497 matches
-
poezie simbolistă apărută aici aparține lui Th. Șerbănescu (Sonete decadente, 1892). În C.l. se găsesc relativ puține romane, cele alese situându-se însă printre creațiile de seamă ale genului. Sunt romane realiste, inspirate din realitățile sociale românești, în general, și moldovenești, în special, dezvoltând probleme de actualitate. Aici și-a adus Duiliu Zamfirescu cele mai bune creații ale sale (Viața la țară, 1894, 1895, fragmente din Tănase Scatiu, 1896, 1907, din În război, 1897, și, integral, Lydda, 1898-1900). Aceleiași orientări realiste
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
în discuție : Este-un palten galben, Galben dărâmat, De coajă curățat, Sus mi-este c[u]-o cracă, Jos masă de piatră în pământ vindecată, Cu argint săpată, Cu aur suflată. La masă că-mi șade : Trei domni ungurești, Trei moldovenești... (35, p. 115 ; 99, p. 298). Imaginea „locului” este de această dată mai realistă. Pare a fi vorba fie de un monument dendromorf, de un „stâlp de judecată”, fie de un copac „însemnat”, poate trăsnit (este dărâmat = de-rămat = „fără ramuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
topos fortitudo et sapientia - și cel al învățatului, semn al unei înțelegeri profunde a rostului omului de carte în fața semenilor. M. nu mai are nimic din smerita umilință a unui medieval. SCRIERI: Cronica lui Macarie, în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891, 149-162, 198-312, în Ioan Bogdan, Letopisețul lui Azarie, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1908-1909, în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, 77-105, în LRV, 172-190. Repere bibliografice
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
Maiakovski și Demian Bednâi. SCRIERI: Oțelul viu, Baltă, 1929; Ștefan Senin, Tiraspol, 1930; Stejar Valută, Tiraspol, 1931; Versuri alese, Tiraspol, 1936; ed. pref. Petru Zadnipru, Chișinău, 1957; Oțelul viu, pref. Mihai Dolgan, Chișinău, 1978. Repere bibliografice: Mihai Dolgan, Poezia sovietică moldoveneasca din anii ’20-’30, Chișinău, 1979, passim; I. Grecul, Din iureșul vieții, Chișinău, 1981, 135-143; A. Moraru, N. Movileanu, Calvarul sau Pagini inedite din viața lui Toader Mălai, „Nistru”, 1989, 1; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 299. M.Dg.
MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287966_a_289295]
-
nu doar ale acestui manuscris, ci ale tuturor cronicilor slavo-române din secolele al XV-lea și al XVI-lea, se datorează lui Ioan Bogdan și P. P. Panaitescu. Ediții: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891, 143-148, 193-198, în Ioan Bogdan, Letopisețul lui Azarie, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXI, 1908-1909, în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, 43-52, 55-66, 69-73. Repere bibliografice: Bogdan
LETOPISEŢUL DE LA PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287789_a_289118]
-
în Italia. Întors la Iași se angajează în trupa românească, pentru reprezentațiile ce aveau loc la teatrul de varietăți. Din 1846 joacă la Teatrul cel Mare de la Copou. După plecarea lui Matei Millo la București (în stagiunea 1852-1853), răsfățatul scenei moldovenești devine L., care de câteva ori (în intervalul 1855-1871) ia conducerea teatrului, asigurând și direcția de scenă la unele spectacole. După înființarea Societății Dramatice, figurează între primii societari clasa I (1879). Aflat la început sub înrâurirea lui Matei Millo, L.
LUCHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287877_a_289206]
-
1750) de pe mormântul lui Grigore Matei Ghica din biserica Mănăstirii Pantelimon (Ghica este ctitorul lăcașului): „Datoria cea obștească De pre firea omenească împlinind preafericitul, De-a pururea pomenitul Grigore cel preaînalt Ghica Vodă încoronat, Domn în țara Românească Și în cea moldovenească Care cu minte-naltă domnind Și cu dreptate cârmuind De pre vrema ce-aceste țăr Cu nțelépte îndreptăr, La a doaolea Domnie, Dată de la-mpărăție, Din Scaunul cel strămoșăsc La lăcașul cel ceresc S-au mutat făr de prihană, Cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atavice - știe totuși să găsească firul dreptei judecăți și cumpănind binele și răul - să pășească cu încredere pe un drum nou. Comuna Dăbuleni, Osicea de Sus, Dobriceni, Izbiceni și Ursa din Romanații Olteniei, comuna basarabeană Rajvint din Hotin și cele moldovenești, Puești din Tutova și Zăbala din Putna fiecare cu câte o consilieră comunală; Coveiu Doljului, cu consiliera sa județeană, Negreștii din Vaslui și Cobia din Dâmbovița, cu primăresele lor, au ridicat prestigiul țărănimii noastre, arătată totdeauna de anti-feminiști ca extrem de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
se reconfirmau demersurile anterioare, de după 1989: 31 august 1989 proclamarea limbii române ca limbă de stat în R.S.S. Moldovenească și reintroducerea alfabetului latin; 27 aprilie 1990 tricolorul cu cap de zimbru este adoptat ca steag național; 23 mai 1991 R.S.S. Moldovenească devine Republica Moldova; 23 iunie 1991 Parlamentul Republicii Moldova proclamă suveranitatea Republicii, iar la 27 august 1991 independența de stat. "Declarația de independență" proclamă Republica Moldova "stat suveran și independent, liber să-și hotărască prezentul și viitorul Patriei fără nici un amestec din afară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
21 iulie, la Moscova, președinții Elțin și Snegur semnează Convenția privind reglementarea pașnică a conflictului armat, care prevedea înființarea a 3 zone de securitate, prezența unor forțe mixte de menținere a păcii (400 militari), compuse din 6 batalioane rusești, 2 moldovenești și 2 ale separatiștilor. Alte 3 batalioane rusești vor staționa în zona Tighina-Chițcani. Semnarea Convenției de la Moscova între președinții M. Snegur și B. Elțin, pe lângă efecte benefice de moment, a dus la o marginalizare a României în procesul negocierilor purtate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
așteaptă lucruri grave. Vei avea hotărâri de luat. De astă dată, căpitanul izbucni În râs. Dar atenția Îi fu atrasă imediat de sosirea unui corp de oaste pe care Îl aprecia la aproximativ cinci mii de oșteni. Uniformele nu erau moldovenești. În fruntea oștenilor Îl recunoscu pe spătarul al doilea Filip Pop. Alexandru privi și el, curios, sosirea călăreților. - Ne-au venit secuii În ajutor... spuse căpitanul. Singurul ajutor din afară. Cu voia sau fără voia lui Matei. Un nou curier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
dar și în altar, fapt întâlnit mai rar la alte biserici. Numeroase scene sunt din Vechiul Testament. Viața Sfântului Ioan Botezătorul este reprezentată în altar, cum nu se mai întâlnește în altă parte. Sunt câteva scene luate din iconografia picturii exterioare moldovenești: acatistul Maicii Domnului, arborele lui Iesei, filosofii antici, scara virtuților, rugul lui Moise etc. Pictorii au dat o mare atenție martirajelor de sfinți, atât în sinaxarul din pronaos cât și în registrele din naos. Mulți sfinți sunt răstigniți asemenea Mântuitorului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Bulgarul - ce limbă auzeau În bisericile lor? Nu turceasca, nu araba - ci slavona, o limbă de-a lor, nu de-a ocupantului. Pe când Basarabeanul, săracul, În ce măcar limbă-bisericească, să caute, cum zici: azil, recurs, uitare, protecție? În limba lui, moldovenească? Începuseră câteva biserici să slujească În „limba poporului”, Înainte de 1812, dar dacă Rușii au interzis localnicilor limba maternă În școală, cum să o Îngăduie În biserică? Mai ales că asta era „tradiția”? Vrasăzică: ocupați de Ruși; siliți să Învețe rusește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-se și la fosta organizare administrativă și hotărnicie cu R.S.S. Ucraineană, din cadrul Uniunii Sovietice. R.S.S. Moldovenească cuprindea numai o parte a Basarabiei, a teritoriului dintre Prut, Nistru și Marea Neagră; pe de altă parte, frontiera pe Prut ne despărțea de R.S.S. Moldovenească mai mult formal, deoarece în fond aceasta reprezenta linia despărțitoare între România și U.R.S.S., în condițiile unor relații sinuoase între cele două state. Și din aceste motive, ne-am oprit la momentul 1947, mai ales că dincolo de prevederile sale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pretinsă declarație nu reiese din nici un act oficial; în mod logic „Sfatul Țării” nu putea s-o facă pentru simpla rațiune că era el însuși o adunare constituantă; mai mult, membrii cei mai autorizați ai acestui vechi parlament al Republicii Moldovenești - și printre ei dl. Inculeț, care era președintele ei - opun afirmației mai sus enunțate o dezmințire categorică. Deci cu o autoritate deplină și integrală, „Sfatul Țării”, proclama în mod solemn, la 27 martie/9 aprilie trecut, unirea Basarabiei cu România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia a stat sub stăpânirea rusească, păstrându-și însă cu sfințenie tradițiile, instituțiile și vechea sa legislație românească. Iată la ce se reduce pretinsa unitate seculară a Basarabiei cu Rusia. Populațiunea principală a Basarabiei a fost și a rămas cea moldovenească sau românească, care, din prisosul ei, a populat, în scurgerea veacurilor, și regiuni întinse dincolo de Nistru până la Bug, fapt care a determinat Uniunea Sovietică să creeze pentru acea populație românească o republică sovietică moldovenească proprie în acea regiune. Cât privește
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească privind reunirea populației moldovenești din Basarabia cu populația moldovenească din R. A. S. S. Moldovenească și călăuzindu-se după principiul dezvoltării libere a naționalităților, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotărăște: 1.Se formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională. 2.În componența Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești unionale se includ orașele: Tiraspol și Grigoriopol, raioanele Dubăsari, Camenca, Rîbnița, Slobozia și Tiraspol ale Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, orașul Chișinău și județele Bălți, Bender, Chișinău, Cahul, Orhei și Soroca ale Basarabiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
importanță unională. 4.Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene și Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenești vor prezenta spre examinare Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenești unională. 5.În conformitate cu articolele 34 și 35 din Constituția (Legea Fundamentală) a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, se vor desfășura alegeri de deputați în Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste din partea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești unionale. 6.Prezidiul Sovietului Suprem
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Ucrainene și Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovenești au prezentat spre examinare Sovietului Suprem al U.R.S.S. proiectul privind stabilirea graniței precise între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Conform proiectului de graniță prezentat, de partea R.S.S. Moldovenești trec: b)76 localități din județul Hotin cu o populație de 143 mii de oameni; c)6 localități din județul Ismail cu o populație de 21 mii de oameni; d)14 localități din județul Akkerman cu o populație de 39
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
forță la 28 iunie 1940, precum și a celei din R. A. S. S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituționale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldovenești unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „decretul cu privire la stabilitatea graniței între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească, acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituționale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldovenești unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „decretul cu privire la stabilitatea graniței între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească, acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la U.R.S.S.; REAMINTIND că în ultimii ani mișcarea democratică de eliberare națională a populației din Republica Moldova și-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
administrării mănăstirilor de la Muntele Athos”. Asta ar veni cam așa, părinte: hapsânul, cu dărăbul de pâine în mână, strigă că îi este foame. ― Dacă e s-o spunem pe cea dreaptă, apoi cei de la mănăstirile cărora le erau închinate cele moldovenești aveau drepturi discreționare asupra lor. Așa se face că la 14 mai 1732 Grigorie Ghica voievod este nevoit să spună: “Adecă au vinit înaintea domnii mele... egumenii sfetagorenii Iezecheil de la Trii Sfetitele și cu Gherasim de la Golâia și ne-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
complezent, înapoi ceea ce anume împrumutase de la ei. La auzul lui Oyral quartetul Schmidt fusese cuprins de o veselie frenetică. Singură, imună, doamna Schmidt privea cu indulgență cum acești oameni serioși erau deodată cam "șui", cum ar fi zis Lina în moldoveneasca ei singuratică. Acces trecător, de altfel, cum bine credea doamna Schmidt. Și iată că, după atâta timp, când quartetul Schmidt era de mult dizolvat, Oyral reapărea pentru a 204 205 consemna starea lirică a doctorului Rim, care, desigur, și uitase
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Mănăstirea Neamț" Dosarul 53/1874 și Dosarul 27/1887. În prezent acest sacos se găsește expus în Expoziția de Artă Medievală a Muzeului Național de Artă al României, aflat în București, pe Calea Victoriei, nr. 49-53. În perioada clasică a artei moldovenești întreaga suprafață a piesei era acoperită cu broderie. La începutul secolului al XVII-lea însă, golul devine un element 52 constructiv al compoziției, punând în evidență materialul suport. În această concepție decorativă este executată și broderia sacosului Sfântului Ierarh Varlaam
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
apoi incep Tirigeții și după aceștia Iazigii Sarmați, care se mai numesc și basilei adică regești.» Acești Iazigi se strămută după aceea către Nistru și Pont și mai târziu, tocmai pe timpul împăraților romani, trec o parte din ei peste Carpații moldovenești în Dacia și se așează aici sub numele de Iazigi Metanasti, locuind chiar atunci cel mai departe spre apus până la Tisa. Prin urmare cum s-ar putea că Iazigii să fi respins pe Daci din cîmpia Tisei către munții Carpați
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]