2,425 matches
-
pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este mai puțin proeminentă și în multe cazuri nu există; -nu are tuberculul lui Carabelli. Rădăcina: rădăcinile - tot trei, dar mult mai adunate; între rădăcina mezio-vestibulară și palatinală există o lamă de cement. MOLARUL 3 MAXILAR (fig. 49), 1.8., 2.8. înălțime totală = 18 mm înălțime radiculară = 11 mm diametre: - coronar MD = 8,5 mm -cervical MD = 6,5 mm -coronar VP = 9 mm - cervical VP = 10 mm Erupe la 17-45 ani. Particularități
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
patru sau mai mulți cuspizi, se poate asocia cu o singură rădăcină sau cu o rădăcină bifidă; - coroana cu trei, patru sau mai mulți cuspizi se poate asocia fie cu trei rădăcini, fie cu patru, cinci rădăcini efilate și recurbate. MOLARUL 1 MANDI BULAR (fig. 50), 3.6., 4.6. înălțime totală = 21 mm înălțime coronară = 7,7 mm diametre: - coronar MD =11 mm -cervical MD = 9 mm -coronar VL = 10,5 mm -cervical VL = 9 mm Erupe la 6 ani
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
două mici convexități și o prelungire spre spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în apropierea liniei de colet ci
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în apropierea liniei de colet ci la 4-5 mm spre apical. MOLARUL 2 MANDIBULAR (fig. 51), 3.7 , 4.7. înălțime totală = 20 mm înălțime coronară = 7 mm diametre: - coronar MD = 10,5 mm -cervical MD = 8 mm - coronar VL = 10 mm - cervical VL = 8 mm Erupe la 12 ani. Coroana are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă un șanț vertical mai puțin adânc, ce se termină într-o fosetă situată la jumătatea înălțimii acestei fețe. Conturul feței linguale este asemănător cu al primului molar mandibular dar cu toate dimensiunile mai reduse. Fețele proximale sunt asemănătoare cu ale molarului 1, dar cu dimensiuni mai reduse. Fața ocluzală are un contur ce se înscrie într-un pătrat cu latura de circa 10 mm. Relieful este reprezentat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un șanț vertical mai puțin adânc, ce se termină într-o fosetă situată la jumătatea înălțimii acestei fețe. Conturul feței linguale este asemănător cu al primului molar mandibular dar cu toate dimensiunile mai reduse. Fețele proximale sunt asemănătoare cu ale molarului 1, dar cu dimensiuni mai reduse. Fața ocluzală are un contur ce se înscrie într-un pătrat cu latura de circa 10 mm. Relieful este reprezentat de patru cuspizi: mezio-vestibular, mezio-lingual, disto-vestibular, disto-lingual (în ordinea descrescătoare a dimensiunii lor). La
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de colet. Rădăcina mezială nu conține întotdeauna două canale radiculare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de colet. Rădăcina mezială nu conține întotdeauna două canale radiculare, uneori existând un singur canal mai larg. MOLARUL 3 MANDIBULAR, 3.8., 4.8 înălțime totală = 17 mm înălțime coronară = 5 mm Erupe în intervalul 17-45 ani. Coroana are formă cuboidală. Are mai multe posibile variante morfologice: -cu cinci cuspizi, asemănător molarului 1, dar dimensional redus; -cu patru
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
existând un singur canal mai larg. MOLARUL 3 MANDIBULAR, 3.8., 4.8 înălțime totală = 17 mm înălțime coronară = 5 mm Erupe în intervalul 17-45 ani. Coroana are formă cuboidală. Are mai multe posibile variante morfologice: -cu cinci cuspizi, asemănător molarului 1, dar dimensional redus; -cu patru cuspizi, asemănător molarului 2, dar cu dimensiuni mai reduse. CAPITOLUL 10 CARACTERISTICI MORFOLOGICE COMPARATIVE ÎN CADRUL GRUPELOR DENTARE Grupul incisiv (Fig. 52) face parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
3.8., 4.8 înălțime totală = 17 mm înălțime coronară = 5 mm Erupe în intervalul 17-45 ani. Coroana are formă cuboidală. Are mai multe posibile variante morfologice: -cu cinci cuspizi, asemănător molarului 1, dar dimensional redus; -cu patru cuspizi, asemănător molarului 2, dar cu dimensiuni mai reduse. CAPITOLUL 10 CARACTERISTICI MORFOLOGICE COMPARATIVE ÎN CADRUL GRUPELOR DENTARE Grupul incisiv (Fig. 52) face parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul acestui grup pot fi sistematizate în caractere de diferențiere
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
funcțională. Etapa eruptivă a dinților temporari se petrece între șase și treizeci, de luni, constituirea arcadelor realizându-se prin erupția succesivă, din șase în șase luni, a câte unui grup de dinți omologi, în următoarea ordine: incisivi centrali, incisivi laterali, molar 1, canin, molar 2. În momentul în care arcadele dentare temporare sunt constituite și rapoartele ocluzale definitivate se determină și o primă dimensionare a etajului inferior al feței, fenomen denumit “prima înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare temporare au formă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a dinților temporari se petrece între șase și treizeci, de luni, constituirea arcadelor realizându-se prin erupția succesivă, din șase în șase luni, a câte unui grup de dinți omologi, în următoarea ordine: incisivi centrali, incisivi laterali, molar 1, canin, molar 2. În momentul în care arcadele dentare temporare sunt constituite și rapoartele ocluzale definitivate se determină și o primă dimensionare a etajului inferior al feței, fenomen denumit “prima înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare temporare au formă de semicerc și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
această perioadă, oasele maxilare cresc determinând spațieri interdentare: treme și diasteme. Această întrerupere a continuității arcadei este considerată normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal de ultimul molar temporar se formează, prin creșterea maxilarului, un spațiu liber, denumit “câmp retromolar” necesar erupției primului molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este considerată normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal de ultimul molar temporar se formează, prin creșterea maxilarului, un spațiu liber, denumit “câmp retromolar” necesar erupției primului molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal de ultimul molar temporar se formează, prin creșterea maxilarului, un spațiu liber, denumit “câmp retromolar” necesar erupției primului molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Aceste spații de gabarit mărit rezultă din sumarea spațiului dintelui temporar cu tremele și distemele adiacente, care la arcada permanentă, nu mai sunt normale. Arcadele dento-alveolare permanente au formula 4 + 4 incisivi, 2 + 2 canini, 4 + 4 premolari, 6 + 6 molari. Se consideră definitivate după 18 ani, când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare permanente normale se utilizează parametrii intraarcadici, care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și parametrii interarcadici, care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
adiacente, care la arcada permanentă, nu mai sunt normale. Arcadele dento-alveolare permanente au formula 4 + 4 incisivi, 2 + 2 canini, 4 + 4 premolari, 6 + 6 molari. Se consideră definitivate după 18 ani, când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare permanente normale se utilizează parametrii intraarcadici, care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și parametrii interarcadici, care cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
existența corelației cu forma feței. Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma arcadei. IZARD desemnează 6 posibilități: - eliptică - cu o curbă în arc de cerc între canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de cerc între cei doi canini, premolarii și molarii aranjați rectiliniu în două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră aceste forme de arcade ca fiind cele mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de cerc între cei doi canini, premolarii și molarii aranjați rectiliniu în două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră aceste forme de arcade ca fiind cele mai frecvente; -arcadă în semicerc - specifică dentiției temporare; -parabolică - ce se deosebește de cea hiperbolică prin curbura frontală mai largă și divergența mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ariile de contact se deplasează de la frontali spre laterali, din treimea incizală și vestibulară spre treimea medie, în sens vestibulo-oral și cervico-incizal astfel (fig. 63): - la grupul incisivo-canin, treimea incizală cu treimea vestibulară; - la premolari, inclusiv contactul mezial al primului molar, treimea medie în sens vestibulo-oral cu treimea ocluzală; - la molari, în treimea medie a ambelor sensuri. Existența acestor arii de contact determină un spațiu inter-proximal situat între doi dinți vecini. Acest spațiu este format din patru spații care se numesc
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimea incizală și vestibulară spre treimea medie, în sens vestibulo-oral și cervico-incizal astfel (fig. 63): - la grupul incisivo-canin, treimea incizală cu treimea vestibulară; - la premolari, inclusiv contactul mezial al primului molar, treimea medie în sens vestibulo-oral cu treimea ocluzală; - la molari, în treimea medie a ambelor sensuri. Existența acestor arii de contact determină un spațiu inter-proximal situat între doi dinți vecini. Acest spațiu este format din patru spații care se numesc ambrazuri situate vestibular, oral, ocluzal și cervical față de aria de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
importantă pentru refacerea parametrilor morfologici individuali. Ontogenetic, ocluzia cunoaște o evoluție continuă cu câteva etape distincte: rapoarte ocluzale în capac de cutie ale crestelor alveolare edentate ale sugarului; apariția frontalilor temporari determină prima stabilizare a mandibulei în sens antero-posterior; apariția molarilor temporari realizează prima stabilizare a mandibulei în plan vertical, angrenajul intercuspidian și un prim nivel al planului de ocluzie; la sfârșitul intervalului de erupție activă a primului molar definitiv se produce stabilirea celui de-al doilea nivel al planului de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]