268 matches
-
239 {EminescuOpXVI 240} Sărutîndu-te și rugîndu-te să spui complimentele mele d-nului și d-nei Păucescu, rămân al tău credincios prieten M. Eminescu N. B. Adresa mea o știi [plic: ] Domniei sale Domnului A. Vlahuță București 22 Strada Plevnei 22 218 [SOCEC et TECLU] Monastirea Neamțu, 1 fevruarie 1887 Stimabile domnule, Vă rog a mi se trimite, conform promisiunii d-voastre, numerii pe ianuarie și fevruarie ale "Convorbirilor literare". Al d-voastre devotat M. Eminescu. [Adresa] D-sale d-lor Socecu et Teclu la 96
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna a reposatului Ioan Golia logofăt, cu fiul său Mihail...au dat și au închinat pre cea din nou zidită biserică a lor...ce este în târgul Iașilor... ca să fie sfintei monastiri Vatopedului, ce este în Sfântul Munte al Athosului...ca să fie sub ascultarea acestei de mai sus scrisă monastiri...și cu tot venitul ce se va aduna de la dânsa. Scris-a Drăgan Tăutul, în Iași la anul 7114(1606), martie 30
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Mihail...au dat și au închinat pre cea din nou zidită biserică a lor...ce este în târgul Iașilor... ca să fie sfintei monastiri Vatopedului, ce este în Sfântul Munte al Athosului...ca să fie sub ascultarea acestei de mai sus scrisă monastiri...și cu tot venitul ce se va aduna de la dânsa. Scris-a Drăgan Tăutul, în Iași la anul 7114(1606), martie 30.” Am rămas dezorientat: „Adică cum au dat mănăstirea și cu tot venitul ce se va aduna de la dânsa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că eu, fiind acum în mâinile păgânilor, de bunăvoea mea venit în mâna lor...Și cum cunoaștem și vedem tocmelele păgânești mai mult avem nădejde de moarte decât de viață...” „Spune ceva despre mănăstirea Bârnova, fiule?” Da, spune: „Pentru sfânta monastire Bârnova, care iaste începută de noi, vedem că după vremi ce stătură, alt nime nu va putea să o săvârșească, numai o putere domnească. Pentru aceea, de va alege Dumnezeu un domn creștin, ca acela să o săvârșească, Dumnezeu să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
iea sama foarte pre amăruntul...pentru odoare, și veșminte, și bucate și de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri...într aceste cumplite vremi...era supt stăpânirea a streini, și ce au voit ei supt puterea lor aceea au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
odoare, și veșminte, și bucate și de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri...într aceste cumplite vremi...era supt stăpânirea a streini, și ce au voit ei supt puterea lor aceea au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor egumenilor pre izvoadele cele vechi, până a nu fi răscoalele... Și luând izvod de pre izvoadele cele vechi a monastirilor și făcând izvod nou de ce s ar afla acum, și aducându-le aicea,...ca să vedem ce au fost nainte și la cele ce se află acum. De rândul egumenilor, carele s-ar afla om harnic și om bun să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
somnul lung al nopții, stîncele negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cerul și împlea sânul mării cu lumină. La malul continental el văzu răsărind din stânci pădurene o monăstire veche prin ale cărei colonade de piatră sură, în cerdac, îmblau cu pas regulat și încet călugărițe. O grădină unită cu murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării, care se mișca urcîndu-și apele până lângă un boschet de chiparos si roze tăinuit în ponorârea unei stânci, ca un azil de scăldătoare. El se desculță și, sărind de pe-o piatră pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
grijă, sărmana copilă... despre Ieronim nu mai auzise nimica, numai cât că barca lui Francesco, în care el se pornise pe mare, se găsise sfărâmată la țărmuri, astfel încît ea-l crezu înecat, mort de mult. În murii liniștiți ai monastirei ea se regăsi pe sine însăși. Chilia ce i se dedese era cu fereasta-nspre grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca să {EminescuOpVII 132} nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
deschise ochii - el văzu că barca lui se-nțepenise între niște stânci de piatră... Soarele domnea pe cer și împlea sânul mării de lumină. La malul continental el văzu răsărind, din stânci pădurene și încleștate prin rădăcini de arbori, o monastire veche, prin a cărei colonade de piatră sură, în cerdac, îmblau cu pas regular și încet călugărițe... O grădină unită de murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării, care se mișca urcîndu-și apele mai până lângă un boschet
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lumină. La malul continental el văzu răsărind, din stânci pădurene și încleștate prin rădăcini de arbori, o monastire veche, prin a cărei colonade de piatră sură, în cerdac, îmblau cu pas regular și încet călugărițe... O grădină unită de murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării, care se mișca urcîndu-și apele mai până lângă un boschet de chiparos și roze tăinuit în ponorârea unei stânci, ca un azil de scăldătoare toare. El se desculță și sărea de pe o piatră
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fericită perspectivă. Vei bate iar la ușa mea după un an. Castelmare ieși nemulțămit, aruncîndu-i o ultimă privire de ură neîmpăcată. Francesco o consilie de a părăsi orașul, unde era espusă urmăririlor crudului ei adorator, și să meargă la o monastire de călugărițe în apropiere de câteva ore - unde ea se și duse după înmormîntarea tatălui ei. Ea slăbise de grijă, sărmana copilă... despre Ieronim nu mai auzise nimica, numai cât că barca lui Francesco, în care el pornise pe mare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de grijă, sărmana copilă... despre Ieronim nu mai auzise nimica, numai cât că barca lui Francesco, în care el pornise pe mare, se găsise sfărâmată pe țărmuri, astfel încît ea-l crezu înecat, mort de mult. In murii liniștiți ai monastirei ea se regăsi pe sine însăși. Chilia ce i se dedese era cu fereasta-nspre grădină și mare, și adesea, trăgând zăvorul la ușa-i, ca să nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în imperiul razei sale o lume-ntreagă de colburi diamantini... într-un colț ședea pe-un scăuieș Cezara și râdea... - Dzeul meu - ce vis cumplit am avut, zise el... Ea râdea, dar nu spunea nimica. Era chilioara lui parcă din monastirea de călugări, înfrumsețată însă atât de mult și îndulcită de prezența iubitei sale... El se coborî din patu-i, îngenunche lângă iubita lui, îi cuprinse cu o mână grumazul, cu alta mijlocul, ea râdea mereu, dar tăcea ca piticul... - O, cunoscu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unite, strâns îmbrățișate, însă vântul, trecând pintre crengile unui arbor vechi, mișca între cre [n]gile-i aplecate oasele albite de curgerea apelor a unui om cu barbă lungă, a cărui profeție se-mplinise. {EminescuOpVII 155} CEZARA* (E) I In zidul monastirei, privit din grădină, se văd feresti cu gratii negre, ca de chilii părăsite, numai una e toată întrețesută cu iederă și în dosul acelei mreje de frunze se văd, în oale, roze ce par a căuta soarele cu capetele lor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
stânci... Soarele stăpânea cerul și împlea sânul mării cu lumină. La malul continental el văzu răsărind din stânci pădurene o monăstire veche prin al cărei cerdac cu stâlpi îmblau cu pas regulat și încet călugărițe. O grădină unită cu murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării. El se desculță și, sărind de pe o piatră pe alta, cercetă stâncosul său imperiu, dădu de un izvor de apă dulce care se repezea cu mult zgomot din fundul unei peșteri. Intră în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
somnul lung al nopții, stîncele negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
împlea sânul mării cu lumină. La malul continental el văzu răsărind din stânci pădurene o monăstire veche prin ale cărei colonade de piatră sură, în cerdac, [cu stâlpi ] îmblau cu pas regulat și încet călugărițe. O grădină unită cu murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării, care se mișca urcîndu-și apele până lângă un boschet de chiparos și roze tăinuit în ponorârea unei stânci, ca un azil de scăldătoare. El se desculță și, sărind de pe-o piatră pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
despre Ieronim nu mai auzise nimica, numai cât că barca lui Francesco, în care el se pornise pe mare, se găsise sfărâmată la țărmuri, astfel încît ea-l crezu înecat, mort de mult. În murii liniștiți ai [zidurile liniștite ale] monastirei ea se regăsi pe sine însăși. Chilia ce i se dedese [rînduise ] era cu fereasta-nspre grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca sa nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aibă ce ucide tunurile turcilor. Generalii sârbești sunt aproape toți disponibili și petrec în cafinelele de la Belgrad cu ciubuc, cafe și joc de cărți. Până acuma sunt în armată 479 ofițeri ruși, 592 de subofițeri și 1800 de cazaci. La monastirea Jița se fac pregătiri pentru încoronarea regelui Milan; la 9/22 octomvrie va avea loc botezul prințului de coroană, în onoarea căruia a început a se și forma o legiune de voluntari numită a Kralieviciului. [6 octombrie 1876] BIBLIOGRAFIE ["A
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
viața sa, o fază în care oștirea ce ne reprezintă în lume pe acest petec de pământ ce este al nostru va insufla vecinilor respectul pentru naționalitatea și limba, biserica și istoria noastră. În Bucovina, țara presurată cu biserici și monastiri zidite de luminații domni ai Moldovei, se țin liturghii pentru victoria armatelor noastre, în Transilvania se fac colecte în bani, scamă și obiecte. Ce e mai mult, evreii ce locuiesc în țara noastră au simțit asemeni de astă dată că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inima sa, n-au lipsit măsurile cuvenite pentru a-i inspira și lui interes cătră însemnătatea sărbătoarei. Astfel câțiva din inteligență au adunat pe țărani în sat, de acolo punîndu-se în fruntea lor i-au condus în sunetul marșului în monastire, unde au îngenuncheat de mai multe ori ș-au făcut închinăciuni înaintea arcului de triumf ș-a fațadei monastirei, pomenind numele marelui Ștefan. Apoi intrând în curtea bisericei au fost întîmpinați de venerabilul egumen, care și de astă dată le-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din inteligență au adunat pe țărani în sat, de acolo punîndu-se în fruntea lor i-au condus în sunetul marșului în monastire, unde au îngenuncheat de mai multe ori ș-au făcut închinăciuni înaintea arcului de triumf ș-a fațadei monastirei, pomenind numele marelui Ștefan. Apoi intrând în curtea bisericei au fost întîmpinați de venerabilul egumen, care și de astă dată le-a adresat cuvinte pline de învățătură și de sfătuiri adevărat părintești. Încât pentru ospăț pentru popor comitetul s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]