656 matches
-
spre iarmaroc, însoțit de un amic, Caragiale se abate pe la o mănăstire aflată în drumul său, loc de pelerinaj și de meditație în același timp. Trecând prin fața unei chilii cei doi aud „un glas de cea mai adâncă pocăință”. Erau modulațiile unei voci ce psalmodia sfaturile Sf. Ioan Gură de Aur. „Ne oprim să ascultăm la masă sfânta citanie, lăsându-ne penetrați se sfântul glas. Suntem curioși să vedem figura venerabilă a monahului care-și citește așa de frumos rugăciunea de
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
declară că sufletește se simte ca o adolescentă! Și evocă locurile, oamenii primului „acasă” pe care de abea așteaptă să-l revadă în zilele următoare. O face tot zâmbind, dar parcă mai duios, cu o tentă de tristețe sugerată de modulațiile vocii, fiindcă-și mărturisește teama că s-ar putea să nu mai poată reveni... că cel de al doilea „acasă” o așteaptă... Cred că toți oamenii și-au legat copilăria de un copac. Să nu uităm că arborii sunt motive
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
aceleași corzi vocale. Părea a fi mai umil, mai timid, semănând foarte mult cu piuitul unor puiuți firavi abia ieșiți din ou, dar care creștea în note progresive din ce în ce mai ample, mai volubile și mai repezi, inundând curtea spitalului, vibrând cu modulații clare, cobora și urca atingând înălțimi supreme. Solista se îmbăta cu propria-i arie. Beția de triluri variate, dulci, supuse și pasionale, răsunătoare ori ușoare, grave sau calde, plângătoare, gemătoare ori plin de invocări supreme. Era asemenea unor avânturi lirice
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
fluier, a studiat oboiul la Școala de Muzică și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni”, „Fecioreasca lui Petruță” sunt doar câteva din melodiile care au dus faima cântecului și dansului popular românesc până în cele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
evoluează scrisul, baza cărții, față de formele în care transpare, electronică sau printată. Ca despre o luptă între titani, scrie Ion Buzera (Metamahia sau lupta cărții cu internetul). Ileana Firan schimbă unghiul de vedere, îl depărtează, pentru a observa mai bine modulațiile (Viitorul cărții văzut de la Paris / Cartea imprimată vs cartea digitalizată). Comunicările lui Ionel Bușe, Ioan Lascu și Mihai Ene sunt Despre logos, despre Cărțile, din amintirile mele și despre Viitorul (cărții) sună. Bine?. Eventualitatea ca din vitrine să dispară cartea
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339658_a_340987]
-
de care doream să mă desprind cu orice preț spre a nu mai reveni niciodată pe pământ printre oameni ... „Ce este fericirea?”, se întreba cu o retorică scăldată în tristețea unei lumi pierdute în neputință și alienare LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ, prin modulațiile distincte al glasului său încărcat de o sensibilitate ieșită din comun și dublată în permanență de accentele grave ale unei meditații personale profunde. Fericirea este „Tot ce nu am uitat” între granițele imaginare ale acestei existențe telurice necognoscibile încă, și-
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
3.1.2.1.3. Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de interogare și control trebuie să fie nominal pe verticală. ... 3.1.2.1.4. Modulația. Pentru interogările de Mod S, frecvența purtătoare trebuie să fie modulată în impuls. În plus, impulsul de date P_6 trebuie să aibă modulație internă de fază. 3.1.2.1.4.1. Modulația în impuls. Interogările intermod și de Mod S trebuie să constea într-o secvență de impulsuri, așa cum este specificat la pct. 3.1 .2.1.5 și în tabelele 3.1, 3.2, 3.3 și 3.4. Notă: Impulsurile
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
ca formă cu cele folosite la Modurile A și C, așa cum sunt definite la pct. 3.1 .1.4. ... 3.1.2.1.4.2. Modulația de fază. Impulsurile P_6 scurte (16,25 μs) și lungi (30,25 μs), de la pct. 3.1 .2.1.4.1, trebuie să aibă modulația de fază diferențială binară internă, constând din inversări de fază de 180 de grade ale purtătoarei, la o rată de 4 megabiți pe secundă. 3.1.2.1.4.2.1. Durata inversării de fază. Durata inversării de fază trebuie să fie mai mică de
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
.4.2.1. Durata inversării de fază. Durata inversării de fază trebuie să fie mai mică de 0,08 μs, iar semnalul trebuie să avanseze (sau să regreseze) monoton prin regiunea de tranziție. În faza de tranziție nu trebuie să fie aplicată nicio modulație în amplitudine. Nota 1.- Durata minimă a inversării de fază nu este specificată. Cu toate acestea, trebuie să fie îndeplinite cerințele privind spectrul, prevăzute la pct. 3.1 .2.1.2. Nota 2.- Inversarea de fază poate fi generată utilizând diferite metode. Aceasta
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
fază, sau alte tehnici cu creștere mică sau nulă a amplitudinii, dar cu schimbare de frecvență în timpul schimbării de fază și schimbare de fază mică (80 ns). Un demodulator nu poate face nicio estimare asupra tipului de tehnologie de modulație utilizată și în consecință nu se poate baza pe particularitățile semnalului în timpul schimbării de fază pentru a detecta schimbarea de fază. ... 3.1.2.1.4.2.2. Relația de fază. Toleranța pentru relația de fază de 0 și 180 grade între vârfurile (chip
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
fiind UNU în sistem binar. Absența unei inversări de fază precedente trebuie să denote un ZERO binar. ... 3.1.2.3.1.2. Datele de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să fie alcătuit din 56 sau 112 biți de date formați prin modulația binară a impulsului de codare a răspunsului de date, prezentată la pct. 3.1 .2.2.5.1.2. Un impuls transmis în prima jumătate a intervalului trebuie să reprezinte un UNU binar, în timp ce un impuls transmis în a doua jumătate trebuie să
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
propuneri, simulări, dezvoltări ● Noi tehnici bazate pe rețele neuronale artificiale pentru detecția schimbărilor în imaginile de teledetecție ● Optimizarea în comun a schemei de modulare, codare și tehnici de acces multiple pentru sistemele de comunicații subacvatice ● Optimizarea inter-nivel a tehnicilor de modulație adaptiva și codare asociate sistemelor de comunicație din generația a 5a ● Oscilatoare sinusoidale de frecvențe joase alimentate din energia mediului înconjurător ● Prelucrarea analogică a semnalelor cu circuite integrate alimentate la tensiuni foarte mici. Prelucrarea și analiza conținutului multimedia pentru aplicații
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
de înaltă precizie pentru implementarea funcțiilor de circuit liniare și neliniare ● Structuri de tip SAW pe AlN/Și operând în domeniul GHz-ilor; aplicațiile acesora în domeniul senzorilor de temperatură și presiune ● Tehnici de "machine learning" în predicția crizelor financiare ● Tehnici de modulație cu perspectiva de a fi utilizate în cazul tehnologiilor de comunicații din generația a cincea ● Tehnici de modulație de index pentru sisteme de comunicații multi-purtător Tehnici de modulație spațială codata trellis pentru sisteme MIMO ● Tehnici de predicție a percepției informației
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
în domeniul GHz-ilor; aplicațiile acesora în domeniul senzorilor de temperatură și presiune ● Tehnici de "machine learning" în predicția crizelor financiare ● Tehnici de modulație cu perspectiva de a fi utilizate în cazul tehnologiilor de comunicații din generația a cincea ● Tehnici de modulație de index pentru sisteme de comunicații multi-purtător Tehnici de modulație spațială codata trellis pentru sisteme MIMO ● Tehnici de predicție a percepției informației multimedia Teoria transmisiunii informației ; prelucrări de semnal ● Transfer inductiv făăa fir al energiei electrice pentru rețele de senzori
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
și presiune ● Tehnici de "machine learning" în predicția crizelor financiare ● Tehnici de modulație cu perspectiva de a fi utilizate în cazul tehnologiilor de comunicații din generația a cincea ● Tehnici de modulație de index pentru sisteme de comunicații multi-purtător Tehnici de modulație spațială codata trellis pentru sisteme MIMO ● Tehnici de predicție a percepției informației multimedia Teoria transmisiunii informației ; prelucrări de semnal ● Transfer inductiv făăa fir al energiei electrice pentru rețele de senzori Tranzistoare MOS - Modelare avansata ● Utilizarea inteligentă a dispozitivelor GaN și
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
și interpretarea muzicală; exemple. ... 8. Sistemul modal: caracteristici; clasificare; posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală din cadrul procesului instructiv-educativ; exemple. ... 9. Sistemul tonal-funcțional: caracteristici; raporturile dintre tonalități în cadrul creației muzicale, ca mijloace de expresie stilistică sau tematică; modulația în muzica sec. XVII-XIX; exemple din literatura muzicală. ... ... II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Renașterea muzicală: estetica înnoirii limbajului, context istoric, caracteristici și cronologia perioadei. Apariția și evoluția genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
de abordare în interpretarea vocală și instrumentală în procesul de educație muzicală: moduri populare românești ... 7. Sistemul tonal funcțional: caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice; modulația în muzica secolelor XVII-XIX; exemplificări. ... 8. Agogica și dinamica muzicală: importanță, exemplificări. ... 9. Ornamentele muzicale și utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. ... ... II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. Istoria muzicii universale 1. Renașterea muzicală: estetica înnoirii limbajului, context
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
pag. 91) sau ca în poemul ”Conviețuim ”, pag. 85: ”Ascult Caruso la gramofon,/ moartea e întinsă pe pat și fumează,/ pare o prostituată de lux...eu ascult Caruso la gramofon, moartea are pleoapele verzi... Mihai Duțescu are acea știință a modulațiilor muzicale ale cuvântului, creează căi de acces în unitatea misterioasă a lumii, căutând semnificația tainică a iubirii, ca un ”Orfeu” uitat: Orfeu e un bărbat frumos/ uitat înainte de vreme/ de femeia iubirii sale./ Acum mă vizitează pe mine,/ a auzit
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
Tema cărții este extraordinar de importanță prin felul în care temele acestea două au fost abordate cu o sensibilitate impresionantă din partea autorului, ridicând cortina timpului, cât și a înregistrării melodiilor cu Orchestră Națională RADIO, prin vocea cristalina cu nuanțe și modulații specifice Gorjului, voce de excepție pe care o posedă artista Rodica Anghelescu care, printr-un talent nativ, reușește să redea timbrul marei Doamne în cântecele "Doina de Dolj", "Agurida" , " Până când nu te iubeam", “Maria Tănase spune” și "Mărie, te-am
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
2015 Toate Articolele Autorului Recenzie de Livia CIUPERCĂ Pentru doamna Elena Armenescu, medic și apreciat poet, deopotrivă, cea mai de preț menire este iubirea. Iubirea Împărătească. Acestă cunună a cununilor transpare într-un poem, inspirație divină, contemplație prin transcendere, în modulații armonice și patos incantatoriu. Iubirea Împărătească (Editura Mirabilis, 2006, ediție bilingvă) este un poem amplu, bine structurat, străbătut de fiori dramatici, cu învăluiri cantatorii, versete de superbă celebrare a purității morale, a luminii și iubirii divine, cu binecunoscute și inevitabile
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
Constantin Noica « Când capeți un răspuns,te luminezi.Când pui o întrebare,în schimb,luminezi lucrurile. « Scrie Constantin Noica luminând orizontul întrebării : Ce-ar ma fi de spus despre ființă ? (Re)amintesc :volumul este structurat în șase capitole : Orizontul întrebării, Modulațiile românești ale ființei, Sentimentul ființei,Rațiunea ființei, Arheii și Seninătatea ființei din perspectivă românească. Titlurile «adulmecă« ampentele ființei în rostire. Asemenea unui detectiv al spiritului,Constantin Noica culege modulațiile ființei din conjugarea verbului a fi : tentativa de ființă : N-A
ÎNTRE A FI ŞI A NU FI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345393_a_346722]
-
ființă ? (Re)amintesc :volumul este structurat în șase capitole : Orizontul întrebării, Modulațiile românești ale ființei, Sentimentul ființei,Rațiunea ființei, Arheii și Seninătatea ființei din perspectivă românească. Titlurile «adulmecă« ampentele ființei în rostire. Asemenea unui detectiv al spiritului,Constantin Noica culege modulațiile ființei din conjugarea verbului a fi : tentativa de ființă : N-A FOST SĂ FIE ființa suspendată : ERA SĂ FIE ființa prezumtivă : VA FI FIIND ființa posibilă : AR FI SĂ FIE ființa intrării în ființă : ESTE SĂ FIE ființa consumată : A
ÎNTRE A FI ŞI A NU FI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345393_a_346722]
-
avea conținut în dezvoltarea lui arhitecturală sui-generis, pe lângă fluidul tainic al muzicii văzute ca o „expresie pură a unei stări de suflet” de către GEORGE ENESCU, noblețea aceea curgătoare și mitică, aidoma simbiozei nemaiîntâlnite dintre fizionomia calmă a pustiului galben și modulația vijelioasă a unui fluviu nepotolit. Căci „muzica este un grai izvorât din inimă și menit s-aducă dragoste și-nfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite”, spunea același compozitor român în cadrul Discursului de recepție rostit în
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]