873 matches
-
și va fi utilizat la reactualizarea Regulamentului de exploatare și întreținere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costești de pe râul Prut, aprobat în anul 1985, aflat în prezent în vigoare. În corespondența purtată, partea română a reiterat importanța primirii de la partea moldavă a unor completări la acest studiu potrivit situației din Republica Moldova, întrucât în lipsa acestora demersurile necesare reactualizării Regulamentului de exploatare și întreținere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costești de pe râul Prut nu se pot finaliza. Comisia hidrotehnică a examinat procesul-verbal
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
primei ședințe a Subcomisiei pentru exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești, desfășurată în perioada 12-14 iulie 2016 la București, România; • având în vedere necesitatea urgentării reactualizării Regulamentului de exploatare și întreținere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costești de pe râul Prut, partea moldavă va transmite părții române până la data de 31 decembrie 2022 completări/propuneri de modificare, după caz, la studiul menționat mai sus; • până la cea de a doua ședință a subcomisiei, partea română va reactualiza Regulamentul de exploatare și întreținere a
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
completări/propuneri de modificare, după caz, la studiul menționat mai sus; • până la cea de a doua ședință a subcomisiei, partea română va reactualiza Regulamentul de exploatare și întreținere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costești de pe râul Prut și va transmite părții moldave acest proiect; • comunicarea între cele două părți se va face prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice; • cea de a doua ședință a Subcomisiei pentru exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești se va organiza pe teritoriul Republicii Moldova în primul semestru al
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
privind: Regulamentul de funcționare a subcomisiilor permanente și a subcomisiei ad-hoc, analiză în urma căreia nu au existat observații ale părților. Ulterior acestei întâlniri, ca urmare a discuțiilor tehnice purtate în cadrul acestei ședințe, partea română a transmis părții moldave informații privind: implementarea Directivei Inundații în România - evidențierea aspectelor relevante pentru Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, Planul de management al riscului la inundații al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad și Catalogul de măsuri potențiale la nivel național. De asemenea, în
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
riscului la inundații al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad și Catalogul de măsuri potențiale la nivel național. De asemenea, în conformitate cu prevederile punctului 3 din Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice, partea română a transmis în anul 2016 părții moldave propunerea de regulament tehnic specific: Regulament privind apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor produse de râul Prut și fluviul Dunărea. Comisia hidrotehnică a examinat procesul-verbal al primei ședințe a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, desfășurată în perioada 12-14 iulie
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
desfășurată în perioada 8-10 noiembrie 2016 pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova; • având în vedere perioada lungă de timp scursă de la elaborarea proiectului de regulament tehnic specific acestei subcomisii, partea română va reactualiza și va retransmite părții moldave până la data de 21 noiembrie 2022 proiectul de regulament tehnic specific intitulat Regulament privind apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor produse de râul Prut și fluviul Dunărea. În termen de 14 zile de la primirea proiectului de regulament tehnic specific
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
la data de 21 noiembrie 2022 proiectul de regulament tehnic specific intitulat Regulament privind apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor produse de râul Prut și fluviul Dunărea. În termen de 14 zile de la primirea proiectului de regulament tehnic specific, partea moldavă va transmite punctul de vedere către partea română; • comunicarea între cele două părți se va face prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice; • cea de a doua ședință a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor se va organiza pe teritoriul Republicii
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
lucrărilor și construcțiilor hidrotehnice care se execută pe apele transfrontaliere și care intră sub incidența acestui acord și a precizat că în perioada de la prima întâlnire extraordinară a Comisiei hidrotehnice și până în prezent partea română a transmis părții moldave astfel de documentații în vederea concordării. În principal acestea s-au referit la decolmatare, regularizare și reprofilare a albiei minore prin exploatarea de agregate minerale, reabilitare de amenajări de irigații, reabilitare de stații și canale de aducțiune, extinderea rețelei de
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
amenajări de irigații, reabilitare de stații și canale de aducțiune, extinderea rețelei de alimentare cu apă și înființarea sistemului centralizat de canalizare menajeră, lucrări de infrastructură care au legătură cu apele, lucrări de artă pe cursurile de apă etc. Partea moldavă nu a transmis documentații tehnice spre concordare până în prezent, nefiind cazul. ... Referitor la punctul 2 : Delegațiile au analizat și au convenit textul Regulamentului de funcționare a subcomisiilor permanente și a subcomisiei ad-hoc. Comisia hidrotehnică hotărăște aprobarea și semnarea Regulamentului
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
apeductelor se vor conveni prin hotărâri ale Comisiei hidrotehnice, având la bază propunerile formulate de instituțiile responsabile ale părților. Cele două părți se vor informa în prealabil asupra acestor locații prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice. Referitor la punctul 4 : Partea moldavă a prezentat, iar partea română a luat notă de următoarele subiecte: informarea privind oportunitatea elaborării unui acord interguvernamental Republica Moldova-România-Ucraina privind gestionarea resurselor de apă ale bazinului hidrografic Dunărea-Prut; modalitatea de atragere a investițiilor (fondurilor) pentru consolidarea nodului hidrotehnic Costești-Stânca
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
cu gratitudine, în legănarea de peisaj, ferice vegheată de obcinele Bucovinei, compatriotul nostru a coincis cu orbitele unei traiectorii perene. Prin Constantin Flondor, situarea noastră sub semnul contemplației artistice și-a cucerit merite fără scădere, unind murmurul candid al livezilor moldave, răcoarea lor fragedă, și empireul nedomolit al Ideii. III Constantin Flondor: Filmul întoarceri (19791980) este un triptic. Metaforic, vorbesc prin imagini despre trei posibilități ale întoarcerii: prima posibilitate... a doua posibilitate... și a treia posibilitate... Inițial filmul a mai avut
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
ediția princeps din 1922, colectivul redacțional de la Humanitas (redactor: Cătălin Strat) a realizat, consultând și ediția realizată în 1996 de Mircea Anghelescu, o foarte bună ediție „artistică” a volumului. Adică o ediție care restituie în mare măsură parfumul limbii literare moldave, de sfârșit de secol XIX și început de secol XX, pe care Radu Rosetti o întrebuințează în aceste memorii. Regulile actuale ale limbii literare au fost conciliate cu formele vechi de limbă, de o manieră care s-ar putea să
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
dar care, la lectură, dă rezultate mai mult decât acceptabile. Avem în fața ochilor un text care, renunțând la toate elementele învechite din limba lui Radu Rosetti - cum ar fi „u” mut final, reminiscență a latinismului cipariano-bărnuțian -, a păstrat caracteristicile graiului moldav cultivat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca și particularităț ile fonetice și ortografice ale limbii scriitorului. Chiar dacă, editologic vorbind, soluțiile alese de îngrijitori pot fi combătute pe rând, rezultatul final este, în opinia mea, incontestabil. Căci ne oferă un
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
Cosmin Ciotloș Aventura familiei Rosetti (ramura moldavă) pe teritoriu românesc începe nu cu mult înainte de domnia Ducăi-Vodă. Aceasta s-ar trage de la un anume Lascaris Rosseto, logofăt al patriarhatului, că- sătorit cu fiica lui Ioan Cantacuzino, Bella. Au avut împreună doi copii, pe Constantin și pe Antonie
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
în juru-i o luminiscenta, o promisiune de nimb. Se arătă plin de o decentă voie bună și de proiecte ce nu dădeau de bănuit că în puține luni nu se va mai află în viață. A rămas, aidoma congenerului sau moldav, N. Labiș, mai mult decît o promisiune: un nume de referință sub o creație invocată cu o specială prețuire, în primul rînd, firește, de către cei ce l-au cunoscut, de colegii de generație peste creștetele cărora adie în răstimpuri că
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
Trad. de Simona Cioculescu. 17) Libr. Universitaire J. Gambert, Paris, 1925, p. 29 și urm. Cartea reunește 5 conferințe susținute la Sorbona, de N. Iorga, "profesor la Universitatea din București, corespondent la Institutul din Franța, agreat la Sorbona". Conferința "Patriarhalismul moldav și transilvan la povestitorii români între 1870 și 1880" - formează secțiunea II. 18) Ibid., p.31. 19) Id., p.49. 20) N. Iorga, Istoria literaturii românești. Introducere sintetică. Librăria Pavel Suru, București, 1929, p. 164-165. 21) Ibid., p.170. 22
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
greu să supraviețuiască din pensii foarte mici. Dacă pentru un oraș mic, precum Roman, s-au pus la dispoziție zece autocare, câți mitingiști ”recompensați” au sosit oare la Iași din Piatra Neamț, Bicaz, Târgu Neamț, sau satele și comunele limitrofe municipiului moldav?
Cât costă flacăra democrației? Mitingiștii lui Băsescu au bonus o excursie la mănăstiri () [Corola-journal/Journalistic/43508_a_44833]
-
imagini construite inteligent: „zile cu opt ore lungi/ și nopți cu 100,1 mhz transfugi de la ungheni” (p. 41), notează el la un moment dat. Nopți cu 100,1 mhz, așadar. Ce mai încoace-ncolo, copci e o întreagă Halima moldavă! Crista Bilciu (n. 1978), cel de-al treilea nume apărut anul acesta în poezie aduce cu sine, și ea, o nouă sensibilitate. Alternanța de registre face cea mai mare parte din farmecul volumului. Poema desnuda poate fi citită ca un
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
idealizare. Cîțiva tineri poeți de odinioară (vai, cît de scandalos de repede trece timpul!), în preajma cărora neîndoielnic s-a aflat, au parte de o prețuire nedrămuită, cu atît mai convingătoare cu cît vine din partea unui condei liric. E cinstită „tripleta moldavă de aur”, alcătuită din Dan Laurențiu, Mihai Ursachi și Cezar Ivănescu (ce-o fi totuși cu Emil Brumaru?). Și apropiind obiectivul, iată cuvintele entuziaste închinate unuia dintre ei: „Cu plecarea definitivă a orficului Cezar Ivănescu, moare ultimul mare poet român
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
la câte o nouă ediție a Fiestei francofoniei, sau în cadrul atâtor acțiuni de cooperare culturală întreprinse în bună înțelegere cu colegii francezi. În cartea lui Alexandru Șerban există o fotografie a unei superbe bisericuțe cu fresce exterioare, evocând stilul mănăstirilor moldave, amplasată într-un mirific peisaj. E vorba despre biserica ortodoxă din Tușnad Băi, ctitorită de Mihai Șerban în anul 1938. În urma unor îndelungi tribulații, și înșelând vigilența organelor totalitare, cei trei frați Șerban - Mihai, Alexandru și Constantin - au reușit să
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
Mario Roques -, să și-l aleagă pe Creangă drept subiect pentru teza de doctorat la Universitatea Sorbona din Paris (susținută la 24 mai 1930) - și să constate cât de puține lucruri se știau la acel moment despre ingeniosul „povestitor popular moldav”, pe nedrept lăsat în seama vreunui Țimiraș sau Emil Precup, analizat temeinic, dar fără suflu amplu, doar de G. Ibrăileanu. Altfel, totul despre Creangă ar fi plutit într-o anecdotică sprințară și frivolă, precum broșura lui Th. D. Speranția, Amintiri
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
densificat pomenita cotitură - ruptura istorică. O explicație posibilă ar trebui să țină seama de două asemănări dintre noi: ambii am terminat două facultăți oarecum surori - filosofia și filologia și, de asemenea, ne unește, o copilărie petrecută în satul românesc - cel moldav și cel transilvan - cu multe obiceiuri și stări mentale colective, comune. Am ajuns, prin această observație, la ceea ce mă interesează în momentul de față să vă împărtășesc: tema spațiilor tradiționale impregnate religios. În ultima noastră discuție purtată telefonic mi-ați
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
o latură sau alta, în primele cinci povestiri românești din toate timpurile... Printre cele mai importante merite ale volumului rețin repoziționările din al doilea capitol (Timpul Bărăganului) referitoare la mutarea a ceea ce E. Lovinescu numea „placenta literaturii române” din nordul moldav al lui Eminescu și Sadoveanu spre Sudul și Estul țării. Adică spre - în termenii lui Vasile Băncilă - „spațiul Bărăganului”, legitimat estetic în anii ’60 prin povestirile lui Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu sau (postum) Vasile Voiculescu, dar și prin proza lui
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
prețioase. Biserica Mănăstirii Galata a servit ca model bisericii Aroneanu, Mănăstirii Dragomirna și Mănăstirii Trei Ierarhi. Mănăstirea Galata este un monument de artă ce relatează tot atât de veredic ca și o cronică, despre viața spirituală ce s-a desfășurat de plaiurile moldave, e o expresie a culturii, un izvor de frumusețe, de bucurii și de profunde trăiri estetice ce impresionează prin măiestria tehnică și armonia construcției. Inst. BUGALETE FELICIA
Hoinăreli. In: Alabala by Inst. BUGALETE FELICIA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_711]
-
Diaconu scria despre ieșirea postumă a lui Hogaș „dintr-un anonimat cvasitotal”, încercând să explice: „De va fi vreo fatalitate la mijloc, atunci nu știm dacă să o așezăm sub semnul simplei indiferențe față de propriul scris și al proverbialei tihne moldave, sub semnul unui dezinteres superior, epicureic, consecință, în realitate a unei conștințe artistice neviciate de tentația publicității (i se mai spune, acestei vocații, amatorism) sau, în fine, sub semnul unei parcimonii exagerate, al unei severități dublate de modestie, ambele duse
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]