268 matches
-
12 lei și monastirea are deagiuns pământuri din care ar putea da locuitorilor, în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare pe moșia monastirii aduce un venit anual de 700 lei. La <în>tâmplare a să descoperi și a să întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare pe moșia monastirii aduce un venit anual de 700 lei. La <în>tâmplare a să descoperi și a să întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai spori cu 1.750 lei. 1.000 lei darea anuală pentru pășunarea vitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare pe moșia monastirii aduce un venit anual de 700 lei. La <în>tâmplare a să descoperi și a să întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai spori cu 1.750 lei. 1.000 lei darea anuală pentru pășunarea vitelor fabricii și a<le> lucrătorilor ei, fără împuținare simțitoare a venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii, pe an, cel puțin 1.000 lei. 26
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai spori cu 1.750 lei. 1.000 lei darea anuală pentru pășunarea vitelor fabricii și a<le> lucrătorilor ei, fără împuținare simțitoare a venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii, pe an, cel puțin 1.000 lei. 26.300 lei totalul venitului anual care, mai cu samă, să poate socoti ca un adaos la veniturile monastirii. Pe lângă aceste, fiind că locuitorii de pe moșiile monastirii, cât și băeți și fete de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a<le> lucrătorilor ei, fără împuținare simțitoare a venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii, pe an, cel puțin 1.000 lei. 26.300 lei totalul venitului anual care, mai cu samă, să poate socoti ca un adaos la veniturile monastirii. Pe lângă aceste, fiind că locuitorii de pe moșiile monastirii, cât și băeți și fete de <la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii, pe an, cel puțin 1.000 lei. 26.300 lei totalul venitului anual care, mai cu samă, să poate socoti ca un adaos la veniturile monastirii. Pe lângă aceste, fiind că locuitorii de pe moșiile monastirii, cât și băeți și fete de <la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cât și băeți și fete de <la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră monastire dările lor. În sfârșit, și productele monastirii, precum grâu, popușoii, brânză, carne, slănină ș.a. vor avea o bună vânzare, neputând coloniștii fabricii să producă aceste obiecte și care, cu bani gata, vor fi nevoiți pe toată ziua a le cumpăra
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră monastire dările lor. În sfârșit, și productele monastirii, precum grâu, popușoii, brânză, carne, slănină ș.a. vor avea o bună vânzare, neputând coloniștii fabricii să producă aceste obiecte și care, cu bani gata, vor fi nevoiți pe toată ziua a le cumpăra. Mihalik de Hodocin BAR, Colecția Documente, pachet
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
București, Editura Humanitas, 1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în mănăstirile Cernica și Căldărușani, București, 1927; ed. București, 2002; Serghie Cetvericov, Paisie, starețul Mănăstirii Neamțului din Moldova. Viața, învățătura și influența lui asupra Bisericii Ortodoxe, București, 1934; ed. București, 2002; George Racoveanu, Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Paul Mihail, Traduceri patristice ale starețului Paisie, MO, 1972, 3-4; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului - un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, îngr. Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 354-384; Nestor Vornicescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
visu-acesta! Ce Taină crește-n zid, de crapă de lumină, Lumină izvorând? Serafice cântări mă însoțesc în sfere pe trepte de lumină, în nesfârșit urcuș... Și crește-n „adormire” un trup sfințit în mine, ca-n Lazăr putrejunea se face Monastire și fiecare rană e-o boabă de rubin, iar lanțul se preschimbă în ochi de Heruvimi ce leagănă în Cruce Hristoși în răstigniri... Și limba amuțește! Căci ochiul vede-n sine o lume fără nume și mai presus de minte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ți-ar face bine... Banditule, păstrează-l pentru tine! Și scuipă temnicerul, în scârbă, printre dinți. ... rămân cu Visul meu, încă trei luni de zile... ... și crește-n „adormire” un trup sfințit în mine, ca-n Lazăr putrejunea se face Monastire și fiecare rană e-o boabă de rubin, iar lanțul se preschimbă în Ochi de Heruvimi ce leagănă în Cruce Hristoși în răstigniri... O, ce sfânt e Visu-acesta! Divinul și pământul, îngemănate-n mine... Metode diabolice și crime deliberate Aveam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și Dumnezeiască biserică s-a zidit în anii de la Christos 1853, pe timpul stăreției Arhimandritului Visarion, începătorul acestui sfânt locaș, dar cu cheltuiala Domniei-Sale, Domnului Hagi Nicolae Ghiță Poenarul"92. După construirea bisericii, "și alți donatori au contribuit, (...) dăruind acestei sfinte monastiri: unii pământ, alții vite, iar alții chiar sume de bani"93. De altfel, mânăstirea Cocoș fusese întemeiată în 1835 de către ieromonahul Visarion, un mocan călugărit, iar la Babadag s-a zidit în 1828, cu sprijinul financiar al mocanilor din Mahmudia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Carol I și a soției sale Regina Elisabeta și sub păstoria Prea Sfinției Sale Episcopul Iosif Gheorghian al Dunării de Jos s-a zidit această clopotniță și un paraclis cu hramul adormirea Maicii Domnului; prin stăruința și cu cheltuiala soborului sfintei monastiri pe timpul stăreției Prea Cucernicului Arhimandrit Daniil, în anul al 23-lea al stăreției sale și în anul mântuirei 1883"855. În 1884 arhimandritul Daniil a renunțat la conducerea mănăstirii ca urmare a acuzațiilor de însușire a unor venituri ale acesteia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Română, Tulcea, 1879. Seișanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor, Editura Ziarului Universul, București, 1928. Simionescu, Ioan, Dobrogea, Editura "Cartea Românească", București, 1928. Sorescu, I., Marin, Din viața și activitatea arhimandritului Roman Sorescu, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2009. Sorescu, Roman, Monastirile dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C., Ionescu, București, 1914. Stanciu, Marin, Dezvoltarea economcă și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984. Stanciu, Marin, CHIRIAC, Ana, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
p. 71. 90 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 223. 91 C. Constantinescu-Mircești, Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, pp. 122-124. 92 Apud Roman Sorescu, Monastirile Dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C. Ionescu, București, 1914, p. 20. 93 Ibidem. 94 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 226. 95 Ion Ionescu de la Brad, Excursion agricole dans le plaine de la Dobroudja, Constantinople, 1850, p. 81. 96 ***, Istoria Românilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
p. 20. 850 Apud Mihai Ionescu Dobrogeanu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea..., p. 388. 851 Ibidem. 852 Roman Sorescu, op. cit., p. 22. 853 Ibidem, p. 23. 854 Ibidem; Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 388. 855 Apud Roman Sorescu, Monastirile dobrogene, p. 25. 856 Ibidem. 857 Ibidem, p. 33. 858 Ibidem, p. 34. 859 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 388. 860 Ibidem, p. 382. 861 Ibidem, p. 383. 862 Ibidem. 863 Ibidem, p. 382. 864 Ibidem, p. 381. 865 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de veac XIX, buna intuiție și adecvarea câtorva scene de moravuri, a unor portrete în tușă satirică. Scriind și roman istoric, P. transpune în Bucur, istoria fundării Bucureștilor (1858) idei unioniste. O evocare se află și în Matei Vodă la monastirea Sadova (1870), după cum Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821 (1864) ori Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul (1868) punctează simpatia, adeziunea față de sensul democratic al mișcărilor de la 1821 și 1848. Din zona interesului documentar ies însemnările de călătorie ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul (1868) punctează simpatia, adeziunea față de sensul democratic al mișcărilor de la 1821 și 1848. Din zona interesului documentar ies însemnările de călătorie ale lui P. Impresiuni de călătorie în România (1858) și Memoriu. Descrierea s. monastiri (1861) aparțin unui peregrin sârguincios, pornit prin locurile istorice ale Munteniei și Olteniei. El cercetează vestigii, vizitează mănăstiri, citește hrisoave și inscripții, evocă gloria apusă. Dar călătoria „cu sacul în spate”, pe jos, devine și prilej de a descoperi, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
capac, București, 1854; Colecțiune de poezii. Faptele eroilor; București, 1857; Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în România, București, 1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București, 1867; Revoluțiunea română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București, 1867; Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul, București, 1868; Citera în Carpați, București, 1870; Matei Vodă la monastirea Sadova, București, 1870; Un funcționar sinucis. Fratele și sora, București, 1873; Baia de Aramă. Lucifer. Câteva poezii alese, București, 1874; Gloriile românilor. Mihai Viteazul, București, 1875; Patriotism - Vladimirescu, București, 1877; Trei sergenți. Campania românilor în Bulgaria, București, 1879; Oștenii români (1877-1878), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
având drept stâlpi „munți de piatră", streașină „o pădure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar și a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, (Memento Mori). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci și cetatea Soarelui , dar și grădinile din „monastirea alb-a lunei" ce se înalță pe „scări de flori". Toate aceste „corespondențe arhitectonice mitice" care „înalță în ceruri palatul și doma ca tainice echivalențe ori prelungiri ale cetăților și templelor dacice" fac posibilă comunicarea între cer și pământ. Izvorâte
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru a se inspecta ospiciul din Golia pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]