191 matches
-
vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și sistematicitatea cu care toate sectoarele vieții publice au fost supuse unui revizuiri modernizatoare. Decisivă a fost reforma fiscală, care a presupus introducerea unei dări globale (rupta) ce trebuia plătită la patru termene anuale, minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și eliminarea răspunderii fiscale colective (Constantiniu, 2011, p. 181). La fel de importantă s-a dovedit a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii locuitori ai orașelor, lipsiți de apărarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
matca maționalistă în cadrul căreia s-a configurat istoricește. Reforma învățământului din 1948 a produs o bifurcație în traseul evolutiv al educației românești. Pe plan cantitativ, în privința bazei materiale și a cadrului formal, noua lege continua reformele în sensul desăvârșirii proiectului modernizator început odată cu 1864. Pe plan calitativ însă, al conținutului informativ și al fondului ideologic, decretul 175 publicat în Monitorul Oficial din 3 august 1948 a venit în răspărul tradiției încetățenite pe durata ultimului secol. Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu tradiția educațională osificată până la momentul respectiv. Cu privire la învățământul primar și gimnazial, aceasta opinie consensuală este chestionabilă. Privită în perspectivă istorică, à la longue, pachetul de reforme cuprins în legea din 1948 prezintă totuși o serie de continuități cu proiectul modernizator al învățământului românesc lansat în secolul al XIX-lea. O primă axă a continuității o reprezintă extinderea rețelei unităților școlare și, corolativ, creșterea gradului de înregimentare a contingentului de copii de vârsta școlarizării în sistemul educațional. Tabelul de mai jos
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale lui Gorbaciov, revoluțiile izbucnite în partea vestică a lagărului comunist au antrenat un efect de domino care, în decembrie, a răsturnat și regimul totalitar din România. 3.5.2. Sistemul educațional În termeni strict cantitativi, comunismul a completat proiectul modernizator al învățământului public românesc început la 1864. Investițiile masive în educație făcute de noul regim au dat roadele scontate. Tabelul de mai jos redă evoluția procentului din bugetul de stat alocat învățământului. Tabel 27. Finanțarea acțiunilor social-culturale în intervalul 1950-1989
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1991, pp. 132-135) Creșterile cele mai spectaculoase sunt înregistrate nu atât în învățământul primar și gimnazial, cât mai ales în privința învățământului liceal și al celui profesional. Progresele cantitative realizate de regimul comunist în materie de educație autorizează concluzia că proiectul modernizator început la 1864, acela de a dezvolta un sistem public de învățământ de masă, a fost în cele din urmă definitivat. Rezultatele s-au văzut și pe planul alfabetizării generale a societății românești, care în interbelic se confrunta încă cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spațiul postcomunismului. Puternica nostalgie populară după comunism, o perioadă după care sondajele de opinie publică arată că jumătate din populației încă tânjește retrospectiv, certifică ideea că, în fond, postcomunismul românesc se prelungește în contemporaneitate. 3.6.2. Sistemul educațional Proiectul modernizator, a cărui finalitate a fost proiectată în crearea unui sistem de învățământ public de masă care să înregimenteze întreaga populație de vârsta școlarizării, a fost completat de către comuniști. Cantitativ, în anii național-comunismului, efectivele de elevi intrați în circuitul educațional au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Varietăți de regimuri autoritare Varietatea regimurilor autoritare este foarte mare. Lăsînd la o parte, dar numai deocamdată, cazurile de autoritarisme tradiționale de tip sultanic, sau legate de caudillos, Linz [1975, 276-277] distinge și enumeră șase dintre acestea: 1) regimurile autoritare modernizatoare (Mexicul și Turcia în jurul primului război mondial); 2) regimurile fasciste; 3) regimurile de etatism organic cu o puternică prezență a elementelor clerico-fasciste; 4) regimurile autoritare apărute după al doilea război mondial ca presupuse "democrații dirijate de sus" (Indonezia din timpul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fost privilegiate în timpul regimului anterior și care nu sînt total înfrînte. CÎTEVA SPECIFICĂRI ULTERIOARE Alte varietăți În vederea unei mai bune înțelegeri a naturii, funcționării și transformării regimurilor nedemocratice, este necesar, pe de o parte, să ne referim la categoriile autoritarismului modernizator și fascismului, și pe de altă parte, să analizăm în profunzime regimurile autoritare militare și regimurile birocratice-autoritare. Bineînțeles că, dată fiind marea varietate a regimurilor autoritare, este dificil să depistăm cauzele comune și modalitățile similare ale instaurării lor, pînă la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Iosif al II-lea declara: "Eu am făcut din filozofie legiuitoarea imperiului meu"93. Dar, între filozofii și monarhul luminat exista o delimitare profundă, cu o repartiție precisă a sarcinilor; în timp ce primii trebuiau să descopere și să fundamenteze noile idei modernizatoare, ultimului îi revenea sarcina de a transpune în practică aceste idei raționaliste, menite să asigure corijarea legilor și a societății, în vederea realizării pasului dorit pe calea progresului și a civilizației 94. În acest context, șederea la Viena a reprezentat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Chaunu când scria că "gândirea Luminilor din secolul al XVIII-lea pune la loc de cinste statul, în măsura în care este o gândire politică"121 -, practica absolutismului iosefinist, facilitând dialogul cu puterea centrală, cultivă în rândul stărilor locale încrederea în posibilitatea transformărilor modernizatoare a societății civile. În acest context, reprezentantul elitei politice românești din Bucovina, în dialogul cu puterea suverană, apelează la modalitatea petiționară, specifică iluminismului, redactând o serie de memorii politice, între anii 1780-1781, pe care le adresează Curții din Viena. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bisericii ortodoxe din Bucovina până la sfârșitul stăpânirii habsburgice și chiar după aceea. Totodată, el a reprezentat și o chestiune de politică externă, așa după cum avea să declare mai târziu Balș, alcătuitorul regulamentului, prin aceea că acesta, ca și alte măsuri modernizatoare luate în Bucovina, s-au dorit a fi un model și o sursă de inspirație pentru principatul vecin al Moldovei 119. III.7. Sprijinitor al învățământului bucovinean Introducerea reformelor iosefine în domeniul bisericesc s-a aflat în legătură directă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
egalitate nu poți să ceri "mai multă egalitate", e o sintagmă precum "lupta pentru pace". Într-o societate în care inechitatea și inegalitatea este atât de mare și atât de apărată de curentele intelectuale și ideologice main stream în numele capitalismului modernizator, a emphasize (a scoate ochii, a sublinia, a băga în ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca frustrant generând reacții de respingere. Feminismul s-a născut alături și în siajul atâtor mișcări și ideologii eliberatoare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
egalitate nu poți să ceri "mai multă egalitate", e o sintagmă precum "lupta pentru pace". Într-o societate în care inechitatea și inegalitatea este atât de mare și atât de apărată de curentele intelectuale și ideologice main stream în numele capitalismului modernizator, a emphasize (a scoate ochii, a sublinia, a băga în ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca frustrant generând reacții de respingere. Feminismul s-a născut alături și în siajul atâtor mișcări și ideologii eliberatoare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată, evident, de reușita proiectului modernizator, dar și de buna receptare de care Bucureștiul avea nevoie pe plan internațional. Impedimentele apărute în rezolvarea acestor două chestiuni, a centralismului și a acordării cetățeniei române celor de rit mozaic, sunt tratate judicios de Liviu Brătescu, în două capitole
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
spre instituirea garanției colective. Problema prințului străin rămânea în continuare una de actualitate, fapt consemnat și de rapoartele lui Bois le Comte, care aprecia contribuția unui asemenea act la completarea independenței și regenerării naționale a românilor 234. Programul unionist și modernizator impunea existența unui domn luminat, situat deasupra partidelor, iar din perspectiva statutului internațional al Principatelor se simțea nevoia unui sprijin întărit de legăturile de sânge ale domnitorului cu monarhii Europei. O caracteristică a acestei perioade o reprezenta disocierea revendicării principelui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sau triburi. Drept urmare, în aceste state, criteriul weberian al legitimității folosirii forței suferă mutații dinspre criteriul contractului social de tip modern spre alte forme de loialități dictate de interese economice, de apartenență socială sau religioasă. În astfel de state, experimentul modernizator a eșuat, autoritățile statale nu controlează efectiv întregul teritoriu al țării și sunt concurate de actori nonstatali precum carteluri de droguri, bande criminale, rebeli și gherile paramilitare, dar și corporații economice transnaționale, organizații interși nonguvernamentale etc. Consecințele sunt teribile: masacre
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată, evident, de reușita proiectului modernizator, dar și de buna receptare de care Bucureștiul avea nevoie pe plan internațional. Impedimentele apărute în rezolvarea acestor două chestiuni, a centralismului și a acordării cetățeniei române celor de rit mozaic, sunt tratate judicios de Liviu Brătescu, în două capitole
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
spre instituirea garanției colective. Problema prințului străin rămânea în continuare una de actualitate, fapt consemnat și de rapoartele lui Bois le Comte, care aprecia contribuția unui asemenea act la completarea independenței și regenerării naționale a românilor 234. Programul unionist și modernizator impunea existența unui domn luminat, situat deasupra partidelor, iar din perspectiva statutului internațional al Principatelor se simțea nevoia unui sprijin întărit de legăturile de sânge ale domnitorului cu monarhii Europei. O caracteristică a acestei perioade o reprezenta disocierea revendicării principelui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în primul rînd rezistînd măsurilor centralizatoare ale guvernelor liberale de la Madrid prin supralicitarea sentimentului patriotic, exprimat în decursul celor două războaie civile, dintre 1833-1837 și 1874-1976. În cele din urmă, învinși din punct de vedere militar și, deopotrivă, de efectul modernizator al Industrializării, ei au abandonat acestă poziție pentru a se ralia pro-iectului autonomist. Au renunțat la încercarea lor de a influența sfera madrilenă, pentru a și-o controla mai bine pe a lor. Rămî-ne totuși de explicat, de ce, pornind de la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
comunist. Abia în anii '80, făcând arheologia memoriei sociologiei românești, mi-am dat seama că reabilitarea acestei științe ca emanație a Congresului al IX-lea este o construcție bine fardată. A fost o concesie făcută de conducerea de partid intelectualității modernizatoare, un act de curtoazie pentru adepții "revalorificării moștenirii culturale naționale" și, mai ales o tentativă de retușare a imaginii externe a României. Atunci, în anii '80, pe parcursul realizării de interviuri de istorie orală cu H.H. Stahl 3 și cu alți
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
îndemână doar propriile resurse. Acum ajung înapoi la evaluarea pe care am făcut-o eșecurilor înregistrate de România. Succesul extinderii estice și eșecurile dezvoltării postcomuniste românești sunt strâns legate. României i-a lipsit și încă îi lipsește politica drept forță modernizatoare, transformatoare. Exact asta a oferit extinderea spre est a UE. Dacă elitele politice românești vor profita de ocazie pentru a se folosi de acest cadou oferit țării lor pentru a o ajuta (și nu doar pentru o nouă rundă de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în legătură cu actuala criză economică nu este atât faptul că Potemkin-ul recentei creșteri economice românești se va prăbuși, ci consecințele politice ale crizei. Așa cum am spus deseori, problema centrală a dezvoltării postcomuniste românești este una de natură politică: absența elitelor politice modernizatoare și transformatoare. Elitele politice continuă să se concentreze asupra statului ca mijloc de îmbogățire personală, demonstrând încă o dată o înclinație nesănătoasă spre naționalism ca mijloc de a câștiga alegerile și a se menține la putere. Mă tem că, indiferent de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
De fapt, două modele teoretice alternative explică mai bine ce s-a întâmplat la noi: a) teoria actorilor veto (veto players) și b) teoria schimbării echilibrului intern (differential empowerment 2, în altă versiune se numește și efectul de împuternicire a modernizatorilor)3. Actorii veto sunt acei actori (instituții, persoane, organizații) care pot bloca o schimbare. Cu cât sunt mai mulți și mai puternici, cu atât probabilitatea ca schimbarea să se întâmple scade. Am demonstrat că în România condițiile UE în domeniul
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]