110 matches
-
categorică despre ceea ce vrea, dorește, crede etc. interlocutorul sună ciudat și are în orice caz un aer ofensiv, conflictual. O posibilă reacție la această formulă ar fi: "da' de unde știi tu ce vreau eu?". De aceea e nevoie întotdeauna de modalizatori, de semnale suplimentare care să indice caracterul de supoziție al enunțului. Altminteri, formula riscă să devină ambiguă, în contexte în care poate fi interpretată efectiv ca o descriere a dorințelor interlocutorului: "Poate vei primi remarci admirative, dar nu vrei să
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
generală este de a evita contextele ambigue, cele în care ar fi posibilă atît interpretarea ca viitor anterior, cît și cea ca formă de prezumtiv. De obicei, prezumtivul e proiectat clar pe un fundal de trecut; în plus, semnele dubiului (modalizatori de tipul probabil, poate, marca interogativă oare) sînt recurente: Probabil că mulți dintre dumneavoastră se vor fi mirat cînd au auzit că..." (Academia Cațavencu = AC 41, 1999, 4); "mulți ... vor fi ajuns poate la această concluzie" (EZ 14.06.2000
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
asupra comunicării dă prioritate studiului formelor dialogale ale producției discursive, în care însuși monologul este un caz particular al dialogului. Se extinde domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
medic-pacient. Discursul nu este "discurs" decât raportat la un eu, la o persoană. Astfel, enunțiatorul este, în primul rând, sursa unei reperări spațio-temporale. În al doilea rând, el indică atitudinea adoptată față de ceea ce se spune și responsabilitatea asumată în raport cu aceasta. Modalizatori precum este sigur, este probabil, este posibil, este imposibil evidențiază perspectiva emitentului față de o anumită teză și gradul în care își asumă responsabilitatea față de aceasta. Discursul este determinat de reguli. În lipsa regulilor, un discurs nu poate fi decât o simplă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
cel al autorului sau pe cel al personajului care controlează descrierea. Ceea ce, la nivel textual, se manifestă prin prezența izotopiilor euforice sau disforice, în funcție de "starea de spirit" a celui care descrie și printr-o condensare a mărcilor subiectivității (verbe propoziționale, modalizatori, axiologici). (10) A mă trimite la Torino era, după părerea mea, a-mi asigura o viață bună acolo, a-mi găsi o situație potrivită cu mine. Nu mai aveam nici o grijă în privința mea; alții se însărcinaseră să-mi poarte de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie de raționamente înlănțuite prin indici textuali specifici (organizatori textuali, conectori argumentativi, modalizatori etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Diogen din Sinope, cuvântul și-a schimbat întru câtva semnificațiunea"387. Vorbind despre sursele polisemiei, M. Pêcheux subliniază capacitatea cuvintelor de a-și modifica sensul, în funcție de poziționarea utilizatorilor și necesitatea raportării la atitudinea emitentului, pentru receptarea adecvată a semnificatului 388. Modalizatorii explicitează și facilitează receptarea adecvată a semnificației, orientând lectura cititorului. Pe lângă substantivele comune polisemantice, numele proprii dobândesc în publicistica eminesciană conotații politice individuale: Carol I lipsit de autoritate politică, supranumit și "îngăduitorul", I.C. Brătianu este învinuit de practici dictatoriale, Ștefan
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicații supuse analizei se remarcă prin unitate la nivelul problematicii abordate, iar diferențele de atitudine și opțiune politică nu sunt relevante la nivel lexical. În acest context, distincțiile ideologice se manifestă mai degrabă la nivelul organizării întregului discursiv și a modalizatorilor, care imprimă limbajului valori semantice distincte. Concluzii Analiza contrastivă a publicisticii din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu ajutorul DAT, a vizat identificarea specificului semantic a limbajului politic eminescian, prin raportare la discursul jurnalistic al epocii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]