26,397 matches
-
peste câmp. Poliția de Frontieră a primit o informație când grupul ajunsese la șase kilometri de granița cu Serbia-Muntenegru și a constituit un dispozitiv. Trei echipaje mobile au urmărit grupul, ba chiar și o mașină cu aparatură de termoviziune. Cetățenii moldoveni au fost reținuți când mai aveau mai puțin de 200 m până în țara vecină. Pentru a-i opri, s-a tras un foc de armă de avertisment. În cursul cercetărilor s-a stabilit că cei în cauză plătiseră 300-400 de
Agenda2004-47-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283076_a_284405]
-
al Republicii Moldova, locuiește de aproximativ cinci ani în România și o dată la trei luni trebuia să se întoarcă în țara natală pentru a-și prelungi viza de ședere. De curând, pentru că a depășit termenul de reînnoire a vizei, autoritățile competente moldovene i-au interzis - un an - să mai viziteze România. Ce se poate face? Se poate anula interdicția? RĂSPUNDE: Domnul ION MAREȘ, subcomisar de poliție în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad. Din păcate, cazul nu este de competența autorităților
Agenda2004-49-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283120_a_284449]
-
temeinic: printre altele, aveau la ei un atlas geografic pentru a-și stabili traseul. Cei doi au fost predați polițiștilor de frontieră din Jimbolia, pentru continuarea cercetărilor l La mijlocul acestei săptămâni, polițiștii de frontieră de la Jimbolia au reținut doi cetățeni moldoveni, Andrei P. , de 23 de ani, și Sergiu P. , de 24 de ani, care voiau să treacă în Iugoslavia și, de acolo, să încerce să răzbată, din aproape în aproape, în Spania. Cei doi au fost interceptați la 400 metri
Agenda2003-13-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280852_a_282181]
-
compusă din Mircea Paraschivescu, Gheorghe Sabău și Gabriel Șeitan. Mircea Paraschivescu este președintele Colegiului Central al Arbitrilor din România. l Din sezonul regulat al Diviziei A de baschet masculin au mai rămas de disputat doar trei etape. La cererea echipei moldovene, meciul ELBA Petrom Timișoara - „Poli“ Iași, contând pentru etapa a 24-a și programat pentru sâmbătă, s-a disputat în devans, joi. Celelalte meciuri: C.S.T. Alexandria - C.S.U. Romradiatoare Brașov, Politehnica Carbochim Cluj - B.C. Târgu Mureș, Rompetrol București - Rapid București
Agenda2003-13-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280854_a_282183]
-
proporții și că el trebuie reașezat în dimensiunile corecte și plauzibile. Poate că tocmai ceea ce a conferit mîțului mioritic valoare de mit fondator este transformarea lui în semifabricatie a psihozei colective a românilor. Din ideatica baladei reiese că acel ciobănaș moldovean, cînd e anunțat de o mioara că tovărășii săi s-au înțeles să-l ucidă pentru a-i fură turmă, nu reacționează justițiar. El se resemnează, ca în fața unei decizii divine, așteptînd moartea pe care o transformă într-o nuntă
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Frunză ca s-o scutură,/ Trupul că mi-o astupa." Înțelege, deci, să se supuie morții. Dar după ce și-a pedepsit vrăjmașul, ucigîndu-l cum se cuvenea unui act hain. Distanță, se vede bine, e la dimensiuni astrale de comportamentul ciobanului moldovean din Miorița. Avea dreptate, cred, reputatul folclorist Ovidiu Bârlea să afirme: "Cea care oglindește în toată plinătatea profilul spiritual al românului, în trăsăturile lui tipice, este balada Toma Alimos". La fel, bătăios și justițiar, procedează Mihu Copilul, cînd murgulețul lui
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
I. Slavici în articolul "Eminescu și Ardelenii" - pe care l-am găsit între hîrtiile lui, el a trecut a treia clasă gimnazială la Sibiu." Tînărul poet, în vremea studenției la Viena, i-a spus lui I. Slavici: "Eu, care sînt moldovean, mi-am făcut studiile prin Bucovina și prin Ardeal și cunosc bine literatura românească, și cea vechea și cea mai nouă". Și scriitorul ardelean a pus textul între semnele citării, reproducînd exact spusele poetului. La 9 iulie 1869, M. Eminescu
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
britanici. Dincolo de condițiile nedemne ale ultimilor ani de viață, prin realizările fundamentale, prin entuziasmul și voința care au făcut posibile aceste realizări biografia lui Racoviță este astăzi o lectură deosebit de tonică și de încurajatoare. În 1896 tânărul descendent de domn moldovean susține la Sorbona un doctorat foarte apreciat în zoologie. În 1897 reușește să obțină întreruperea stagiului militar spre a se consacra dotării cu echipament științific a expediției ce urmează să se desfășoare sub conducerea lui Adrien de Gerlache. Printre camarazi
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
Bonomia, ca prim-plan stilistic al multor poeme ale lui Leo Butnaru, nu e decît un mod de-a insinua decepția. E aici o antifrază adîncită, dincolo de expresie, în stratul trăirii înseși, precum un factor specific unei serii de barzi moldoveni. Istoria, în cuprinderea ei veche și mai cu seamă contemporană, i se prezintă autorului ca un joc al aleatoriului, care impune nevoia unei atitudini vigilente. Tonul e sarcastic-abrupt, aproape brechtian: "Din scădere/ în scădere - Istoria care-mi spune că/ n-
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
faptul că, tot acum, șerbia țăranilor a fost legalizata în Țară Românească și reconfirmata în Moldova, ceea ce a determinat accelerarea destrămării unirii. Autorul insistă de aceea pe ideea că nu trebuie exagerată semnificația elementelor reformiste din concepțiile politice ale elitelor moldovene sau muntene. E greu să împărtășesc însă aprecierea autorului că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea liberalii au fost mai puțin importanți sub raport politic și că, dimpotrivă, "conservatorii împărtășeau totuși majoritatea concepțiile liberale". În realitate, cei
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
azi, era subjugată. Înalt ca un brad, bine clădit, cu o barbă lungă și compactă lăsată pe piept, Iraclie a fost, în tinerețea anului 1848, în relații apropiate cu vestitul Eudoxiu Hurmuzaki, în casa căruia i-a cunoscut pe exilații moldoveni (Alecsandri, C. Negri, Kogălniceanu), formîndu-se spiritual de la acești intelectuali, bravi luptători. Tot pe atunci l-a cunoscut pe Aron Pumnul, dascăl stabilit la Cernăuți, consecvent luptător antihabsburgic și antimaghiar, ale cărui bizare teorii și practici lingvistice l-au influențat, fiind
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
pește Prut, pentru a plasa monumente comemorative ăntr-o țară care nu ne recunoaște oficial limba, deși o vorbește. Cum ne-am simți dacă un patriot sincer de acolo ar cere ăndepărtarea lor, pe motivul că evocă sentimente românești, si nu moldovene? Unde am ajunge, daca am duce la extrem intoleranță simbolică aici, la noi? La dezasamblarea tuturor monumentelor, conacelor, castelelor maghiare de pe teritoriul Transilvaniei? La nivelarea tuturor urmelor materiale și spirituale care duc la anii de dinainte de 1918, altfel spus: la
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
că am avut și noi o epocă de Renaștere, mai putin fecunda decît în occidentul Europei, dar, așa tîrzie cum a fost, reprezintă un fenomen din trecutul literar și cultural. (Udriște Năsturel, Petru Movila). Apoi se ocupă de marii cronicari moldoveni ("Ureche este un om de stil latin, un om de strict stil latin"), de N. Milescu, Istrate Logofătul zis Eustrate, și el, "un om al Renașterii". Și cum ar putea ocoli fenomenul secolului al XVII-lea cînd, la noi, se
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
P.P.Panaitescu (1958), în cadrul unei bogate bibliografii, înregistrate în anii din urmă de specialiști -, exegetul actual, care a întreprins cu un grup de colaboratori reeditarea critică a întregii moșteniri literare și științifice a lui Dimitrie Cantemir, subliniază faptul că domnul moldovean s-a bucurat de faima europeană încă în timpul vieții și "cel puțin un secol - al XVIII-lea - ea a fost durabilă" (p. XVII). Operele sale, scrise în română, latină și turcă, au fost traduse în opt limbi: arabă, bulgară, engleză
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
care a ajuns curând în Occident și a fost tipărită în trei limbi de circulație internațională: Istoria Imperiului Otoman. Într-adevăr, sosit la Londra, în 1732, ca ambasador al Rusiei, Antioh Cantemir (10 septembrie 1708 - 31 martie 1744), fiul domnului moldovean și al Casandrei Cantacuzino (ea însăși fiica a lui Șerban Cantacuzino, fost domn al Țării Românești), a socotit necesar să se devoteze - cum subliniază Virgil Cândea - "publicării operelor părintelui sau, pe lângă activitatea sa de diplomat și mai ales de poet
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
a fost realizată ediția engleză, pe atât de repede au reacționat cercurile savante franceze și germane. Încă în 1740, abatele Prévost a publicat în revista să "Le Pour et le Contre" - cum a arătat regretatul Alexandru Duțu - traducerea biografiei domnului moldovean și "plusieures notes de l'Histoire des Turcs du Prince Cantemir". Curând după aceea - în condițiile în care Antioh Cantemir trecuse în 1738 ca ambasador la Paris -, apărea traducerea integrală, realizată de "Monsieur de Joncquières, Chanoine Régulier de l'Ordre
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
a tradus și Viața lui Demetriu Cantemir, fost domn al Moldovei (p. 795-807)6. Reamintind, de asemenea, ediția selectivă din versiunea engleză a lui Tindal, cu studii și note, realizată de Alexandru Duțu și Paul Cernovodeanu, la tricentenarul nașterii domnului moldovean (Dimitrie Cantemir, Historian of South East European and Oriental Civilization. Extracts from ăThe History of the Ottoman Empireă, București, 1973), Virgil Cândea încheie impresionantă trecere în revistă cu tălmăcirea în limba turcă a dr. Özdemir Çobanoglu, care, în condițiile epocii noastre
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
mare diversitate de nume, unde i-am revăzut pe colegii noștri din Iași, pe cei din Chișinău, sau am cunoscut autori din Rusia, Ucraina, Olanda, Slovacia, sau Ungaria etc. Cu confrații noștri basarabeni, cu bine-temperatul Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor moldoveni, cu sensibilul Teo Chiriac, adjunctul său, cu lucidul Vitalie Ciobanu, cu neobositul traducător și poet Leo Butnaru, cu apreciatul Dumitru Crudu (zărit doar câteva clipe înainte de plecarea spre Cricova), cu bucovineanul interiorizat IlieTudor Zegrea, cu evanescentul poet Nicolae Popa, Irina
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
aceștia și turci din 1806-1812", scrie inforor.com, care relatează informații extraordinar de documentate din cartea scrisă de Neagu Djuvara, „Între Orient și Occident". Dorința ascunsă a "apărătorilor Ortodoxiei" Potrivit celor scrise de marele istoric, "În timpul războiului din 1768-1774, boierii moldoveni, în marea lor majoritate, îmbrățișaseră cu înflăcărare cauza Sfintei Rusii, care, punându-se în fruntea unei noi cruciade împotriva necredincioșilor, avea să scape popoarele creștine de sclavia în care erau ținute de secole. O mulțime de călugări ruși, sosiți în
Când au început românii să urască Rusia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25174_a_26499]
-
a fost Romă însăși". Polemismul exegetului ce și-a luat avînt deschide evantaiul următoarei colorate formule comparatist-sarcastice: "îngăduindu-ne o translație comparativa, ne-am putea aminti că, așa cum nu o ținem sus și tare cu eventuala formulă Clasicismul francez. Cronicarii moldoveni - expresie a clasicismului francez! (de dragul devizei sincroniste a lui Lovinescu), nici insistența exclusivă și străveziu interesată asupra , că una binișor certata cu adevărul, nu conduce la urma urmelor spre satisfacțiile cele mai durabile". Spre deosebire de mulți cercetători actuali care bat cu
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
forme de discriminare, libertatea, democrația, justiția socială, legea egală pentru toți, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. libertatea de expresie. Nouă realitate politică din Republică Moldova, constituirea unei alianțe politice și exprimarea aspirațiilor de integrare europeană a noii guvernări moldovene după alegerile parlamentare din 2009 a provocat Rusiei o reacție vădita de nervozitate. În special o deranjează foarte mult ideea unirii R. Moldova cu România, fapt care ar extinde în această zonă Uniunea Europeană și NATO, lucru inadmisibil pentru Federația Rusă
Unirea R. Moldova cu România Calea cea mai scurtă de integrare în UE. In: Editura Destine Literare by Mihai Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/85_a_450]
-
scris, tot așa, mereu la fel. Ducîndu-și ipotezele mai departe, autorul nostru apreciază că dacă, în acest document, á are valoarea diftongului ea, ne apropiem de forma cu care avea să fie înregistrat, mai tîrziu cu un veac, în documentele moldovene. Potrivit tabelei pe anul 1762/1763 Ștefan Creangă a devenit soldat, infanterist grănicer în plutonul Ilva Mare. Drepturile cuvenite militarilor grăniceri continuau să nu fie acordate. Revenim, așadar, la nesupunerea la jurămîntul din 1763 a regimentului românesc din Năsăud, ceea ce
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
începând din sec. al XVI-lea, dă semne de oficializare, fie și prin acte administrative sau diplomatice, înlăturând lent și sigur grafia altor alfabete (grecesc, slavon), cursul ei vorbit conduce spre o rostire sui generis în lăcașurile de cult. Cronicarii moldoveni, prelații sec. al XVII-lea și al XVIII-lea redimensionează limba vorbită după tipare de exprimare standard, cu perspectivă de generalizare. Căutarea identității naționale nu constituie doar un principiu al romantismului, semnalarea lui ca iluminare, ca învățătură fusese vehiculată mult
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
tocmai indicat. Dar să ne ocupăm de opera lui Slavici. Acesta, ca și Creangă, e o descoperire a lui Eminescu. Ba poate că în cazul lui Slavici meritul e și mai mare decît în cel al lui Creangă. Viitorul prozator moldovean avea, într-un fel, legătura cu scrisul, chiar artistic, prin preocupările sale didactice și de autor de manuale, pe cînd Slavici era, la sfîrșitul anului 1869, cînd l-a cunoscut Eminescu la Viena, înstrăinat aproape, cum va mărturisi apoi. Poetul
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
plasa eternității în care părea prinsă". Cînd ajunge la o autocunoaștere, sub imboldul evadării din lumea contemplativă în cea a istoriei. Însă această conștiință etnică, în fine conturată, e nemulțumită de sine. Dînd glas unei astfel de nemulțumiri, învățatul domnitor moldovean ar inaugura la noi "spiritul de critică", ar întrupa "primul fenomen de criză din spiritualitatea românească, pînă atunci echilibrată și împăcată; nu mulțumită cu sine, dar împăcată cu ceea ce i-a fost dat să fie". Dar contrariat, pe neașteptate contrariat
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]