! Ești Zogru, spusese el și se desprinsese din locul ascuns, tăvălindu-se ușor în apa mocirloasă și rămânând mai apoi pe burtă. Era prima oară când își auzea numele spus de cineva complet necunoscut, iar efectul a fost devastator. S-a apropiat emoționat de apă și s-a așezat turcește pe malul moale ca o marmeladă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
care le trăsese, știi, pentru filmul pe care vreau să-l fac despre tine. Nu erau încă în relații apropiate, dar deja se sunau și în ultima săptămână se întâlniseră în fiecare zi. Înăuntrul lui Andrei Ionescu era o liniște mocirloasă, ca și când ar fi vorbit cu o ființă oarecare - și chiar așa era. Pentru el, Giulia nu era decât o pipiță, care ar fi fost bună de folosit, dacă ar fi fost sigur că lucrurile nu se complică după aceea. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
că nu mai puteam înainta. Apa și nămolul nu ne dădeau voie să vedem unde era făgașul drumului. Ariald a mers înainte câteva zeci de pași, dar calul necheza de zor, scutura din cap și tropăia nervos, alunecând pe terenul mocirlos. - Eu zic să ne-ntoarcem înapoi și s-o luăm pe celălalt drum, a hotărât, înțelegându-se din ochi cu Gundo. E-ntortocheat, dar mai înalt. S-a întors spre soldații care ne-nsoțeau. - Atenție mărită, s-ar putea să dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
într-un du-te-vino colorat și plin de zarvă, care culmina la intrarea în cetate. Unii pe jos și unii călare pe măgari și în care trase de boi cu coarne enorme; alții coborau din bărci minuscule de-a lungul canalelor mocirloase. Ne-am oprit la aproape două sute de pași de porți, în fața unei taverne, a cărei firmă era reprezentată de două coarne de bivol puse deasupra ușii. Pe o tăbliță de lemn atârnată pe zid călătorii erau informați că prețurile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
despărțită de grosul armatei și de regimentul lui Mataemon și nu avea idee unde se afla. — Se pare că lupta s-a sfârșit, murmură el, În timp ce-și conducea oamenii Înapoi pe unde veniseră. De când se Înseninase cerul, apa mocirloasă care se scurgea de pe munții din jur În mlaștini crescuse. Când văzu cât de multe cadavre zăceau În râuri și se Îngrămădeau pe povârnișuri, Tokichiro fu cuprins de uimire că Încă mai era În viață. — Trebuie că am Învins. Priviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
tu seppuku. Roagă-te pentru sufletul tatălui tău prin ceea ce vei Înfăptui pe câmpul de luptă. Ne-am Înțeles? Încheie el, bătându-l cu blândețe pe spate. Tânărul plângea fără a se ascunde. Începu ploaia. Torente albe șiroiau În lacul mocirlos, din norii groși, care coborau Încet. Era noaptea celei de-a douăzeci și doua zile din Luna a Cincea, seara de după sosirea trupelor clanului Mori la frontieră. În Întuneric, doi oameni Înotau ca niște pești ciudați prin lacul mâlos, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
țineau după ei sau le alergau Înainte. În timp ce preoții erau Înconjurați astfel, unul dintre copii, alergând pe marginea șanțului, căzu Înăuntru, scoțând un sunet ca al unei broaște. Șanțul era gol, nefiind nici un pericol de Înec, dar fundul șanțului era mocirlos ca o mlaștină. Copilul Începu să se zbată ca un pește În mâl. Pereții șanțului erau făcuți din piatră, așa că, până și unui adult i-ar fi fost greu să se cațăre afară. Într-adevăr, uneori câte un biet bețiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
lănci de săbii lungi și chiar lănci de cozi ale altor lănci. Oamenii Îi Împungeau pe ceilalți și erau Înjunghiați la rândul lor. Soldații țipau și se luau la trântă, unii căzând morți În apă și stârnind cu stropi. Curentul mocirlos se Învolbura În jur. Sângele Înroșea suprafața apei și se scurgea mai departe. Între timp, prima unitate de sub comanda lui Nakagaba Sebei lăsase lupta din aval În seama soldaților lui Takayama Ukon. La fel ca șirurile unor tineri ducând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
acestuia cădea pradă dezordinii, a-l captura pe comandantul suprem, Tokugawa Ieyasu. Planul, Însă, nu reuși. Descoperiți de clanul Tokugawa Înainte de a ajunge la destinație, soldații fură Întâmpinați cu o salvă densă de muschete și se opriră Într-o zonă mocirloasă, unde le era greu să se miște. Nemaiputând nici să avanseze, nici să se retragă, suferiră pierderi grele. Nagayoshi, care urmărea evoluția bătăliei de la Gifugadake, țistui din limbă. — Of, au fost trimiși prea devreme! strigă el. Socrului meu nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
o oră, dăm brusc peste valea mlăștinoasă a Siretului. Orice urmă de drum dispare; trebuie să urmăm prin stufăriș cărările tăiate de vitele ce își imprimă adânc urma pașilor într-un sol mișcător. Diligență iese cu greu din aceste terenuri mocirloase, chiar și vara; ar fi o nebunie să te expui la așa ceva pe timp ploios. Solul se întărește odată cu apropierea de poștă; caii pot merge mai repede; regăsim în fine malurile Siretului, deasupra confluenței sale cu Buzăul și la doi
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
am agățat de mîneca lui. se învîrteau copacii cu mine ca-n filmele sovietice cînd Vanea murea..." Ori concentrată, generînd un mic vîrtej al corespondențelor: ,frumosul meu, bunul meu, și ce dacă răstorn un vagon de zahăr în apa asta mocirloasă, și ce dacă îmi scot pielea și te învelesc și-mi înșurubez un ochi în lanterna ta și pe celălalt ți-l vîr în buzunar fără să știi ca să-l ai de rezervă la întoarcere că drumul e lung...". Uneori
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
narată cu ironia și disprețul ce aduc cu atitudinea narativă din Parfumul lui Süskind. Dacă Grenouille e „căpușă”, o „bacterie”, pe același principiu al naratorului dezgustat de personaj se înscrie și Iubiți-mă... De pildă, Lașcă are „un subconștient zemos, mocirlos, lășcos”, ori e copleșit de „satisfacții unsuroase”. Radu Țuculescu e convingător în registrul burlesc, reușindu-i exemplar o savuroasă microbiografie a turnătorului de altădată, ajuns politician în epoca postrevoluționară. De asemenea, povestirea oferă două finaluri, nu doar ca reminiscență a
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
faguri pe care autorul le umple cu miere metaforizantă. Astfel timpul e o rugină pe care actantul o strînge în nări ca pe-o făină fină și plămădește din ea o ciocolată molatecă-amăruie, uitarea și moartea sînt la fel de grele, de mocirloase și pîntecoase fără nici un hotar la nici unul din punctele cardinale, tăcerea ce desparte cuvintele se duce pe apa sîmbetei cum buștenii putrezi la vale pe rîul mîlos, cuvintele pornesc de-a dreptul din organicitatea întregii ființe, într-un balet al
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
regizorale. A urmări, înainte de a intra în așternut, filmul de la miezul nopții, oricât de înverșunat, de rafinat ar fi coșmarul pe care ți-l pregătește cortexul, înseamnă a fi martorul consimtitor la cu mult mai crispate terori. Și oricât de mocirlos ar fi libidoul celui care s-a ghiftuit cu nesăbuința înainte de culcare, nu se va putea compară cu imaginile televizate ale telefoanelor erotice. Acelea care-ți revelează, în secundar, cât de puțină varietate oferă domeniul, ce monotonie, puțină imaginație îngăduita
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
beata și alunecă vertiginos în jos. Instinctul de conservare mi-a șoptit că șoferul beat al automobilului era Sânto. Mașină părea să vină direct peste mine, așa încât am sărit într-o parte. Sânto m-a urmărit cu mașina prin iarbă mocirloasa a câmpului, cu intenția vădita de a ma dobori. N-am rămas locului să reflectez paranoic asupra unei asemenea posibilități, ci mi-am luat picioarele la spinare alergând prin mlaștini. Și în urmă mea alerga Sânto, pe jos, urlând înjurături
Tennessee Williams - Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7113_a_8438]
-
prigoanele posibile - decredibilizarea condiției militare naționale în conștiința afectivă a societății românești, o societate căreia îi aparținem, slujind-o, și a cărei devenire ne datorează fratern salvgardarea din confruntarea cu posibilitatea repetabilă a prăbușirii sau, chiar, a pierii istorice; - Negura mocirloasă a relațiilor întronate în instituția de căpătâi a Oștirii, consecințele absolutismului alienant, prelungit spasmodic în împlinirea antiumană a conducătorului unic, bubele, viciile și puroiul acestor ani de restriște și împilare istorică, au caracatițat organismul militar românesc, metastaziindu-i interdependențele, altitudinea morală
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]