549 matches
-
străine, migrații din și spre țara care se globalizează, asimilări de noi tehnologii și prezența militară străină în interior ori a trupelor proprii în exterior. Uneori, globalizarea și mondializarea sunt sinonime, alteori se spune că globalizarea este o etapă a mondializării caracterizată prin abandonarea identității naționale odată cu ștergerea frontierelor dintre țări și crearea unui guvern mondial. Discuțiile se poartă și în internaționale: liberală (din 1947), socialistă (refondată în 1951) și centrist-democrată (din 1961). Opiniile despre mondializare se deosebesc prin modurile în
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
globalizarea este o etapă a mondializării caracterizată prin abandonarea identității naționale odată cu ștergerea frontierelor dintre țări și crearea unui guvern mondial. Discuțiile se poartă și în internaționale: liberală (din 1947), socialistă (refondată în 1951) și centrist-democrată (din 1961). Opiniile despre mondializare se deosebesc prin modurile în care se preconizează socializarea: pe bazele proprietății private sau cu nuanțe de obști asupra pământurilor, cu calcule tot mai sofisticate atunci când sunt "multinaționalele". Proprietatea socialistă, de stat și cooperatistă a eșuat în țările est-europene, care
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
economice ale Chinei, a doua variantă produce unele reprezentări cu atractivitate în privința locurilor de muncă și a nivelelor de viață asigurate, calității și modurilor de distribuire a bunurilor și serviciilor pe terțe piețe. (5, passim vol. 4, 5, 6) Pentru că mondializarea îi dezrădăcinează pe tinerii în căutare de locuri de muncă mai sigure și mai bine plătite, apar suferințe psihice și situații mai grele de viață. În țară, sunt afectați bătrânii cu venituri mici și copiii. Totodată, lipsa forței de muncă
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
EUROPEI UNITE Relațiile modernității cu tradiția în Est preocupă filosofii și publicul mai larg, atât pentru echilibrarea morală a oamenilor, cât și pentru adoptarea noilor proiecte de viață și înfăptuire a lor în noul cadru al Uniunii Europene și al mondializării Occidentului. Schimbările istorice de anvergură au fost adesea însoțite de forme de violență producătoare de distrugeri și suferințe omenești. Cele care se derulează din anii 1990 vin să confirme această regulă. De altfel, ultimele două secole care au trecut de la
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
49, 54-60, 100, 108, 130, 162, 215, 219, 223, 229, 233, 296, 304, 306, 312, 308, 323-324 Mohammad / 137, 139 Moise / 137 Moisil Gr. / 10 Moldova-Bucovina / 30, 109 Molla Sadra Shirazi / 137 Moloch / 63, 66, 69, 145 monarhia autohtonă / 20 mondializare / 48, 65-66 mongolii / 81, 271 Montesquieu / 103 Morin E. / 146 Morus Th. / 108 multiculturalism / 33, 49, 193, 237, 242, 303 Muntenia / 30, 59, 128, 323 Mussolini B. / 16 Myrdal G. / 244 N naționalism / 18, 24, 72-73, 160, 211, 225, 238
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
autostrada Nantes-Rennes în Bretagne. Un grup de șapte-opt bărbați alături de un minibus Volkswagen înmatriculat în Anglia. Așezați în cerc, își făceau rugăciunile rituale de la ora 12.00, după legea coranică. Pe de o parte, puternic sentiment că, iată, aceasta este mondializarea de care se vorbește atât de mult: parking transformat în loc de rugăciune ad-hoc. Pe de altă parte, spaimă sinceră în fața unui Islam ce pare să nu mai fie oprit de nimic și de nimeni într-o Europă care, epuizată și obosită
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pantalon de aceeași culoare, bijuterii moderne și pline de viață. Cu un detaliu esențial: fularul islamic riguros pe care îl poartă pe cap, aproape până la limita sprîncenelor trase cu khol negru, care-i pune în evidență ochii și mai negri. Mondializarea? Păstrarea tradițiilor ? Cochetăria feminină în fața rigorii islamiste ? O formă de concesie în fața modernității ? Toate la un loc ? Emisiune franțuzească (TF1) dedicată strângerii de fonduri și sensibilizării (cuvânt foarte la modă acum) publicului în vederea strângerii de fonduri pentru victimele tsunami-ului
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de aceea, punctează caustic, la manifestații se striga "Uraaa!" Și nu Iubirea. E bine să reținem și nota 1890 unde găsim: "Mă bucur de orice izbândă românească în lume. Trebuie redescoperit patriotismul după ravagiile internaționalismului proletar." Din motive de europenizare / mondializare, ideea rămâne foarte actuală. Un spațiu generos, nu mai puțin dramatic, se acordă devenirii / maturizării sale sentimentale. Convins că "viața fără iubire e un calvar", ajunge să vadă în iubire "un lung și frământat proces de cunoaștere a lumii", "cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
geografiei populațiilor. Statul-națiune, cu granițe politice, geografice, economice și cultural-simbolice bine demarcate, devine problematic. Articulările se încadrează acum într-o logică a geometriei variabile, în care nu doar forma, ci și criteriul ce o constituie se pot schimba oricând. Spre deosebire de mondializare - termen cu echivalenți în toate limbile latine -, care se limitează la dimensiunea geografică, anglicismul „globalizare” exprimă deschis punctul de vedere al strategilor geo-economiei asupra lumii ca sistem, ca totalitate de organizat. (Tomlinson, 2002, p. 78) Căderea Cortinei de Fier și
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Report from the European Council: The concrete future objectives of education and training systems, Bruxelles, 5980/01 EDUC 23. Cook, G.E.; Martinello, M.L., 1994, „Topics and Themes in Interdisciplinary Curriculum”, Middle School Journal, vol. 25, 3. Cordellier, S. (ed.), 2001, Mondializarea dincolo de mituri, Trei, București. Cornbleth, C., 1995, „Controlling Curriculum Knowledge: Multicultural Politics and Policymaking”, Journal of Curriculum Studies, vol. 27, 2. D’Hainault (ed.), 1981, Programe de învățământ și educație permanentă, Editura Didactică și Pedagogică, București. De Mello, M., 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
www.interdisciplines.org/interdisciplinarity/papers. Mathison, C.; Mason, C., 1989, „Interdisciplinary Curriculum Planning”, în Interdisciplinary Curriculum: A Systematic and Cooperative Approach, lucrare prezentată la Conferința Anuală a ASCD, Orlando, Florida. Mattelart, A., 2001, „Noua ideologie globalitară”, în S. Cordellier (coord.), Mondializarea dincolo de mituri, Trei, București. Mazurkiewicz, G. (coord.); Ciolan, L.; Fischer, J. et al., 1995, Expedition Inside Culture. Nine steps of the workshop, Jagellonian University Press, Cracovia. Meighan, R., f.a., Some Principles of Educational Reconstruction, http://www.21learn.org/cats/NA
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
s-a numit modelul fordian. În acest model se produc în masă produse standardizate, prin utilizarea muncii în lanț. Or, contextul în care evoluează aceste organizații s-a schimbat considerabil: cererea clientelei este mai variată. Se accentuează exigențele de calitate; mondializarea economiei exacerbează concurența; dezvoltarea noilor tehnologii ale informației și comunicării permite o transformare a proceselor de producție, favorizează crearea unor organizații mai flexibile și utilizarea muncii cooperative (Zarifian, 1993). În Japonia (la Toyota), va apărea în anii '50 un model
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Noțiuni introductive O analiză succintă a tabloului economico-social actual permite evidențierea unor trăsături definitorii incontestabile: diversificarea și Înnoirea rapidă a ofertei de produse (bunuri și servicii), sub impactul dezvoltării rapide a științei și tehnicii, mondializarea piețelor, facilitată de progresele Înregistrate În domeniul telecomunicațiilor, creșterea exigențelor clienților și ale societății. Acest mediu economic se caracterizează prin volatilitate, instabilitate, incertitudine și risc crescut, accelerarea ritmului schimbărilor,creșterea complexității produselor precum și a competiției. Se pune accentul deci pe
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
auditului raportul este predat clientului. Calitatea rezultatelor unui audit depinde foarte mult de abilitățile și experiența echipei de audit și În principal a auditorului șef.ca 7.4. Certificarea calității În condițiile Înnoirii rapide a ofertei de mărfuri și a mondializării piețelor, a apărut necesitatea introducerii de practici noi, care să asigure creșterea Încrederii Între partenerii comerciali din diferite țări, și În special a consumatorilor privind calitatea produselor cumpărate. Simpla afirmație sau declarație a producătorului nu oferă garanții obiective privind calitatea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
continuu și nu pot fi create mecanisme de creștere pentru țările periferice sau semiperiferice. 4. Teoria globalizării Teoria globalizării este derivată din teoria sistemului mondial modern și subliniază integrarea globală a unor sisteme sociale complexe, cu accent puternic pus pe mondializarea tranzacțiilor economice ca motor al globalizării. Pe lângă globalizarea economică, unul dintre cele mai importante aspecte se referă la globalizarea culturală, precum și la creșterea imensă a posibilităților de comunicare în timp real la nivelul întregii lumi. De fapt, argumentează unii teoreticieni
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sine; - ridică competența profesională; - orientează adulții spre rezolvarea problemelor importante și către un nou mod de a proceda; - promovează acțiunea comunitară (Lowe, 1976). Evoluția condițiilor economice și sociale, pe plan mondial, a deschis noi direcții de acțiune în educația adulților: - Mondializarea, de exemplu, a intensificat schimburile de informație, a accelerat comunicațiile. Consecința: se cere salariaților o mai mare „flexibilitate”, o mai mare capacitate de adaptare la o societate în schimbare. - Evoluția culturală: grație difuzării evenimentelor importante (festivaluri, concerte pe stadioane, proiecții
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prin care distanțele geografice devin un element mai puțin important în stabilirea și evoluția relațiilor transfrontaliere de natură economică, politică și socio-culturală. Exportul unui model de existență socială, de uniformizare a mentalităților, comportamentelor de producție și de consum. Proces de mondializare, caracterizat prin universalitate, reprezentând noua fază a capitalismului care are ca dimensiuni: intensificarea relațiilor dintre națiuni, uniformizarea tehnologiilor, depășirea statului-națiune de istorie. (UNESCO, 2000) Nu se referă numai la procesul obiectiv de creștere a intercomunicării, dar și la conștientul și
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
comunități de pe aceeași planetă (altădată, dispersate și izolate) într-o dependență mutuală și în unitatea unei sigure lumi care ar putea sugera ca obiectiv al globalizării dependența mutuală. − UNESCO: globalizarea presupune proiectarea unui sistem internațional care să preia și caracteristicile mondializării. Acest sistem va cuprinde un Cod de conduită clar pentru comerț, impozite, finanțe, politica de investiții, proprietatea intelectuală, piața și schimburile pe piață conforme principiilor neoliberalismului și se acceptă și un minimum de reglementări guvernamentale. Comentatorii din afara sferei UNESCO au
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rapid, dar și o difuziune mai largă a tehnologiei.<footnote FMI, World Economic Outlook, mai 1997. footnote> Banca Mondială: libertatea și capacitatea indivizilor și a firmelor de a iniția tranzacții economice voluntare cu rezidenții altor țări. UNESCO: un proces de mondializare, caracterizat prin universalitate, reprezentând o nouă fază a capitalismului care are ca scop: intensificarea relațiilor între națiuni; omogenizarea ideologiilor, depășirea statului-națiune de istorie.<footnote Mengistlab, K., „L’etat”, în La Courrier, septembrie, 2000, p. 6. footnote> PNUD: globalizarea este cel
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
resurselor economice spre unele domenii de activitate ineficiente, introducerea concurenței neloiale în lumea afacerilor legale, valorificarea unor avantaje monopoliste, reglementate strict în economia reală ca monopoluri de stat, precum comerțul cu arme, accizarea unor produse comerciale etc.<footnote Negreponti-Delivanis, M., Mondializarea conspiratoare, Editura Eficient, București, 2002. footnote> Mafia nu a fost atinsă de criza financiară din anii 2008-2010, semn al calității managementului financiar propriu. În anul 1988, președintele Reagan afirma că activitatea criminală organizată în SUA ar avea o cifră de
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
L. Bazin și M. Selim) / 11 Economicul în substanță / 11 Economiile "tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puțin fertilă pentru avântul disciplinei și se prezintă ea însăși ca un simptom al perioadei prezente. În această conjunctură apăsătoare și restrictivă, a regândi într-o manieră riguroasă economicul în antropologie pare un lucru cu atât mai indispensabil cu cât mondializarea se impune ca un ansamblu de recompuneri ierarhice, dar și simbolice, imaginare și culturale, care remodelează viziunile actorilor individuali și ale grupurilor sociale și etnoculturale, redând totodată logicilor clasării și rupturii o nouă forță de solidificare. Perspectiva de totalizare a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociale esențiale care, atât în întreprindere, cât și în câmpul politic global, încadrează modurile de instaurare a autorității și de contestare a acesteia. Planurile de ajustare structurală schițate în anii optzeci, care urmăresc inserția economiei locale în procesul general al mondializării, admit în viziunile locale o tutelă pe care actorul simbolic occidental o exercită asupra statului prin intermediul organismelor financiare internaționale și care dublează, în planul semnificațiilor, controlul străin al întreprinderilor. La aceste două nivele, supremația străină se înscrie în conștiințe ca
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sărăcie la limita supraviețuirii. În toate aceste cazuri, dominația se exercită la un mod politico-economic pe cale de consolidare, iar beneficiile rare sau abundente se împart la nivelul celor care dețin puterea microsocială, imagine fidelă a structurii afișate de statul-partid. Dacă mondializarea economică este punctul de plecare al acestei mutații prin care societatea trece de la o ordine ierarhică axată pe coerciția politică la o organizare pe clase care ar putea fi "clasică", dacă nu ar fasona acumularea economică pornind de la concentrarea politică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]