283 matches
-
lui Antihrist În spațiul mioritic. Dacă gălăgia nu a reușit să Întrerupă cuvântarea cea mai potrivită, În schimb, la consemnul senatorului, moderatorul Îi ceru domnului Bucescu să-și scurteze discursul. N-am tolerat nici acest gest ostil, ci Îi făcui moderatorului semn cu degetul pe obraz cu sensul știut de orice român. Spre lauda-i perpetuă, oratorul Bucescu nu s-a lăsat intimidat nici de această provocare, ci și-a continuat expozeul, Încheind cu poezia lui Robert Cahuleanu, În care Canalul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
măsură să asigure coeziunea democratică națională<footnote Lionel Stoleru, „Tranziția plan-piață. Pentru un al doilea plan Monnet”, România liberă, 17 februarie 1990, p. 4 footnote>. John Kenneth Galbraith recomandă statul modern în care guvernul are, în mod necesar, un rol moderator și stabilizator activ. Ceea ce în țările Europei Centrale și de Est se consideră a fi alternativă la socialism, sau, dacă se folosește termenul general acceptat „comunism”, nu este, de fapt, capitalismul. Dacă acesta ar fi capitalism în forma sa clasică
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
acestor argumente trebuie respectat interesul național - ca factor comun al tuturor strategiilor de evoluție naționale, teritoriale, locale, factor de motivație și coeziune socială, dar și coordonată a luării deciziilor care privesc valorificarea unei resurse. În ceea ce privește armonizarea intereselor multiple, strategia este moderatoare între: - interesul comunităților locale de a găsi locuri de muncă, un nivel mai ridicat de trai, perspective profesionale pentru copii; - interesul autorităților locale, regionale, de a avea sursă suplimentară de venit (taxe și impozite), realizarea unei infrastructuri de transport, aprovizionarea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
puține ori, cad și mulți cercetători și, cu atât mai ușor, actori sociali obișnuiți, care nici nu se gândesc că ar putea exista o a treia variabilă, ce schimbă radical interpretarea cauzală. Mai nou, acest efect se numește „ignorarea variabilei moderatoare” (Baron et al., 2006). De exemplu, când subiecților li se spune că, depunând cereri pentru ocuparea unor posturi la două universități americane, din 32 de femei au reușit doar 13, iar din tot atâția bărbați au fost admiși 19, ei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
social (gender), fără să se gândească la alți factori. Chiar atunci când li se aduce informația suplimentară, și anume că la universitatea solicitată de către femei rata generală de respingere era mult mai mare decât la cea unde au concurat bărbații (variabila moderatoare), au fost reticenți în a renunța la interpretarea lor inițială (ibidem, pp. 66-67). Exemple multiple pot fi aduse din domeniul demografiei, unde, de pildă, fertilitatea mai mare este atribuită etniei, când de fapt este în joc școlaritatea ori mediul rural
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în 2010, ajungând la aproximativ 1,5% în 2011 în ambele zone. Creșterea prețurilor la produsele de bază riscă să exercite presiuni ascendente asupra inflației, însă activitatea economică precară și majorarea nesemnificativă a salariilor ar trebui să aibă un efect moderator. În contextul ieșirii din criză, perspectivele economice europene sunt foarte incerte și supuse unor riscuri deloc neglijabile, dar în mare măsură echilibrate. Procesul de redresare ar putea surprinde prin amploarea sa, dacă măsurile strategice vor contribui într-un mod mai
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
pp. 47-57): • să minimalizăm motivele de iritare: să avem grijă să prelungim pe cât posibil momentele plăcute, adevărate paratrăsnete ale unor stări de iritare; • să ne gândim la prioritățile noastre și să vorbim cu noi înșine: să ne pregătim câteva fraze moderatoare care ne vor calma când vom simți că începe să ne sară muștarul; să folosim o schemă (mentală) mai flexibilă, ceea ce nu înseamnă că vom suprima total mânia, ceea ce nici n-ar fi de dorit, dar cel puțin vom putea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pline de amărăciune, au simțit trebuința existenței unui partid al centrului, care să serve ca un factor al moderațiunei. Premițînd cumcă în țara noastră nu există decât stânga și dreapta, jurnalul conchide că trebuie să existe un centru, un element moderator între elemente estreme. Programa acestui nou factor politic va fi deci: conservarea și dezvoltarea gradată a tuturor principielor liberale din constituția noastră, cu escluderea a orice turburări; aplicarea sinceră și leală a legilor existente; întărirea dinastiei și naționalității române; c-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
războiul fără compromisuri. Pentru el, această universalizare a impulsurilor naționaliste, sau "universalismul naționalist", cum îl numește el, a devenit cel mai mare pericol al politicii mondiale din secolul al XX-lea, din momentul în care a reușit să submineze forța moderatoare a normelor împărtășite de "Internaționala aristocratică" (pentru cele două concepte, vezi Morgenthau 1948: 184 și urm.). PUTERE NAȚIONALĂ ȘI MECANISME ALE ORDINII INTERNAȚIONALE Echilibrul internațional este caracterizat de lupta pentru putere, care îi pune față în față pe cei care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Rusu, Olivia (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia ă SNSPA, București, 2002. Femei și doamne în talk-show-ul politic din Româniatc "Femei Și doamne în talk‑show‑ul politic din România" Romina Surugiu Gabriela Vrânceanu Firea, jurnalistă, moderatoare de talk-show: Dar cine îi face sarmale de sărbători domnului Cocoș, că eu îi fac domnului Firea... Se uită la noi, să știți, cred că ambii... Elena Udrea, avocată, ex-consilieră a președintelui Băsescu: Domnul Cocoș mă gândesc că nu se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
analiști politici), doar una este ocupată de o femeie, în timp ce nu mai puțin de patru poziții în fiecare dintre cele două clasamente sunt ocupate de aceiași bărbați; ă singura femeie prezentă în cele două topuri este și una dintre puținele moderatoare de talk-show-uri politice de televiziune din România (alături de Rodica Culcer, șefa Direcției știri a TVR și realizatoare a emisiunii „Ediție Specială”, precum și de Monica Ghiurco, gazda „Agendei politice” ă ambele difuzate de postul național); ă la nivelul percepției publicului larg
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o temă de interes public” (Zeca-Buzura, 2005, p. 133). Poate fi vorba de o interacțiune verbală desfășurată în direct sau înregistrată, care are loc, cel mai adesea, într-un platou de televiziune. Scopul explicit al discuțiilor dintre invitați și moderator/moderatoare tinde să devină, în ultimii ani, nu atât informarea publicului, așa cum ne-am aștepta, cât furnizarea de divertisment. De fapt, așa cum se arată în volumele de specialitate, trecerea de la un format TV de tip dezbatere la talk-show înseamnă o importanță
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
implicate, cu oferirea unor puncte de sprijin în îndrumare, cu formularea de întrebări și ipoteze de înțelegere și soluționare, confruntarea de argumente și interpretări proprii. 3. Colaborarea în perechi sau grup mic pentru obiectivizarea ideilor, interpretărilor anterior formulate, cu rolul moderator al educatorului, cu dezbaterea și negocierea lor pe sarcinile rezolvate, cu ajungerea la consens sau schimbarea procedurii. 4. Elaborarea în sinteză a rezolvării sarcinilor, în variate produse-construct: concepte, definiții, scheme, sensuri și semnificații, schițe, programe, modele, eseuri, reprezentări grafice, texte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
domnule premier, că uneori pur și simplu vă ia valul și treceți la acțiune. Dar trebuie să vă mărturisim și noi ceva. Când avem în față fundul președintelui, pur și simplu ne pierdem mințile. Uităm de invitați, uităm că suntem moderatori, uităm că suntem ziariști imparțiali. Nu vedem clar în față decât fesele iubite. Așa că vă rugăm din toată inima să aveți în vedere că fundul lui Băsescu, nu e doar fundul dumneavoastră, e și al nostru, al tuturor celorlalți care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
hâtru, râzând, concluzionează: "Reforma trece, moravurile rămân." In acele vremuri despre care vorbește Caragiale (1848-1866) politica noastră a fost caracterizată de importul masiv de forme instituționale din Occident. Dezacordul între formatul politicojuridic al Europei occidentale și fondul românesc, fără elementul moderator al tradițiilor, al tradițiilor seculare, s-a soldat cu un eșec previzibil. Schimbarea a fost inițiată, și dacă totuși s-a produs, s-a produs mult mai târziu. Scriitorul, criticul și omul politic Titu Maiorescu, a definit inspirat această perioadă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
competență absolut egală, dacă nu superioară, în raport cu cei din Apus. Cunosc un caz, un tinerel de douăzeci și ceva de ani, care a reușit cumva să ajungă în Canada. Eu mă pregăteam să-i dau tot soiul de sfaturi bătrânești, moderatoare. Ei bine, într-o săptămână băiatul avea un post extraordinar de bun cu peste 40 000 de dolari canadieni salariu anual, pe baza cunoștințelor sale. Fenomenu-l de explozie din România e unu-l din lucrurile cele mai pozitive care s-
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
tocmai această legănare în clarobscur, în muzical (adică în necuvânt) și în inefabil conferă poeticitate actului confesiv. Mai mult încă, toate acestea, dimensiuni ale unui ceremonial, instituie substanța discursului. Așteptare vagă, iluzie, tumult, anxietate acestora li se contrapun simetric trăsături moderatoare ca dor, detașare, melancolie; toate, finalmente, fuzionează într-o stare de dulce întrepătrundere în perspectivă etern umană. Niciodată nu se ajunge la o furor amoris, la erosul posesiv exclusivist, apropiat nebuniei, acela care la vechii greci, dar și la unii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sistemului educativ și cercetării de bază. Se înțelege că acțiunea sa trebuie armonizată cu cea a marilor întreprinderi. 4.4.5. Spre o nouă dinamică Stat-întreprindere De fapt, Statul își caută încă noul rol, oscilînd între a fi un stat moderator, care să vegheze doar la respectarea regulilor jocului sau un stat intervenționist, demiurg. Relațiile dintre Stat și întreprindere se rescriu pe noi temeiuri. Întreprinderea globalizată evoluează pe un spațiu economic global, cu armele sale, statul o poate ajuta mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
actuală apare ca o rezultantă a interacțiunii dintre „situația-stimul”, încărcată cu o anumită semnificație (pozitivă sau negativă), și oricare dintre stările anterioare (din oricare segment al traiectoriei biografice a individului), care se poate activa spontan la momentul dat, devenind variabilă moderatoare principală. Aceasta înseamnă că predicția modului de comportare al unei persoane într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat nu poate fi făcută numai pe baza cunoașterii stării sale actuale, fiind necesară cunoașterea, dacă nu a tuturor, cel puțin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
diagnoză a stresului ocupațional/organizațional (SO) este de a-i cunoaște următoarele dimensiuni, pentru diagnoză, intervenție și management: cauzele/antecedentele (măsurarea stresorilor ocupaționali specifici individuali sau organizaționali); factorii personali (diferențe individuale) sau organizaționali, care intervin în procesul stresului (măsurarea variabilelor moderatoare/mediatoare) și consecințele stresului muncii (măsurarea strain-urilor și efectelor în planul sănătății sau satisfacției) la nivel individual și/sau organizațional. În vasta literatură de specialitate dedicată măsurării și metodologiei stresului muncii sau ocupațional-organizațional (Derevenco, Anghel, Băban, 1992; Hurrell, Nelson
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în diagnoza surselor și perceperea efectelor stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele procesului dinamic-recursiv al stresului profesional: surse (stresori, operaționalizați ca variabile independente), diferențe individuale (dimensiuni ale personalității cu posibile influențe moderatoare), strategii de coping și efecte (operaționalizate ca variabile dependente); identificarea predictorilor pentru efectele stresului profesional la manageri; realizarea unui profil multidimensional al stresului profesional la manageri. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că efectele stresului profesional depind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
manageri. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că efectele stresului profesional depind atât de factori externi specifici mediului socioprofesional (surse variate de presiune - stresori), cât și de factori interni (diferențe individuale), care pot avea rol de variabilă moderatoare/mediatoare în procesul stresului. În consecință, în contextul specific actual al societății noastre, managerii români investigați percep o varietate de surse de presiune specifice (stresori socioprofesionali), a căror interacțiune cumulată determină efecte multiple asupra sănătății, satisfacției sau performanței autoevaluate în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
managerii români investigați percep o varietate de surse de presiune specifice (stresori socioprofesionali), a căror interacțiune cumulată determină efecte multiple asupra sănătății, satisfacției sau performanței autoevaluate în muncă. De asemenea, ca ipoteză de lucru am considerat că un rol important moderator/mediator în perceperea (di)stresului (experiențierea efectelor la stres, a strain-ului) și în relația dintre surse și efecte îl joacă anumite mecanisme de coping și dimensiuni de personalitate, care au rol de predictori pentru nivelul efectelor la stres. 3
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
social); - cu cât strategiile de coping (de tip înfruntare pozitivă) sunt utilizate mai eficient, cu atât stresorii sunt percepuți ca fiind „mai puțin stresanți”, iar satisfacția muncii în general și starea mentală sunt la cote superioare; c) un rol important moderator/mediator în experiențierea efectelor la stres și în relația dintre surse și efecte îl joacă anumite mecanisme de coping și factori de personalitate, care au rol moderator (de predictori) pentru perceperea nivelul efectelor la stres: controlul și influența personală, balanța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în general și starea mentală sunt la cote superioare; c) un rol important moderator/mediator în experiențierea efectelor la stres și în relația dintre surse și efecte îl joacă anumite mecanisme de coping și factori de personalitate, care au rol moderator (de predictori) pentru perceperea nivelul efectelor la stres: controlul și influența personală, balanța viață - muncă, pulsiunea de tip A, focalizarea pe problemă, suportul social. Este important ca, pe viitor (deocamdată s-au întreprins prea puține studii), în diagnoza mutidimensională a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]