202 matches
-
moldo-români. Educați viitorul cetățean al Uniunii Sovietice în spiritul dragostei și stimei față de fratele nostru mai mare - marele popor rus”. După prima ocupare a Basarabiei, constructorii limbii moldovenești se mută la Chișinău. Noi factori au venit pentru a favoriza implementarea moldovenismului în Basarabia. Printre aceștia se numără refugierea a numeroși intelectuali dincolo de Prut, în 1940, deportarea sau asasinarea celor care făcuseră parte din administrația de stat în perioada interbelică, a preoțimii din sate, a chiaburilor educați. Un rol important l-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale ale moldovenismului. De teama potențialelor pretenții ale statului român asupra Basarabiei și a impactului acestora asupra naționaliștilor locali, comuniștii de la Chișinău au luat o poziție fermă în privința limbii. S-a hotărât ca, din acel moment, să se facă o distincție clară între
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
insistat asupra unor legături mai strânse cu România. La sfârșitul lui ianuarie 1990 au fost deschise șapte noi puncte de trecere peste Prut, iar zona de securitate de 50 de kilometri a fost desființată. Se părea că odată cu dezintegrarea URSS, moldovenismul născut de ideologii imperialismului sovietic ar fi trebuit să dispară. Nu a fost însă așa. Eșuând ca proiect etno-lingvistic, moldovenismul nu și-a pierdut calitatea de instrument politic. Forțe politice de orientare veche folosesc moldovenismul pentru ași camufla scopurile rămânerii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
trecere peste Prut, iar zona de securitate de 50 de kilometri a fost desființată. Se părea că odată cu dezintegrarea URSS, moldovenismul născut de ideologii imperialismului sovietic ar fi trebuit să dispară. Nu a fost însă așa. Eșuând ca proiect etno-lingvistic, moldovenismul nu și-a pierdut calitatea de instrument politic. Forțe politice de orientare veche folosesc moldovenismul pentru ași camufla scopurile rămânerii în sfera de influență a Rusiei. De remarcat că revigorarea acestor elemente se sincronizează cu efortul Moscovei de a-și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
părea că odată cu dezintegrarea URSS, moldovenismul născut de ideologii imperialismului sovietic ar fi trebuit să dispară. Nu a fost însă așa. Eșuând ca proiect etno-lingvistic, moldovenismul nu și-a pierdut calitatea de instrument politic. Forțe politice de orientare veche folosesc moldovenismul pentru ași camufla scopurile rămânerii în sfera de influență a Rusiei. De remarcat că revigorarea acestor elemente se sincronizează cu efortul Moscovei de a-și restabili influența pe teritoriul aparținând fostei URSS. Prăbușirea imperiului sovietic n-a potolit pofta de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a înlătura pe conducătorii Partidului Comunist din RSS Moldovenească din perioada lui Brejnev. Imediat după câștigurile înregistrate de mișcarea națională românească din fosta R.S.S. Moldovenească în 1989-1991, în lunile de după separarea de URSS, au apărut primele semne de reanimare ale moldovenismului. Cauzele au fost multiple, una dintre ele - interesul politic al unor forțe care vedeau în rămânerea în sfera de influență a Rusiei garantarea pozițiilor obținute în timpul regimului comunist. Dificultățile identitare au fost marcate și de situația economică critică, întrucât, de-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în cadrul uniunii. Mai puțin industrializată, mai puțin urbanizată și mai puțin prosperă economic, Moldova putea fi plasată mai curând în Asia Centrală decât alături de Ucraina sau republicile baltice. O altă problemă a descoperirii identității este și aparentul paradox al folosirii lozincii moldovenismului pentru salvarea românismului de la est de Prut. Până la „restructurare”, rezistența la rusificare, lupta pentru drepturile etnice ale vorbitorilor de limbă română din Basarabia a fost posibilă doar sub flamura moldovenismului, considerat legitim sub regimul comunist, cât timp referirea la limba
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a descoperirii identității este și aparentul paradox al folosirii lozincii moldovenismului pentru salvarea românismului de la est de Prut. Până la „restructurare”, rezistența la rusificare, lupta pentru drepturile etnice ale vorbitorilor de limbă română din Basarabia a fost posibilă doar sub flamura moldovenismului, considerat legitim sub regimul comunist, cât timp referirea la limba și poporul român era pasibilă cu acuzația de trădare. Problema reală pe care patrioții români o resimțeau era nu restituirea numelui adevărat al limbii folosite, române, ci salvarea ei sub
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
numeau „moldovenească”. În consecință, fundamentaliștii moldoveniști de astăzi au preluat doar forma fenomenului din epoca comunistă, dar nu și esența sa (denumirea de limba moldovenească, dar nu și înțelegerea faptului că aceasta era de fapt limba română). După dispariția URSS, moldovenismul ar fi trebuit să dispară de la sine, ceea ce nu s-a întâmplat pentru că, deși nu a reușit să construiască o nouă națiune, nu și-a pierdut calitatea de instrument politic”. În anii de după 1991, dezbaterea publică asupra identității a fost
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
României sau a Rusiei, și au respins tendința de a numi români pe locuitorii de la est de Prut. Ei au păstrat vechiul punct de vedere sovietic conform căruia moldovenii erau etnic și lingvistic diferiți de români. Până la alegerile din 1994 moldovenismul renăscut a devenit unul dintre punctele de rezistență ale platformei agrarienilor. După 1992, unii dintre membrii de frunte ai Frontului au plecat în România sau la alte formațiuni politice, iar organizația s-a împărțit în două grupuri mari: Frontul Popular
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și Congresul Intelectualității. Rusificarea și dominația politică asupra fostelor republici, mai ales cele mai mici și mai dependente de fosta metropolă, continuă și după 1991. Clasa politică de la Chișinău a continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor cu statul român, instituirea limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică, preamărirea în lucrările promoldovene a rolului civilizator al Rusiei în perioadele țaristă și sovietică, susținerea înfloririi statalității moldovenești după 1940-1944. Aceasta în condițiile în care orientarea economică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care orientarea economică a Republicii Moldova către statele membre CSI a rămas prioritară, iar dependența energetică față de Rusia este în continuare totală. Sau, așa cum A. Grecul afirma, „Basarabia și-a unit pentru totdeauna soarta sa cu Imperiul Rus în 1812”. a) Moldovenismul în activitatea politică La alegerile din 1994 agrarienii au obținut 43% din voturi și o majoritate absolută în Parlament, iar Blocul Unității Socialiste, ce cuprindea forțe ultraconservatoare adversare atât taberei proromânești, cât și celei moldoveniste, și cerea impunerea limbii ruse
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
poporului român. Legitimarea statalității moldovenești și a independenței din 1991 este dată, după ideile exprimate în același discurs, de proclamarea independenței în 2 decembrie 1917. Ciudat este faptul că, în anul următor, după alegeri, același Mircea Snegur se dezicea de moldovenism într-un discurs în fața Parlamentului Republicii Moldova. Într-un discurs pe marginea articolului 13 al Constituției el constata: „este lesne de înțeles că noțiunea de limba moldovenească din acest articol ține nu atât de un temei științific, cât de unul politic
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cel care avea să îi urmeze în funcție. Cu ocazia acelor alegeri, partidul reînviat al comuniștilor a obținut 30 % din voturi. În anul 2001 alegerile au fost câștigate de puterea comunistă și de președintele Vladimir Voronin. Toate marile teme ale moldovenismului au reintrat în actualitate, sprijinite de măsuri politice concrete ce au fost puse în discuție, iar unele adoptate și aplicate: declararea românilor drept minoritate națională, înlocuirea obiectului de studiu Istoria Românilor cu Istoria Moldovei sau cu manualele de istorie integrată
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
presupun contacte cu membri ai altor etnii, încât ar deveni, într-adevăr, musafiri în casa lor. Aberația stabilirii ca limbă de comunicare interetnică într-un stat limba unei minorități naționale și nu a populației majoritare este evidentă pentru oricine. b) Moldovenismul în presă Susținerea tezelor dragi partidelor de nuanță comunistă, proruse și antiromânești, ocupă un spațiu întins mai ales în organele de presă ale partidelor antiunioniste, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Democrat Agrar din Moldova. Între publicațiile respective, organul de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Partidul Democrat Agrar din Moldova. Între publicațiile respective, organul de presă al PCRM, „Comunistul”, se remarcă prin enunțarea unor teze aberante, prin mistificări grave ale adevărului istoric și prin atacuri suburbane la adresa susținătorilor unității românești. Dacă în cărțile ce susțin moldovenismul, studii istorice de amploare, dedicate publicului de pe arii întinse, eventual din alte țări, traduse cu sprijinul autorităților, se abordează un ton moderat, diplomatic, concluziile forțate și erorile evidente pentru un specialist sunt ascunse sub insinuări ocolite. Nu la fel se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
accentuată după câștigarea alegerilor din 1994, prin principalul organ de presă al partidului, intitulat „Pământ și oameni”. La 19 august 1995 era publicat articolul programatic Românismul și renașterea Moldovei, în care erau propuse o serie de măsuri energice pentru întărirea moldovenismului: „Renașterea națiunii moldovenești și prosperitatea poporului nostru - se afirma în acest articol - vor fi roase în permanență la rădăcină atâta timp cât nu va fi organizată la nivel de stat o luptă deschisă și fără compromis împotriva ideologiei românismului O parte din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a studenților și doctoranzilor cetățeni moldoveni din România, revizuirea tuturor legilor, deciziilor, decretelor adoptate din 1990 care veneau în contradicție cu noua constituție, mai ales cele privitoare la limba de stat și la națiunea moldovenească, Dacă în cărțile ce susțin moldovenismul, studii istorice de amploare, dedicate publicului de pe arii întinse, eventual din alte țări, traduse cu sprijinul autorităților, se abordează un ton moderat, diplomatic, concluziile forțate și erorile evidente pentru un specialist sunt ascunse sub insinuări ocolite. Una dintre teoriile absolut
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
apariția statului cu numele România (nume apărut din nimic !!!) a determinat desemnarea locuitorilor acestuia cu apelativul de „români”, și nu etnia locuitorilor noului stat a dat numele statului. După părerea noastră, „istoricul” Vasile Vieru face un deserviciu enorm chiar „cauzei moldovenismului”, prin argumentația sa absurdă ce nu permite păstrarea celei mai fragile credibilități. Despre cele două naționalități vorbește și Grigore Romanenco, istoric, eminent al învățământului public din Republica Moldova: „despre unirea Principatelor române și despre un Stat Unitar Național Român Modern nu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
urmă ai geților, care nu au intrat sub stăpânire romană, iar romanizarea lor a urmat un curs diferit, cu anumite particularități. Această teză a originii getice a moldovenilor este susținută de Tudor Chifiac într-un text foarte clar pentru adepții moldovenismului, dar ambiguu pentru noi ceilalți. Ideile domnului Chifiac le rezumă în felul următor: „o parte considerabilă a dacilor (geților) au părăsit locurile natale în timpul invaziei legionarilor, aciuindu-se cu traiul în locuri noi la marginile Daciei, care la nordvest se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
față, Vasile Vieru și Grigore Romanenco, dar reluarea teoriilor dezlânate ale unuia de către celălalt am mai pomenit-o) pune problema independenței de gândire și de apreciere a acestora, precum și a comandamentelor politice și intereselor materiale cărora li se supun. Fundamentaliștii moldovenismului se întrec și în a acuza pe susținătorii cauzei românești de expansionism și de șovinism și de a-i numi „românomari”. Istoricii români sunt acuzați de a exagera virtuțile poporului român și de a falsifica istoria în propriul lor înțeles
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
consemnate și tratate cu atenția cuvenită, ele continuă să ocupe un spațiu consistent în publicațiile procomuniste de la Chișinău. O altă acuză adusă expansioniștilor români, una care în mare măsură le contrazice pe cele amintite anterior (dar inconsecvența și oportunismul ideologilor moldovenismului agresiv ne sunt cunoscute de acum) este următoarea: deși statul român nu mai este acuzat de a emite pretenții și a atenta la statalitatea Republicii Moldova, el susține lipsa identității dintre locuitorii de la est și vest de Prut: „ei se străduiesc
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
această decizie să fie luată benevol și în cunoștință de cauză de fiecare dintre moldoveni, nu inoculată pe diverse căi și impusă de o autoritate printr-o politică de stat bine pusă la punct, așa cum se întâmplă în prezent. c) Moldovenismul în lucrări istorice După 1990, în istoriografia dintre Prut și Nistru au apărut și câteva lucrări de mari dimensiuni, cele mai multe dintre ele sinteze ale istoriei Moldovei, de la întemeierea din timpul lui Bogdan I până în prezent, în care se susțin tezele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
aceleași probleme inerente unora de inspirație politică: combaterea sau eludarea unor lucrări științifice serioase (sunt amintiți frecvent savanții sovietici, dar aproape în totalitate ignorați cei români); citarea intensă a unor autori străini ce au elemente de natură a favoriza teoria moldovenismului; preluarea trunchiată a unor fragmente din scrierile cronicarilor și a oamenilor de cultură din Evul Mediu. Una dintre primele lucrări cu vădite accente antiromânești apărută după evenimentele din 1989-1991 este cea a lui Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din context: „Tot mai mult avem de a face cu un popor moldovenesc”. Mai mult, români convinși ca Onisifor Ghibu, Ștefan Ciobanu (care și-au afirmat de numeroase ori atașamentul pentru românii basarabeni și pentru unire) sunt revendicați pentru cauza moldovenismului, pentru că au folosit accidental, doar cu conotații geografice, formulări ca popor moldovenesc sau limba moldovenească. La fel sunt priviți și Eminescu, Pantelimon Halippa sau Simeon Murafa. Moldovan săvârșește chiar falsuri grosolane, atunci când modifică premeditat unele texte, cel mai adesea fără
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]