425 matches
-
multe minți individuale care susțin existența lumii observabile și fac posibilă existența universului psihic. Spre deosebire de idealismul absolut, idealismul pluralist nu afirmă existența unei singure realități mentale fundamentale sau a „Absolutului”. Forma de idealism a lui Leibniz, cunoascută ca panpsihism, vede „monadele” ca adevărații atomi ai universului și ca entități ce au percepție. Monadele sunt „forme substanțiale de existență”, elementare, individuale, supuse propriilor legi, nu interacționează între ele și fiecare reflectă întregul univers. Monadele sunt centre de forță, forță ce este substanță
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
universului psihic. Spre deosebire de idealismul absolut, idealismul pluralist nu afirmă existența unei singure realități mentale fundamentale sau a „Absolutului”. Forma de idealism a lui Leibniz, cunoascută ca panpsihism, vede „monadele” ca adevărații atomi ai universului și ca entități ce au percepție. Monadele sunt „forme substanțiale de existență”, elementare, individuale, supuse propriilor legi, nu interacționează între ele și fiecare reflectă întregul univers. Monadele sunt centre de forță, forță ce este substanță, iar spațiul, materia și mișcarea sunt fenomenale și forma și existența lor
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
idealism a lui Leibniz, cunoascută ca panpsihism, vede „monadele” ca adevărații atomi ai universului și ca entități ce au percepție. Monadele sunt „forme substanțiale de existență”, elementare, individuale, supuse propriilor legi, nu interacționează între ele și fiecare reflectă întregul univers. Monadele sunt centre de forță, forță ce este substanță, iar spațiul, materia și mișcarea sunt fenomenale și forma și existența lor sunt dependente de monadele simple și imateriale. Există o fixată de Dumnezeu, monada centrală, între lumea din mințile monadelor și
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
de existență”, elementare, individuale, supuse propriilor legi, nu interacționează între ele și fiecare reflectă întregul univers. Monadele sunt centre de forță, forță ce este substanță, iar spațiul, materia și mișcarea sunt fenomenale și forma și existența lor sunt dependente de monadele simple și imateriale. Există o fixată de Dumnezeu, monada centrală, între lumea din mințile monadelor și lumea exterioară a obiectelor. Cosmologia lui Leibniz a îmbrățișat teismul tradițional creștin. Psihologul și filozoful englez James Ward, inspirat de Leibniz, a susținut de
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
între ele și fiecare reflectă întregul univers. Monadele sunt centre de forță, forță ce este substanță, iar spațiul, materia și mișcarea sunt fenomenale și forma și existența lor sunt dependente de monadele simple și imateriale. Există o fixată de Dumnezeu, monada centrală, între lumea din mințile monadelor și lumea exterioară a obiectelor. Cosmologia lui Leibniz a îmbrățișat teismul tradițional creștin. Psihologul și filozoful englez James Ward, inspirat de Leibniz, a susținut de asemenea o formă de idealism pluralist. Potrivit lui Ward, universul
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
univers. Monadele sunt centre de forță, forță ce este substanță, iar spațiul, materia și mișcarea sunt fenomenale și forma și existența lor sunt dependente de monadele simple și imateriale. Există o fixată de Dumnezeu, monada centrală, între lumea din mințile monadelor și lumea exterioară a obiectelor. Cosmologia lui Leibniz a îmbrățișat teismul tradițional creștin. Psihologul și filozoful englez James Ward, inspirat de Leibniz, a susținut de asemenea o formă de idealism pluralist. Potrivit lui Ward, universul este compus din „monade psihice” de
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
din mințile monadelor și lumea exterioară a obiectelor. Cosmologia lui Leibniz a îmbrățișat teismul tradițional creștin. Psihologul și filozoful englez James Ward, inspirat de Leibniz, a susținut de asemenea o formă de idealism pluralist. Potrivit lui Ward, universul este compus din „monade psihice” de diferite niveluri, ce interacționează pentru progresul lor reciproc. Personalismul este o viziune potrivit căreia mințile care susțin realitatea sunt mințile persoanelor. Borden Parker Bowne, filozof și profesor de filozofie la Universitatea Boston, un fondator și popularizator al idealismului
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
se caracterizează mereu prin acțiune. Acțiunea unei substanțe se traduce în percepția să, această devenind mai distinctă ,în caz contrar are de a face cu pasiunea. Sistemul filosofic al lui Leibniz are la baza existența unor elemente spirituale indivizibile numite monade. În limba greacă “monas” înseamnă “unitate,ceea ce este unu”. Leibniz considera că un lucru este din punct de vedere metafizic reductibil la o substanță simplă . Atunci când ne referim la monade trebuie să avem în vedere faptul că monadele reprezintă substanțe
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
Leibniz are la baza existența unor elemente spirituale indivizibile numite monade. În limba greacă “monas” înseamnă “unitate,ceea ce este unu”. Leibniz considera că un lucru este din punct de vedere metafizic reductibil la o substanță simplă . Atunci când ne referim la monade trebuie să avem în vedere faptul că monadele reprezintă substanțe simple, care nu se nasc și nu pier, autonomia lor fiind totală. Ele sunt indestructibile, căci sunt o oglindire a universului. Filosoful german considera că “ monas monadorum” este ființă inteligibilă
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
indivizibile numite monade. În limba greacă “monas” înseamnă “unitate,ceea ce este unu”. Leibniz considera că un lucru este din punct de vedere metafizic reductibil la o substanță simplă . Atunci când ne referim la monade trebuie să avem în vedere faptul că monadele reprezintă substanțe simple, care nu se nasc și nu pier, autonomia lor fiind totală. Ele sunt indestructibile, căci sunt o oglindire a universului. Filosoful german considera că “ monas monadorum” este ființă inteligibilă, ceea care poate fi gândită, dar nu poate
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
nasc și nu pier, autonomia lor fiind totală. Ele sunt indestructibile, căci sunt o oglindire a universului. Filosoful german considera că “ monas monadorum” este ființă inteligibilă, ceea care poate fi gândită, dar nu poate fi reprezentată. Aceea ființă deghizată în monadă despre care vorbea Leibniz este însuși divinitatea, Dumnezeu, cel ce creează ,aneantizează. Dumnezeu fiind originea esențelor. Un lucru la care filosoful face apel este faptul că atomul spiritual denumit monadă este imperisabil sufletului uman. Sufletul este văzut că perceptie distinctă
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
gândită, dar nu poate fi reprezentată. Aceea ființă deghizată în monadă despre care vorbea Leibniz este însuși divinitatea, Dumnezeu, cel ce creează ,aneantizează. Dumnezeu fiind originea esențelor. Un lucru la care filosoful face apel este faptul că atomul spiritual denumit monadă este imperisabil sufletului uman. Sufletul este văzut că perceptie distinctă. Sufletul poate fi de doua feluri :poate fi suflet vegetal și suflet animal. Un al lucru la care filosoful german face referire este faptul că monadele nu pot fi influențate
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
că atomul spiritual denumit monadă este imperisabil sufletului uman. Sufletul este văzut că perceptie distinctă. Sufletul poate fi de doua feluri :poate fi suflet vegetal și suflet animal. Un al lucru la care filosoful german face referire este faptul că monadele nu pot fi influențate de factori externi și mai ales la faptul că acestea nu se influențează reciproc. Faptul că nu sunt indentice le oferă acestora o forță activă. Monadele dețin un grad ridicat de cunoaștere a lumii, mai binespus
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
lucru la care filosoful german face referire este faptul că monadele nu pot fi influențate de factori externi și mai ales la faptul că acestea nu se influențează reciproc. Faptul că nu sunt indentice le oferă acestora o forță activă. Monadele dețin un grad ridicat de cunoaștere a lumii, mai binespus un grad distinc, unic care se datorează faptului sunt eterne, fără spațialitate, deci putem spune că sunt indecompozabile. Prin multiciplitatea infinită a monadelor ne referim la faptul că acestea sunt
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
indentice le oferă acestora o forță activă. Monadele dețin un grad ridicat de cunoaștere a lumii, mai binespus un grad distinc, unic care se datorează faptului sunt eterne, fără spațialitate, deci putem spune că sunt indecompozabile. Prin multiciplitatea infinită a monadelor ne referim la faptul că acestea sunt unice și că este imposibil de intrat în context cu altceva. Astfel, Leibniz considera că monadele nu au ferestre și că ordinea prestabilită a acestora se datorează faptului că nu există cauza-efect . După
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
se datorează faptului sunt eterne, fără spațialitate, deci putem spune că sunt indecompozabile. Prin multiciplitatea infinită a monadelor ne referim la faptul că acestea sunt unice și că este imposibil de intrat în context cu altceva. Astfel, Leibniz considera că monadele nu au ferestre și că ordinea prestabilită a acestora se datorează faptului că nu există cauza-efect . După Leibniz orice moanda este înzestrată cu o potența strict internă pe care filosoful german o denumește "vis visa" și căreia ar fi putut
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
potența strict internă pe care filosoful german o denumește "vis visa" și căreia ar fi putut să îi ofere apelațiunea de energie.El mai vorbea și despre faptul că fiecare ființă din lumea reală (omul,planta) reprezintă un agregat de monade multiple printre care se regăsește o monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă-
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
o denumește "vis visa" și căreia ar fi putut să îi ofere apelațiunea de energie.El mai vorbea și despre faptul că fiecare ființă din lumea reală (omul,planta) reprezintă un agregat de monade multiple printre care se regăsește o monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
visa" și căreia ar fi putut să îi ofere apelațiunea de energie.El mai vorbea și despre faptul că fiecare ființă din lumea reală (omul,planta) reprezintă un agregat de monade multiple printre care se regăsește o monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade raționale- principii logice
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
energie.El mai vorbea și despre faptul că fiecare ființă din lumea reală (omul,planta) reprezintă un agregat de monade multiple printre care se regăsește o monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade raționale- principii logice( noncontradictia și rațiunea suficientă) 4.viziunea asupra lumii total adecvată și
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade raționale- principii logice( noncontradictia și rațiunea suficientă) 4.viziunea asupra lumii total adecvată și intuitivă Leibniz considera, în spiritul unui optimism conformist, că lumea noastră, creată de Dumnezeu, este ""cea mai bună dintre toate lumile posibile"". Această teză optimistă, de
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
unor noi substanțe karmice este blocată de efortul individual. Astfel omul nu se eliberează decît când anihilează karma deja acumulată și împiedică fluxul de karma nouă. Procesul purificării interioare parcurge patru etape: Unii filozofi jainiști vor descrie apariția (sau anihilarea) monadelor karmice ca rezultat al unor "leshyas" ("înclinații mintale") caracterizate de diferite culori, explicând totodată și modul de determinare a viitoarelor încarnări. Ei vor împărți aceste atitudini sau înclinații în șase grupe (dintre care doar primele cinci sunt generatoare de karma
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
leshyas: Scopul suprem al jainismului este eliberarea ("moksha" sau "nirvana") sufletului din ciclul "samsara" (de reîncarnări) și dezvăluirea potențelor latente ale acestuia (omnisciența, omnipotența, omni-percepția și bucuria supremă). Se consideră că izbăvirea a fost realizată în momentul în care "jiva", monada spirituală, devine, prin practici ascetice, conștientă de întreg universul și capătă o cunoaștere empirică a esenței adevărului. Experiența cognitivă dobândită este absolută și nemijlocită și poartă numele de "kevala jnana" ("cunoaștere pură"). După căpătarea statutului de eliberat, sufletul continuă să
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
monahism și laicat va duce la o despărțire de obiectiv a celor două formațiuni sociale. Un călugăr urmărește să distrugă ("nirjara") întreaga substanță karmică din suflet, în timp ce un neinițiat în tainele ascezei va dori doar să nu acumuleze ("samvara") noi monade de karma prin respectarea codului moral. Deși s-ar putea crede că obiectivul laicilor nu este decât unul temporar, până când acesta se încarnează într-o existență care-i favorizează eliberarea, jainiștii cred că toate eforturile lor religioase (vegetarianismul strict, disciplina
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
de la Descartes Încoace, trecând prin Berkeley și Leibniz, lăsase moștenire filosofilor spinoasa problemă a legăturii intersubiective dintre două „substanțe” concepute rând pe rând ca niște corpuri Întinse (automatele cu pălării pe care le zărește Descartes de la fereastra sa) și ca monade izolate. Tentația solipsismului Însoțea În mod necesar constituirea carteziană a faimosului Cogito. Reluarea de către Husserl a gestului cartezian, În Meditațiile sale din 1929, relansează problema, deschizând În același timp un nou câmp de cercetare: ego și alter ego sunt Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]