9,008 matches
-
Cântecul l-am moștenit de la bunul meu tată Aristotel Tătaru și maica mea dragă Elena-Lina Platon (iată o pe cât de reală, pe atât de nostimă intersecție de drumuri ale lui Aristotel cu Platon, care au înjghebat la Bacău un cămin moldovenesc pe piatra de fundamentare deloc filozofică ci de iubire și gospodărească, având drept identitate de idei cântecul popular). Părinții tăi, acești Aristotel și Platon ai Parincei, aveau înzestrări și pasiuni pentru cântec? Da. Amândoi cântau tare frumos și aveau o
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Tratat respectul integrității teritoriului Moldovei, ale cărei fruntarii au fost stabilite cu precizie în toate direcțiile, inclusiv, dacă nu cumva în rândul întâi, spre Est, pe Nistru. Drept care, articolul 11 prevedea fără rezerve că: “Pământurile Principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de stăpânire, sunt cele cuprinse între râul Nistru, Camenița, Bender, cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele Țării Muntenești și ale Transilvaniei și marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele țări”. Este lipsit de orice
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > MIHAELA NEACȘU - NU POT SĂ PLEC (POEME) Autor: Mihaela Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului POEȚILOR CARE AU FOST (în loc de motto) „Tei troieniți cu aur, plâng pe străzi moldovenești: Eminescu, de ce oare ai uitat să ne iubești? Peste ei, nori osteniți își tot duc corabia, Ploaia-și răpăie-ntrebarea: Unde-o fi Bacovia? Sub umbrela șoșotesc, un bătrân și o bătrână: Minulescu ne mai vede cum ne ținem noi
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_1400786260.html [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
www.desteptarea.ro/nasul-promotiei-1963-a-implinit-91-de-ani/ Profesor Colonel(r) Constantin Zavati - Cuvânt înainte la Aniversarea a 90 de ani de la înființarea Liceului Militar ȘTEFAN CEL MARE din Cernăuți - în MUȘATINII, Revista Colegiului Național Militar ȘTEFAN CEL MARE nr.2/ ediție aniversară, Câmpulung Moldovenesc 2014 Elev Eusebiu Pustianu - Povestea unui luptător: CONSTANTIN ZAVATI - în MUȘATINII, Revista Colegiului Național Militar ȘTEFAN CEL MARE nr.2/ ediție aniversară, Câmpulung Moldovenesc 2014 Cristina Ștefan - Memoriile unui ofițer de artilerie - Constantin Zavati - în Confluențe literare Ediția nr.1546
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428655793.html [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
din Cernăuți - în MUȘATINII, Revista Colegiului Național Militar ȘTEFAN CEL MARE nr.2/ ediție aniversară, Câmpulung Moldovenesc 2014 Elev Eusebiu Pustianu - Povestea unui luptător: CONSTANTIN ZAVATI - în MUȘATINII, Revista Colegiului Național Militar ȘTEFAN CEL MARE nr.2/ ediție aniversară, Câmpulung Moldovenesc 2014 Cristina Ștefan - Memoriile unui ofițer de artilerie - Constantin Zavati - în Confluențe literare Ediția nr.1546 din 26 martie 2015 www.confluente.ro și http://www.facebook.com/confluente.ro Ion N. Oprea - Ostași, chiar și eroi în armata germană
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428655793.html [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
luarea de măsuri și legi mai drepte, cu o orientare mai puternică spre valorile democratice ale Occidentului. Valeriu Dulgheru, prin scrisul academic, bine argumentat, (inspirat și din istoria și pildele înaintașilor), prin atenția mărită la tot ce mișcă în politica moldovenească, atrage atenția și-l responsabilizează chiar și pe cititor, fără să-i lase prea multe șanse de critică. Lucrarea este împărțită în 4 capitole. Primul capitol, Basarabie încotro? începe cu un subcapitol intitulat: Quo vadis Basarabie răstignită ? - o întrebare care
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
despre criza politică, în care se căuta „un premier capabil să ne scoată din această situație extrem de dificilă”, precum și modalități legislative care să stăvilească „marile găinării politice și economice ale partidelor de la guvernare”. Este pusă sub lupă și activitatea sindicatelor moldovenești, care „nu mai sunt ale poporului”, având și lideri suspectați de anumite alinieri partinice. Nu poate fi „certat” autorul pentru „pana”-i foarte acidă, folosită în prezentarea unor situații, deoarece optimismul său debordează aproape la sfârșitul fiecărui subcapitol: „Speranța rezidă
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
doctorat, autor de monografii și articole științifice publicate, inventator de marcă, personalitate științifică formată și recunoscută pretutindeni, „care va reuși să realizeze programul său de dezvoltare a Universității”. În acest capitol, pe lângă personalitățile elogiate, sunt menționate atitudini colective ale intelectualității moldovenești, de mare rezonanță fiind APELUL adresat conducătorilor României și Republicii Moldova de a iniția „tratative neîntârziate ... pentru REUNIFICAREA CELOR DOUĂ STATE ROMÂNEȘTI”. Frumusețea lucrării este dată și de ținuta grafică excepțională asigurată cu mintea și pensula de Natalia Dulgheru, atât de
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
de Rusia încă, ea nefiind vreodată liberă și independentă. Orice regim pe care l-a avut țara noastră din 1990 n-a avut autonomie totală, verticalitate și nici măcar vreo idee clară despre care încotro trebuie să meargă R.Moldova. Politica moldovenească a fost în permanență în pasul racului, un pas înainte -doi înapoi. Niciun guvern n-a avut o platformă politică și n-au dus la capăt vreo idee de reformă, în niciun domeniu, fără excepție. Tot ce s-a făcut
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1479923017.html [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
aceasta însă. Picase doar vreo 10 minute. Până acum nu avuseseră probleme cu curentul, care în 2014 căzuse în tot orașul. Următoarea oprire a fost la secția din Casa de Cultură de la Mileștii Mici, una dintre zonele celebre pentru vinul moldovenesc. Într-o secție semi-întunecată, tinerii care veneau prima dată la vor erau aplaudați. Președinta secției de votare se plânge că este frig și nu se încălzește sala, cum se face la secția de la școala din deal. Singura aventură timp de
am fost la secția de votare cu palmieri, am cumpărat Chișinău Tare, 7% alcool, și am căutat alegători găgăuzi by https://republica.ro/aventura-mea-in-republica-moldova-am-fost-la-sectia-de-votare-cu-palmieri-am-baut-chisinau-tare-7-alcool [Corola-blog/BlogPost/338228_a_339557]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 646 din 07 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului În tabăra de creație „Dor de Bucovina” de la Câmpulung Moldovenesc, august 2011, după lansarea cărții mele, „Urme de dragoste”, după ce am cunoscut localnici și obiceiuri tradiționale păstrate cu sfințenie, după ce am vizitat o bună parte a Bucovinei, cu minunate obiective istorice și turistice, după ce am văzut cu ochii sufletului și
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
despre care am scris și mi-au fost de real sprijin prin procurarea unei părți din bibliografia folosită de mine, președinta ASOCIAȚIEI amintită mai sus, doamna Rodica Rodean, a hotărât să organizeze o altă lansare de carte, chiar la Câmpulung Moldovenesc. Adică acolo unde autorul și-a împlinit dorul de Bucovina, existent din anii tinereții sale, acolo unde a avut sentimentul că este dator și că poate scrie despre minunatul ținut al Bucovinei și despre minunații oameni ai acelor meleaguri unde
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
Suceava și Biblioteca „I. G. Sbiera” - Suceava. În acest cadru, doamna Rodica Rodean va face prezentarea volumului de proză „Dor de Bucovina” și a autorului său, lansând invitația, pentru ziua următoare, celor doritori să participe la evenimentul organizat în Câmpulung Moldovenesc. În ziua de sâmbătă, 13 octombrie 2012, ora 11.00, în acest municipiu va fi lansat volumul de proză „Dor de Bucovina”: autor - Marian Malciu, prefață - Emilian Marcu, fotografii - Rodica Rodean, copertă carte - Antoanella Emilia Malciu. În sala Casei de
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
sâmbătă, 13 octombrie 2012, ora 11.00, în acest municipiu va fi lansat volumul de proză „Dor de Bucovina”: autor - Marian Malciu, prefață - Emilian Marcu, fotografii - Rodica Rodean, copertă carte - Antoanella Emilia Malciu. În sala Casei de Cultură din Câmpulung Moldovenesc veți avea ocazia să cunoașteți invitații speciali la acest eveniment: Horia Zilieru, Daniel Corbu, Emilian Marcu. Formația „Floare de Colț” de la Clubul Copiilor și Elevilor din Câmpulung Moldovenesc, coordonator - Liviu Boșneag, va asigura un moment artistic deosebit de plăcut. Și aici
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
copertă carte - Antoanella Emilia Malciu. În sala Casei de Cultură din Câmpulung Moldovenesc veți avea ocazia să cunoașteți invitații speciali la acest eveniment: Horia Zilieru, Daniel Corbu, Emilian Marcu. Formația „Floare de Colț” de la Clubul Copiilor și Elevilor din Câmpulung Moldovenesc, coordonator - Liviu Boșneag, va asigura un moment artistic deosebit de plăcut. Și aici, organizatori sunt: Asociația Universul Prieteniei - Iași, Consiliul Județean Suceava și Biblioteca „I. G. Sbiera” - Suceava. Moderator, Rodica Rodean. Vă aștept cu drag și cu emoții la Câmpulung Moldovenesc
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
Moldovenesc, coordonator - Liviu Boșneag, va asigura un moment artistic deosebit de plăcut. Și aici, organizatori sunt: Asociația Universul Prieteniei - Iași, Consiliul Județean Suceava și Biblioteca „I. G. Sbiera” - Suceava. Moderator, Rodica Rodean. Vă aștept cu drag și cu emoții la Câmpulung Moldovenesc, prieteni! Evident, înțeleg că mulți sunteți, din justificate și diverse motive, în imposibilitatea de a mă onora cu prezența. Vă asigur că vă simt, de departe, gândul și sprijinul și voi reuși să mă scutur de emoții, știindu-vă aproape
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
sunt foarte puțini”. Din 1837 se va înființa eparhia Chersonului și Tauridei cu reședința la Odessa(22). Pe malul stâng al Nistrului și pe alocuri și în stepa Chersonului până la Bug, erau așezări în care ființau cam 100 de biserici moldovenești, iar tot sudul Rusiei până aproape de Kiev era în stadiul de colonizare abia cu două decenii înainte de răpirea Basarabiei(23). În 1717 domnul Moldovei, Mihai Racoviță, atestă printr-un act o dăruire de moșie făcută peste Nistru lui Apostol Leca
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Olviopol); Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădinița, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coșuri, Gușa, Șura-Bondureni, Buda, Soroca, Chișleac, Bursuci, Odaeva, Șura (lângă Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca, Grădinița, Sevărtaica, Belcauca (spre Ovideopol), Mălăiești, Floarea, Tei, Coșarca, Buturul, Perperița, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca. Același aromân Burada în 1906 găsește în Podolia satele românești: Lescovăț, Ruda, Ivaneț, Rogozna
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
vor organiza un congres la 23 martie 1917. În 18 aprilie la Odessa a avut loc o manifestare a soldaților români la care au luat parte 12.000 de ostași și studenți basarabeni și transnistrieni. La 9 aprilie ziarul „Cuvânt moldovenesc” publicase programul P.N.M. care cuprindea printre altele și drepturi naționale pentru românii de dincolo de Nistru, iar în 14 aprilie se înființase „Asociația învățătorilor moldoveni din Basarabia și de dincolo de Nistru”(47). Congresul învățătorilor români din Rusia, ținut la Odessa, a
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
ședința Radei ucrainene deputatul Ion Dumitrașcu (transnistrean) va protesta împotriva pretențiilor Ucrainei asupra Basarabiei(48). Același împreună cu Ion Precul și Valeriu Cicate vor conduce „Deșteptarea - societate națională a românilor din Ucraina” înființată la Kiev la 26 noiembrie 1917”. Congresul ostășesc moldovenesc de la începutul lui noiembrie 1917 din Chișinău a avut pe ordinea de zi la punctul 8 „Moldovenii de peste Nistru” și a hotărât ca în Sfatul Țării, românii de peste Nistru să dețină 10 mandate(49). S-a mai cerut Ucrainei să
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
și ca urmare a tendințelor hotărâte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delegații satelor românești. Ucrainienii au făcut opoziție la organizarea unei republici autonome(57). Și totuși în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească(58) în cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu granița vestică fixată declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat granițele și Constituția recunoscută de ucrainieni la 10 mai. Cu o suprafață, la
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
republici autonome(57). Și totuși în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească(58) în cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu granița vestică fixată declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat granițele și Constituția recunoscută de ucrainieni la 10 mai. Cu o suprafață, la 1934, de 8.434 km2 și o populație de 615.500 locuitori din care 80% români, noua republică cuprindea raioanele: Balta, Bârzula, Camenca, Crut, Dubăsari
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
de Stat „Doina”, teatrul de stat și secție română la Școala teatrală din Odessa, institut de cercetări științifice și tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern și chiar un președinte de republică(62). Revenirea la „limba moldovenească” s-a făcut cu pușca În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul dușmanului de clasă(63) și a fost exterminată în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii și terminând cu inimoșii scriitori
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
fost împărțit în 13 județe: Ananiev, Balta, Berzovca, Dubăsari, Golta, Jugastru, Movilău, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, Râbnița, Tiraspol, Tulcin. În vederea deschiderii școlilor în 1941, primarii urmau să consulte imediat obștile locale spre a stabili limba de predare a învățământului (rusă sau moldovenească) după alegerea obștei(75). Păstrând vechea împărțire în 64 de raioane, din cei 1.623 funcționari, doar 398 proveneau din România. Din cele peste 1.000 de biserici desființate de comuniști, în 1943 nu erau încă reparate doar 76. Alături de
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
un fel de lagăr unde au fost adunați 2.600 țigani(78). În 1944 odată cu înaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost încorporată în RSS Ucraineană, iar raioanele Camenca, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componența RSS Moldovenești, situație existentă și în prezent. O Românie extrem-orientală În 1966 R. Udler precizează că 240 localități cercetate în cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau în Ucraina (Transcarpatia, Cernăuți, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Donețk, Lugansk), în RSSA Abhazia, în Khirghizia. Mai
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]