392 matches
-
sunt eu în măsură să dau verdicte asupra fostului rege. Sunt destui profesioniști în răsturnarea probelor și construirea unui rechizitoriu solid, prin credibilizarea unei singure ipoteze firave. Ca me morialist, am prezentat doar faptele suveranului și opiniile supușilor, fie ei monarhiști sau republicani, veterani de război sau nostalgici ai dictaturilor regale, militare sau proletare. Făcând o simplă comparație, se constată o mare diferență. Crimele coordonate de guvernul condus de Ion Antonescu, în perioada 19401944, au fost pedepsite drastic de instanțele vremii
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
Vasile Constantin Vasiliu Rășcanu (n. 5 septembrie 1887, loc. Bârlad - d. 1980) a fost un general român, cu vederi politice monarhiste și comuniste. În perioada 22 martie - 5 iunie 1947, generalul de corp de armată a condus Armata a IV-a. La 6 iulie 1945, considerând că "a face politică justă a regimului democratic în care trăim este una din datoriile
Constantin Vasiliu-Rășcanu () [Corola-website/Science/304810_a_306139]
-
au fost "Sărbătorile naționale ale Franței", („Leș Fêtes nationales à Paris”) (1878) și „Le Dernier des Trémolin” (Ultimii dintre Tremolins) (1879) . Atras de curentele de idei naționaliste revanșarde de dupa dezastrul înfrângerii de către Germania în 1871,a început să simpatizeze ideile monarhiste și în acest context l-a admirat un timp pe contele de Chambord, pretendent la coroană Franței, dar a fost curând dezamăgit de lipsă de curaj a acestuia. În 1880 a redactat prefață la o lucrare inedită intitulată „Moartea lui
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
Carlos cel Scurt" prezicând că monarhia nu va dura. Totuși, după încercarea de lovitură de stat, Carrillo a spus telespectatorilor într-o declarație emoțională "Dumnezeu l-a salvat pe rege". De asemenea, liderul comunist a mai remarcat: "Astăzi, toți suntem monarhiști". Dacă sprijinul publicului pentru monarhie era limitat înainte de 1981, după această dată a devenit semnificativ mai mare. Potrivit unui sondaj al ziarului "El Mundo" din noiembrie 2005, 77,5% dintre spanioli cred că regele Juan Carlos este "bun sau foarte
Juan Carlos I al Spaniei () [Corola-website/Science/309110_a_310439]
-
2008, Prințul Radu a fost Reprezentant special al Guvernului României sub două administrații succesive, atât cea a guvernului de coaliție al PSD, cât și cea a alianței de centru-dreapta "Dreptate și Adevăr", ulterior a alianței PNL-UDMR. Între timp, principalul partid monarhist PNȚCD, în prezent extraparlamentar, a respins orice rol pentru el sau principesa Margareta într-o monarhie restaurată. În 2003, însă, filiala Cluj a PNȚCD a invitat-o în mod oficial pe principesa Margareta să-i fie candidat la Senat în
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
că Anderson este o impostoare. Împărăteasa-mamă moare la 13 octombrie 1928, la Hvidøre. Cu partea ei din moștenire, Olga cumpără "Knudsminde", o fermă din Ballerup situată la aproximativ 24 de km de Copenhaga. Ferma ei devine un centru pentru comunitatea monarhistă rusă din Danemarca. De-a lungul anilor '30, Olga se dedică picturii. Are expoziții la Copenhaga, Londra, Paris și Berlin. O parte din banii obținuți din vânzarea picturilor îi donează organizațiilor caritabile. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Danemarca
Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317968_a_319297]
-
considerau că o nouă mișcare revoluționară era un preludiu necesar al luptei pentru scăparea din constrângerile Antantei victorioase. Așa cum de altfel a remarcat și Lenin, " A fost un moment în care toată lumea în Germania, inclusiv cei mai negri reacționari și monarhiști, declarau că bolșevicii vor fi salvarea lor." În aprilie 1920, Lenin termina scrierea lucrării ""Stângismul", boala copilăriei comunismului", concepută pentru ghidarea revoluției în cele câteva luni de dinaintea stadiilor sale finale. Cum starea de spirit a lui Lenin devenise foarte optimistă
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
gubernia Basarabia — d. 18 iunie (stil vechi) 1909, Chișinău) a fost un jurnalist, publicist și politician rus de origine română, de extremă-dreaptă, colaborator cu tenebroasa Ohrana (instituția țaristă de spionaj și diversiune) și participant activ al „Sutei Negre” (în ), organizație monarhistă extremistă și xenofobă creată de Ohrana. A fondat la Sankt Petersburg ziarul „Znamia” (Drapelul - în , 1903—1904) în care a publicat celebra mistificare și provocare antisemită Protocoalele înțelepților Sionului. Pаvel Alexаndrovici Crușeveanu s-a născut într-o familie rusă de
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]
-
rândul aristocrației. Ofițerii republicani au fost eradicați, iar din 1926, corpul de cadre a fost constituit, în 1930, armata luând poziție față de agitația politică. Noua generație de cadre militare era sedusă de național-socialism în timp ce ofițerii în vârstă erau conservatori și monarhiști. În 1932, după instaurarea regimului nazist, se alătură Fuhrerului. Au apărut și grupări paramilitare precum Căștile de Oțel (1918) ce numără 500 000 de membri, Secțiile de Asalt ce cuprindea 300 000 de membri național-socialiști în 1932, Frontul de Fier
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
1930, fiind numite de președinte, guvernând fără sprijinul parlamentului prin decrete, sumbinand Constituția. Reichstagul a fost dizolvat repetat între 1930-1932, iar instabilitatea ministerială (19 guverne în 13 ani) marca societatea germană. Părea că Republica de la Weimar eșuase. În 1920, Puciul monarhist Kapp este reprimat, iar în 1923, Puciul Halei de Bere al lui Hitler este înăbușit. Hitler era un anonim care încerca să instituie o dictatură de dreapta în Germania, printr-un marș de Feldherrnhalle în Munchen, la 9 noiembrie 1923
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
franceză ca deputat de , Paris, Alger și Nisa. La Paris, el a terminat pe locul al patrulea, după , și Victor Hugo. Din cauza naționalității sale italiene, care a dus la invalidarea alegerii sale, și față în față cu acuzațiile noii majorități monarhiste din Cameră, care afirma că el nu luptase cu adevărat, a refuzat mandatele înainte chiar de a se prezenta la Adunarea Națională, în fața căreia a mers doar în scopul de a apăra cauza soldaților care s-au aflat sub comanda
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
ținta principală a germanilor și colaboratorilor lor. Noul guvern al lui Ioannis Rallis, dominat de vechii politicieni conservatori, beneficiind de colaborarea autorităților germane, a înființat „batalionele de securitate”, formațiuni paramilitare destinate exclusiv luptei anticomuniste. Alte grupuri mici anticomuniste, precum organizația monarhistă „X” au primit fonduri și arme. A izbucnit un război civil sub supravegherea germanilor. În octombrie 1943, ELAS a atacat EDES. Acest conflic a continuat până în februarie 1944, când agenții britanici din Grecia au negociat o încetare a focului. Luptele
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
alăture forțelor armate elene din exil. Echipamentul radio, banii, armele și alte materiale au fost livrate în principal de britanici, dar în cantități insuficiente. Situația rezistenței era complicată de conflictele dintre luptătorii de stânga și cei de dreapte, sau dintre monarhiști și republicani. Rezistența urbană era supusă unor pericole uriașe - luptătorii ei erau în primejdie să fie arestați și executați fără judecată. Luptătorii capturați erau de cele mai multe ori torutrați de Abwehr și Gestapo, iar mărturiile obținute au fost folosite pentru distrugerea
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
îi invadează din nou în 1792, la scurt timp dupa una dintre cele mai faimoase revoluții din istorie, Revoluția Franceză din 1789. Noul guvern francez revoluționar încearcă să extindă frontierele franceze pentru a se apăra de eventualul contraatac al forțelor monarhiste anti-republicane. În 1796, un tânar general francez, pe nume Napoleon Bonaparte, trece Alpii și se îndreaptă către nordul Italiei, obținând o serie de victorii și mai ales un tratat cu Austria în 1797. Napoleon inițiază reforme organizatorice în cadrul peninsulei, impunând
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
de informații. George Loustaunau-Lacau și Mary-Madeleine Fourcade, vechi membrie ai organizației profasciste și anticomuniste La Cagoule, au fondat rețeaua Aliance, în vreme ce colonelul Groussard]], ofițer al serviciilor de spionaj ale Regimului de la Vichy, a fondat rețeaua „Gilbert”. Diferiți membri ai mișcării monarhiste „Action française”, precum Daniel Cordier, s-au alăturat luptei împotriva ocupantului nazist. Cordier a colaborat strâns cu Pierre Bénouville, unul dintre cei mai importanți coordonatori ai luptei de rezistență. În anumite cazuri, contactul din clandestinitate cu alte organizații de luptă
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
conservatoare. Pierre de Bénouville și Mary-Madeleine Fourcade au ajuns deputați gaulliști după război, François Mitterrand a devenit un politician de stânga, Henry Frenay a evoluat spre umanism și socialism european, iar Daniel Cordier, membru al unei familii cu vechi tradiții monarhiste, antiparlamentare și antirevoluționare, a devenit un apropiat al republicanului Jean Moulin. Jean-Pierre Azéma a fost cel care a folosit pentru prima oară termenul „vichysto- résistant” pentru a-i denumi pe cei care, loiali la început regimului de la Vichy, (sau doar
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
neoficial, cu reprezentanții BAE Systems, atât înainte, cât și după semnarea contractului guvernamental, au investigat dacă familia regală a facut lobby în favoarea companiei. Într-un comunicat oficial citat de „Gardianul”, Radu Duda neagă astfel de activități de lobby. Principalul partid monarhist PNȚCD e ambivalent în sprijinul acordat principesei Margareta. În 2002, acesta a respins orice rol pentru Principesa Margareta sau soțul ei într-o monarhie restaurată, în timp ce în 2003, filiala Cluj a PNȚCD i-a propus în mod oficial să-i
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
republică prezidențială, cu un parlament unicameral și un președinte atât șef al statului cât și al executivului. El putea alege și demite prim-ministrul fără să consulte parlamentul, dar totodată și să dizolve parlamentul și să ceara noi alegeri. Liderul monarhist Niceto Alcalá Zamora a fost ales preșdinte și liderul de centru-stânga, Manuel Azaña, a fost ales prim-ministru. Alegerile generale din 1931 au acordat o majoritate în parlement coaliție dintre partidul lui Azaña și PSOE. Pentru a doua oară în
Parlamentul Spaniei () [Corola-website/Science/332441_a_333770]
-
-i autoritatea. Asta a provocat dizolvarea Generalitat de Catalunya și intrarea lor în închisoare. Minoritatea stângă din parlament l-au presat pe Alcalá Zamora pentru dizolvare, argumentând că acestea erau consecințee respingerii guvernului de extremă dreaptă. Președintele, un fost ministru monarhist autoritar de dreapta, a dizovat parlamentul. Următoarele alegeri au avut loc în 1936. Au fost contestate de toate partidele : Frontul Popular (de stânga), Frontul Național (de extremă dreapta) și Coaliția de Centru. În final, Frontul Popular a câștigat cu un
Parlamentul Spaniei () [Corola-website/Science/332441_a_333770]
-
și nominală. Iacob a fost învestit cu Ordinul Jartierei în 1642, și numit Duce de York la 22 ianuarie 1644. Cum disputele între rege și Parlamentul englez au dus la Războiul Civil Englez, Iacob a rămas la Oxford, un bastion monarhist. Când orașul a cedat după Asediul de la Oxford în 1646, liderii parlamentari au ordonat ca Ducele de York să se limiteze la Palatul St. James. În 1648, el a evadat ajutat de Joseph Bampfield și a plecat la Haga deghizat
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
insulelor din Marea Egee. El a reușit să alieze Grecia cu Antanta în timpul Primului Război Mondial (1914-1918). Victoria Antantei a asigurat o și mai mare extindere a frontierelor țării. Politica sa pro-occidentală l-a adus însă în conflict direct cu regele și forțele monarhiste, ceea ce produs așa-numita „Schismă Națională”. Schisma Națională a polarizat populația și partidele elene în două tabere, monarhiștii și venizeliștii. Aceste facțiuni au dominat viața politică și socială a Greciei pentru mai multe zeci de ani. După victoria aliaților în
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
noiembrie/1 decembrie. Trupele aliate au trebuit să facă față rezistenței organizate și după o zi de lupte s-a ajuns în cele din urmă la un compromis. Contingentul aliat a fost obligat să părăsească Atena a doua zi. Simpatizanții monarhiști au declanșat o „vânătoare” a sprijinitorilor lui Venizelos din capitală, care a durat trei zile. Incidentul a devenit cunoscut în istoriografia greacă cu numele de „Noemvriana” (de la luna în care s-au desfășurat evenimentele, noimebrie, pe stil vechi). Noemvriana a
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
Venizelos și pentru Grecia . Ca urmare, Grecia și-a extins teritoriul prin ocuparea Traciei Apusene, Traciei Răsăritene, Smirnei, insulelor din Marea Egee: Imvros, Tenedos și Dodecanezele, cu excepția insulei Rodos.. În ciuda acestor reușite, fanatismul politic a continuat să adâncească prăpâstia dintre facțiunile monarhistă și liberală. Au avut loc acte absolut inacceptabile. În timpul călătorie sale din 12 august 1920, Venizelos a supraviețuit unei tentative de asasinat pusă la cale de soldați monarhiști în gara Lyon din Paris. Acest eveniment a produs răscoale ale venizeliștilor
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
În ciuda acestor reușite, fanatismul politic a continuat să adâncească prăpâstia dintre facțiunile monarhistă și liberală. Au avut loc acte absolut inacceptabile. În timpul călătorie sale din 12 august 1920, Venizelos a supraviețuit unei tentative de asasinat pusă la cale de soldați monarhiști în gara Lyon din Paris. Acest eveniment a produs răscoale ale venizeliștilor, care i-au atacat pe cei mai cunoscuți monarhiști, provocând adâncirea divizării naționale. Persecuțiile împotriva oponenților lui Venizelos a ajuns la punctul culminant după asasinarea de către membri ai
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
Paris. Acest eveniment a produs răscoale ale venizeliștilor, care i-au atacat pe cei mai cunoscuți monarhiști, provocând adâncirea divizării naționale. Persecuțiile împotriva oponenților lui Venizelos a ajuns la punctul culminant după asasinarea de către membri ai milițiilor antiregaliste a liderului monarhist Ion Dragoumis by paramilitary Venizelists on 13 August.. După însănătoșire, Venizelos s-a reîntors în Grecia, unde a fost întâmpinat ca un erou, deoarece eliberase regiunile locuite de greci și crease un stat care se întindea peste „cinci mări și
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]