236 matches
-
ora asta fiecare dintre aceste tinere deja miroase În locurile care contează ca o brânză franțuzească moale, foarte matură... Sunt amorțite și În privința gândurilor la copiii lăsați acasă, bebeluși de șase luni cu răceli crunte, care dorm În pătuțuri uzate, molfăind suzete și respirând cu greu... imune la gustul persistent de spermă din gură, combinat cu guma de mestecat mentolată, majoritatea de până În optsprezece ani, acest trotuar de pe Twelfth Street fiind primul lor loc de muncă adevărat, cel mai bun lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
eu, nu Rex, o săruta. Undeva Într-un copac țipa o bufniță. La geamuri se Îngrămădeau insectele, atrase de lumină. În starea mea delfică, eram conștientă simultan de ambele procese de amor. Prin intermediul corpului lui Rex, Îmbrățișam corpul Obiectului, Îi molfăiam urechea... și În același timp eram conștientă și de mâinile lui Jerome care cutreierau pe corpul meu, cel pe care-l lăsasem pe celălalt pat. Era deasupra mea și Îmi strivea un picior, așa că l-am mișcat, mi-am desfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
struguri, aranjate într-o piramidă artistică. Apucă o pară de Falern și soarbe cu poftă. Bea de fapt - într-atât de abundentă îi e zeama. Plescăie mulțumit. Parcă ar fi lapte. Se șterge cu dosul palmei peste gură și întreabă, molfăind încă. — Ia zi! De unde a început acuzația asta stupidă de magie? Mai mușcă o dată. — Că doar nu te-ai dus în for să țipi în gura mare despre ce facem noi! rostește cu umor. Scribonius Libo apucă elegant șervetul de lângă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
asta Încărcau baterii de mașină de doisprezece volți În timpul frecventelor pane de curent. —De data asta au lăsat Însă bicicleta. —Nu ați Încuiat magazia cum v-am zis eu? Au tăiat lacătul. Și câinii de pază? — Tot În țarc sunt, molfăie niște oase proaspete. Heinrich făcu un inventar al tuturor lucrurilor furate În ultimele șase luni: un televizor mic, antena parabolică cu care prindeau posturi internaționale În mod ilegal, o bicicletă, o lanternă cu manivelă, niște baterii Toyo mari, de doisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din rând. Nu înțelgeam de ce trebuia să ne îmbulzim dar îmi doream să scap cât mai repede. Într-un final am ieșit mototolit și roșu la față cu două bilete în palma strânsă. Ea m-a mângâiat pe obraz încurajator molfăind din buze un fel de „bravo”. Nu mai conta că aveam locuri într-un colț de sală, undeva mult în spate, unde lumea care stătea în picioare comenta, deranjând pe cei care voiau să se lase cuprinși de acțiunea filmului
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
negre răsspălate, lampa cu gaz, o viață în care femeile încep să moară ca femei de la 50 de ani. Le moare mintea, sufletul, sensibilitatea. Devin bocitoare sterpe sau chivuțe de bloc, cu picioarele umflate. Zac în azile, uitate de lume, molfăind un chec vechi, dat de pomană la un colț de cimitir. Am fugit pe scări, până unde s-a înfundat drumul. Am nimerit în spălătorie. Mirosea a șampon de mere verzi și cearșafurile țipau în explozii cromatice. Mi-am înfundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un strigăt prelung și tremurător, care găsește răsunet în toți ștrengarii mahalalelor: gaz-gaz! De-acolo pornesc iute calfele spre meșterii din alte părți mai bogate ale târgului; subțiri, palizi, flăcăuașii aceștia deapănă mărunt din picioare, tremurând în diminețile răcoroase și molfăind încă cea din urmă îmbucătură de pâne. Iar spre bariere, „spre porțile cetății“, se îndreaptă babe cu ochi ascuțiți și șireți, cu șaluri grele în spete. Așteaptă pe sătenii din împrejurimi și dezbat crâncen prețurile, din cinci în cinci bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Fata întoarse capul fără putere, cu ochii aiuriți, c-o spaimă sălbatică năvălită în față. A doua zi Sanis, alungat de tânguirile și lacrimile femeii, porni la Pașcani, la rabin, amărât, fără să știe nimic. Se duse tropăind spre gară, molfăindu-și bucățica de pâne, și în sufletu-i întunecat abia acuma se lămurea o durere și creștea o nădejde. Iar în jurul fetei se adunară cele trei femei, cu vorba plină de spaimă și blesteme. Mormăind întunecată, moașa Etel cerea zaharnița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și tot se îngrașă. Ca după aia să se descopere că mânca și regimul și meniul lui normal. Nu-ți vine să crezi cât putea să bage-n el. Când s-a întors Eva, i-a ascuns dinții, dar el molfăia mâncarea și tot nu se lăsa. Avea și ceva bani. — Banu’, spuse Fat Paul meditativ, nu fașe niși doi bani fără sănătatea asta nenorocită. Se spune că francezii trăiesc ca să mănânce. Pe de altă parte, englezii mănâncă pentru a muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
din sală. Absurdă și grotescă lume. Trebuie să-ți construiești imaginea de titan al gândului țopăitor (al culturii, mai nou!) nu prin operă, ci prin faptul că vii 2-3 ore la Bibliotecă, ești văzut moțăind între cărțile aduse de șofer, molfăind un pix sau țigareta și dând indicații agitate la celular. Impostorii cultivă această imagine, cu oarecare șarm la plebe (inclusiv la cei din sala de lectură), dar care se dezumflă la prima ieșire publică când trebuie să facă dovada concretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
indusese În eroare când i-am pus pe mine și m-am uitat În oglindă. Coloana sonoră de la „Hotel Costes“ bubuia din niște ecrane plate, ca niște plasme, care atârnau dintr-un perete exterior, În timp ce oamenii dansau, fumau, se drogau, molfăiau sushi și-și făceau ochi dulci unii altora, alternativ. Mă tot uitam spre ușă după Elisa, temându-mă că n-o să ne găsească pe terasă și până la urmă i-am trimis un mesaj cu instrucțiuni. La un moment dat am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
face un pas înainte cu pușca în poziție, dar nu le face semn să se oprească. Jiwan, Abhay și sahib intră în orașul tăcut, carbonizat. — O să merg pe jos de acum, le spune Pran. Mulțumesc. Băieții dau din cap și molfăie „la revedere“, iar Pran rămâne lângă un morman de moloz carbonizat, fosta Alliance Bank, acum o ruină. Aici s-au petrecut lucruri teribile. Orori. Locul își păstrează propriile amintiri chiar la suprafață, amintiri despre mobilierul masiv al băncii, scos în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
toți la umbră, În josul laturii dinspre Miazănoapte a șurei. A desfăcut sacoșa și ne-a Îndemnat la ospăț fără să ne ceară nimic În schimb. Am mâncat toți până ni s-au umflat burțile. Mișu, pentru că nu avea gust, a molfăit și el, acolo, câte ceva și abia Își putea ascunde mulțumirea când ne privea cum Înghițeam ca sălbaticii și făceam schimb Între noi cu feluritele arome. Abia după ce ne-am ghiftuit am Început să ne punem Întrebări despre averile lui Mișu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
d-ăștia cu levierul și ciocanul din trusa de scule de la tractor! E dăunători, da’ să știți că e proști! Tata le Întinde cu mâna stângă o bomboană și În dreapta, la spate, ține ciocanu’. Când orătania nu e atentă și molfăie bomboana cu lapte sau carameaua, pac! una În frunte, pe urmă cuțitu’ la gât și gata cu dăunătoru’! Să vă spun drept, mi s-a și aplecat de la atâta carne prăjită. Tata zicea că, cu o singură caramea, a omorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ia până la amiezi. Întind plasele și așteaptă să prindă fluturii mei, pe care i-a eliberat gura arsă de arșița zilelor trecute călare pe soarele-bulgăre aprins. Ele sunt aducătoarele de răvașe împrăștiate. Pierduții așteaptă, cuminți, semne albastre de nemurire. Nesătuii molfăie firele de nisip din clepsidra timpului ascuns. Mii de povești minunate, poveștile voastre, alunecă vertiginos în burți fără de sens, așa cum a alunecat, într-o zi sfântă, Iona în burta nesătulă a Balenei flămânzite de rugăciune. Acum, mistreții mei, sătui de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Urechile mi se transformaseră dintr-odată în niște microfoane din alea ultraperformante care se folosesc în documentarele televizate ca să auzi cum respiră furnicile. M-am concentrat pe mâncatul propriilor cartofi, dar nu mai auzeam nimic altceva decât pe John Joe molfăind, clefăind și pufnind ca un rinocer. Umerii mi s-au încordat din ce în ce mai tare, ridicându-se până în dreptul urechilor. Clefăitul și mestecatul au crescut în intensitate până când au ajuns singurele sunete pe care le mai percepeam. Era revoltător. Am simțit cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
e că așa a și fost, zise Sally și-i smulse cârnatul dintre degete. Din cauza asta am acum atât de multă nevoie de iubire. își vârî cea mai mare parte din cârnat în gură, după care îl trase încetișor afară, molfăindu-i doar capătul. Wilt termină de mâncat salata de varză cu morcovi și își curăță gâtlejul cu trosneala Pringsheim. — Nu-i așa că-s îngrozitori toți ăștia? întrebă Sally la auzul zbieretelor și râsetelor care veneau din colțul grădinii, de lângă grătar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
altundeva, așa că nu mă aștept la prea multă liniște. Să încerc să vă explic. Dacă ați lucra într-un magazin, în mod normal ați lua prânzul în oraș. Sau voiam să spun că măcar nu trebuie să stați la casă, molfăind un sandvici. De asemenea, dacă ați lucra într-un birou, ați putea să ieșiți sau să mergeți la cantină. Dar într-un avion nu poți să ieși pur și simplu la o gură de aer curat. Așa că tragi perdeluța și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
acum să pun Sandra - Stop for a minute? Am căutat prin bucătărie, mai era o felie de cozonac de la masa de dimineață, un cozonac fărâmicios, fără nuci, fără rahat, fără zahăr, fără nici un chichirez, cum zice tata, dar l-am molfăit, oricum trebuie să mă obișnuiesc cu gândul că Buni a a plecat și a luat cu ea secretul cozonacilor. Coca dulce, lipicioasă care dă pe de lături, scurgându-se peste marginea ligheanului, muiată În căldura aromată a bucătăriei Încinse, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
tata. - Lăsați, coniță, că n-a fost chiar așa - hai odată, dom’ locotinent! - Du-te, dom’ locotenent, zice tata. Ori n-ai auzit ordinul plutonierului? Execută-l pe loc, altfel se trezește pe dată marele român din mititelul hahol... Grabenko molfăie, mormăie, grohăie - și pleacă. Ducă-se. Tata Îi și indică, din urmă, direcția: drept Înainte, -n mă-sa. Mai târziu, mult mai târziu, tata: - Când am făcut școala din Mana, am avut nevoie la un moment dat de mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca și pentru copil... S-o ia dracu’, nășico, care cum și ce a învățat-o? Prea nerăbdătoare-i Mirela, iar Geta, din cale-afară de secretoasă, tace și-l leagănă pe Petrișor, cu privirea căzută pe fața lui roșie, care molfăie și plescăie din buze. E foarte absorbită de legănat, parcă i-ar plăcea să se simtă în pielea Mirelei cu un copil mic, s-o facă mai curând pe treabă în felul ăsta, decât cu Roberto, care uite-l, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la casa sufletului... Dă-i și lui Petrișor puțin, aha, ai văzut că-i place? Tu n-ai postit, Petrișor? întreabă Geta, îndesându-i bucățele de cârnat și pâine în gură, jubilând: îi place, oho, ce-i mai place! Petrișor molfăia lacom. E bun cârnațu’, Petrișor? I-a tocat mămica cu barda... — L-am învățat să mănânce de toate, absolut orice... Pe cine zici că i-a tocat cu barda? — Pă cârnați. Ie din carne tocată cu barda, nu cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ceafă. Scârbos! Nu-mi pocnește costumul și nici sânii nu-mi ies afară... Hei, ce costum mișto ai, Rebecca! Vijay se ițește pe partea cealaltă a piscinei, bătând din gene ca Groucho Marx, mormăind puțin din pricina chipsurilor pe care le molfăie. Mi se aprind călcâiele și știi că asta-i interzis! Sunteți niște sârboși, zic eu, dezgustată. Mă ridic, sar în piscină și îi las cu ochii în soare. După câteva lungimi, mă proptesc la o margine, îmi aranjez părul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Are duritatea și gustul unei geci de motociclist. Se întoarce. E bună? Delicioasă. Ronțăie câteva măsline și îmi cere cu cochetărie o bucățică de friptură. Cu multă stăpânire de sine, reușesc să decupez un fragment. Îl introduce în gură zâmbind. Molfăie puțin, se schimbă la față: vai de mine, nu trebuia să programez cuptorul la jumătate de oră! A fost prea mult. Și tu nu zici nimic! Îmi dau seama că am mai crescut cu jumătate de metru în ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tandrețe infinită, fiecare pahar spălat, jumătate cu matrafust, jumătate cu Coca-Cola, pentru a obține un cockteil " Moartea neagră", cât mai băubil și de cursă lungă. Ei, ia ziceți-mi, ați fost la curve, nu? Nici pomeneală! glăsuiește același Vierme care, molfăindu-și mulțumit gogoneaua și anafura, se așezase trudit pe un colț de pat, pornind să rotească într-o doară potențiometrul aparatului de radio de pe noptieră, un Grundig preistoric, prăfuit, în carcasă de placaj și ebonită, cu scală luminoasă și cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]