275 matches
-
gradului de implicare și de interes acordat activității, dar, concomitent, pot conduce la stări tensionale, la conflicte puternice în interiorul grupului; de aceea, este recomandabil ca astfel de întrebări să fie mai degrabă apanajul cadrului didactic îndrumător decât al elevului/studentului moderator al grupului, deoarece modul în care aceste întrebări sunt dirijate și focalizate trebuie să fie în consonanță directă cu momentele de dezvoltare și de construcție a grupului; - întrebările „anonime”: sunt cele care urmăresc să reveleze atitudinile și opiniile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
social, îi oferă responsabilități salariatului și dau loc unui feedback. Aceste variabile situaționale exercită o influență la nivelul variabilelor psihologice. Legătura dintre caracteristicile postului, variabilele psihologice și consecințele personale și organizaționale nu este mecanică. Ea este afectată de o variabilă moderatoare, nevoia individuală de dezvoltare, care se exercită la două niveluri (vezi tabelul 6). Mai ales la salariații care au o mare nevoie de dezvoltare, caracteristicile postului se traduc la nivel psihologic printr-un sentiment de responsabilitate, de valoare resimțită a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
tocmai această legănare în clarobscur, în muzical (adică în necuvânt) și în inefabil conferă poeticitate actului confesiv. Mai mult încă, toate acestea, dimensiuni ale unui ceremonial, instituie substanța discursului. Așteptare vagă, iluzie, tumult, anxietate acestora li se contrapun simetric trăsături moderatoare ca dor, detașare, melancolie; toate, finalmente, fuzionează într-o stare de dulce întrepătrundere în perspectivă etern umană. Niciodată nu se ajunge la o furor amoris, la erosul posesiv exclusivist, apropiat nebuniei, acela care la vechii greci, dar și la unii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
profesor 30 min. * Se anunță moțiunea: "Să faci să cadă măștile este un act salutar, dacă se află ceva îndărătul lor" (Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, Cartea Românească, 1996, pag. 222). * Se stabilesc regulile de dezbatere. * Concluziile se sintetizează de către profesorul moderator și se consemnează pe tablă. Profesorul va modera discuțiile, conducând elevii spre următoarele puncte de reflecție: * Se află ceva dincolo de textul literaturii? * Se află ceva dincolo de textul lumii? * Ce? Există vreo deosebire între a citi lumea și a citi literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
atacului capătă o semnificație negativă), schimbarea raportului avantaj-dezavantaj (de exemplu, prin distrugere/deteriorare scade valoarea proprietății celuilalt) și creșterea avantajului propriu. Teoria modelului echității (care a fost demonstrată experimental) explică producerea vandalismului prin acțiunea conjugată a trei serii de factori moderatori: autocontrolul subiectului, caracteristicile mediului fizic și caracteristicile grupului. Vandalismul școlar prezintă o serie de elemente caracteristice, legate de organizarea si funcționarea instituției educative, de caracteristicile demografice ale populației școlare, de practicile sociale specifice, de capacitatea școlii de a eticheta/ierarhiza
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de viață Copilărie Tinerețe Maturitate Bătrânețe Moarte Sunet curativ Hsü Her Hoo Shee Chway Țesut Ligamente, nervi, unghii Vase de sânge Grăsime, mușchi Piele, păr Oase, măduvă, creier Trăsături psihice și de personalitate Tip de energie În expansiune În fuzionare Moderatoare În condensare În conservare Abilitate Inițiativă Comunicare Negociere Discriminare Imaginație Preocupare mentală Muncă Stimulare Detaliu Ritual Secret, mister Obsesii Răspunsuri, alegeri, obiective Plăcere, dorință, iubire, divinitate Manipulare, loialitate, siguranță Perfecțiune, ordine, standarde Mistere, moarte, viziuni, fapte Tendințe Risc, cantitate mare
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la soare nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la soare nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost îmbrăcați în echipamente de protecție. Acestea joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația dintre stilul de conducere tranzacțional vs. transformațional este moderată de mărimea organizației. Pentru a elimina efectul acestei variabile, autorul studiului respectiv a decis ca toate firmele
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mici. Astfel, un alt studiu, efectuat de această dată doar pe companii mari, ar putea ajunge la concluzii diferite referitoare la relația dintre stilul de conducere și performanțele obținute de organizațiile respective. Din punct de vedere statistic, identificarea unei variabile moderatoare se poate face fie prin tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la relația dintre stilul de conducere și performanțele obținute de organizațiile respective. Din punct de vedere statistic, identificarea unei variabile moderatoare se poate face fie prin tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori - variabila cauză, variabila moderatorare și variabila interacțiune obținută prin produsul celor două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
principalelor criterii de judecare a calității unei cercetări? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care sunt tipurile de validitate ale unei cercetări?. Care sunt avantajele și dezavantajele studiilor experimentale? În ce fel diferă relațiile dintre variabile de tip mediator de cele de tip moderator? Definiți conceptele de putere statistică și mărimea efectului? Care sunt principalele atribute ale unui raport de cercetare adresat non-specialiștilor? Capitol 3 ANALIZA MUNCII Zoltan Bogathy CUPRINS 3.1. Definirea analizei muncii 3.2. De ce este nevoie de analiza muncii 3
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de selecție (Rynes și Connelly, 1993). Rezultatele acestor studii arată că majoritatea subiecților tind să prefere probe de muncă și interviuri nestructurate și să respingă testele. Moscoso (2000) sugerează faptul că experiența în muncă sau cunoașterea muncii reprezintă o variabilă moderatoare a preferințelor pentru metodele de selecție. Candidații cu o cunoaștere bună sau o experiență îndelungată într-o anumită muncă pot reacționa favorabil față de interviuri structurate, deoarece sunt mai bine pregătiți pentru o astfel de metodă. Kroeck și Magnusen (1997) au
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizații sau din organizațiile în care au deținut anterior funcții. Alegerea reperului de comparație depinde de: informațiile pe care persoana le deține despre individul/grupul-reper; atractivitatea individului/grupului-reper. Cunoașterea acestui aspect a condus la concentrarea atenției asupra a patru variabile moderatoare în procesul de comparare: sexul: studiile indică faptul că: atât bărbații, cât și femeile, preferă comparații cu membri de același sex ai grupului (mai ales în organizațiile unde sunt diferențe salariale între sexe pentru aceeași poziție) perioada de funcționare într-
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
printre care productivitatea (cantitate, calitate, inovații), prezență la locul de muncă, comportament organizațional civic, etc. Citirea modelului se face de la stânga la dreapta, ținând cont că liniile întregi reprezintă legături cauzale între diferitele componente, iar liniile întrerupte reprezintă o legătură moderatoare prin care o altă variabilă influențează legăturile cauzale. De exemplu, mediul de muncă determină modalitățile de recompensare și stimulare ale angajaților iar această legătură este influențată de dispozițiile personale (trăsături, nevoi, etc.). Stimulentele influențează percepția de echitate și instrumentalitatea. De
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora actuală). Nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1998). Sistematizând cele discutate până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
discutate până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea și coping-ul sunt mecanisme active care au funcția de a adapta permanent stresorii din mediu la realitatea proprie sau invers, de a determina reconfigurări și restructurări la nivel cognitiv, afectiv/neurobiologic și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o teorie social-cognitivă a personalității, în care variabilele persoană erau reintroduse în problematica consistenței. La fel a procedat și Bandura (1983), care, datorită acestor considerații, a propus o teorie a învățării sociale renovată, introducându-se noi variabile cognitive cu rol moderator. De pildă, valorile și scopurile personale, expectanțele pe termen lung etc. puteau fi invocate pentru a explica mult mai convingător stabilitatea temporală. Pentru aceste treceri surprinzătoare de la un crez științific la altul, într-o perioadă relativ scurtă, Mischel (1979) avea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conflicte reciproce, ba mai mult, raporturile unora dintre ele au constituit repere de stabilitate regională. Astfel, relația Iordaniei cu Irakul poate fi caracterizată drept un “tango strategic” în Orientul Mijlociu, formulă inspirat folosită de David Kenneth Schanker, pentru a explicita rolul moderator al monarhiei hașemite, ca interfață între statele arabe prooccidentale (proamericane în fapt) și cele promotoare ale radicalismului panarab, printre care se număra și Irakul până în anul 2003. Nu există nici un stat arab care să fi avut în perioada postbelică toate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
am propus. Mai alarmant este faptul că ei consideră că aceasta implică riscul declanșării unui război civil, un argument adus deseori și de irakieni. Ei își dezvoltă viziunea și susțin că un Irak cu adevărat democratic va avea o influență moderatoare în lumea islamică, deși nu sunt convinși că istoria le susține argumentele. Nu trebuie să mai menționez că sunt foarte sceptici față de propunerile legate de o mai mare implicare a Națiunilor Unite. Este greu să ne imaginăm niște rezultate mărețe
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
actuală apare ca o rezultantă a interacțiunii dintre „situația-stimul”, încărcată cu o anumită semnificație (pozitivă sau negativă), și oricare dintre stările anterioare (din oricare segment al traiectoriei biografice a individului), care se poate activa spontan la momentul dat, devenind variabilă moderatoare principală. Aceasta înseamnă că predicția modului de comportare al unei persoane într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat nu poate fi făcută numai pe baza cunoașterii stării sale actuale, fiind necesară cunoașterea, dacă nu a tuturor, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
diagnoză a stresului ocupațional/organizațional (SO) este de a-i cunoaște următoarele dimensiuni, pentru diagnoză, intervenție și management: cauzele/antecedentele (măsurarea stresorilor ocupaționali specifici individuali sau organizaționali); factorii personali (diferențe individuale) sau organizaționali, care intervin în procesul stresului (măsurarea variabilelor moderatoare/mediatoare) și consecințele stresului muncii (măsurarea strain-urilor și efectelor în planul sănătății sau satisfacției) la nivel individual și/sau organizațional. În vasta literatură de specialitate dedicată măsurării și metodologiei stresului muncii sau ocupațional-organizațional (Derevenco, Anghel, Băban, 1992; Hurrell, Nelson
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]