542 matches
-
zbuciumat ar fi universul istoric, el are un nucleu și legături: mass-media fac azi de strajă împrejurul Unicului (fie și numai asigurînd legătura între București, New York, Ierusalim, într-un orizont comun, actualitatea etc.). Dar este o unificare fără universal, o mondializare a codurilor locale prin imagine, fără dubla articulare simbolică. 2. Cei care dau tonul sînt, în fiecare epocă, chiar cei care muncesc din umbră, adică operatorii coeziunii imaginare. 3. Întrucît temelia lucrurilor este "suportul suporturilor" sau pietatea socială, ea nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
izolării și creșterea semnificativă a interdependenței mutuale a oamenilor. Aceasta a făcut ca în momentul în care Redfield își scria cartea (în jurul anului 1955) comunitățile observate să nu mai fie complet distincte, incluse fiind în alte comunități. Accentuarea tendințelor spre mondializare și globalizare au adus în atenție în mod aparte problema interrelațiilor dintre comunități. Dacă acceptăm ideea că formele comunitare de conviețuire sunt o prezență constantă în istorie, indiferent de formele pe care le capătă în diferite momente istorice, atunci evident
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
constituie o garanție de reușită și consacrarea unei atitudini juste. Ba-ul devine dojo pentru Întreprindere, acolo unde aceasta descoperă calea, Întemeind o nouă alianță acolo unde crearea cunoașterii devine o finalitate din care eficacitatea economică decurge ca o consecință. Mondializarea nu are limite, ca și interacțiunile informaționale cu scop de cunoaștere. În interior, ba-ul favorizează porozitatea Între serviciile și departamentele organizației, iar același lucru se Întâmplă către exterior. Se creează ba-uri cu parteneri și chiar cu concurenți, pentru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ale administrațiilor, ale colectivităților locale, ale școlilor și universităților... Realitatea fizică a unei Japonii lipsite de spațiu și de bogății naturale, care investește istoric În cultura și În resursele sale umane găsește În ele un spațiu natural de redesfășurare. Cu toate că mondializarea schimburilor este un fapt obiectiv, mizele dobândirii de cunoștințe și ale transmiterii lor sunt o realitate, iar tehnologiile interacțiunii sunt aceleași pentru toți În privința potențialului, dimensiunea culturală reprezintă o sursă de adaptare originală, iar acesta este cazul Japoniei. Lost in
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
nou-apărute, Într-o abordare mai emoțională. Strategia corporației Mediascope decurge pe de o parte, din constatarea unei veritabile bulversări paradigmatice În organizarea și valorile Întreprinderii, și pe de altă parte din relația sa cu mediile utile. Economia imaterialului Într-o mondializare În creștere antrenează o ștergere a barierelor geografice. În cadrul mediului informatic al rețelelor (digital surround), viteza și ritmul schimbărilor provoacă mutații În administrarea Întreprinderilor. În trecut, cunoștințele și capacitățile intelective erau apanajul unui număr redus de persoane, care se sprijineau
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
bune se disting prin atenția maximă acordată piețelor. Din această perspectivă și pentru a incita Întreprinderile japoneze să accepte aceste provocări, KMSJ a lansat În 2000 un program ce urma să analizeze folosirea efectivă de către ele a internetului, În realitatea mondializării crescânde a schimburilor: „How well are major companies using the internet to communicate with and listen to the international community?”. Rezultatele anchetei, realizată pe un eșantion de 71 de Întreprinderi, au fost prezentate sub forma unei clasificări prin stele, În funcție de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
continuu și nu pot fi create mecanisme de creștere pentru țările periferice sau semiperiferice. 4. Teoria globalizării Teoria globalizării este derivată din teoria sistemului mondial modern și subliniază integrarea globală a unor sisteme sociale complexe, cu accent puternic pus pe mondializarea tranzacțiilor economice ca motor al globalizării. Pe lângă globalizarea economică, unul dintre cele mai importante aspecte se referă la globalizarea culturală, precum și la creșterea imensă a posibilităților de comunicare în timp real la nivelul întregii lumi. De fapt, argumentează unii teoreticieni
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează în fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin care distanțele geografice devin un element mai puțin important în stabilirea și evoluția relațiilor transfrontaliere de natură economică, politică și socio-culturală. Exportul unui model de existență socială, de uniformizare a mentalităților, comportamentelor de producție și de consum. Proces de mondializare, caracterizat prin universalitate, reprezentând noua fază a capitalismului care are ca dimensiuni: intensificarea relațiilor dintre națiuni, uniformizarea tehnologiilor, depășirea statului-națiune de istorie. (UNESCO, 2000) Nu se referă numai la procesul obiectiv de creștere a intercomunicării, dar și la conștientul și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
comunități de pe aceeași planetă (altădată, dispersate și izolate) într-o dependență mutuală și în unitatea unei sigure lumi care ar putea sugera ca obiectiv al globalizării dependența mutuală. − UNESCO: globalizarea presupune proiectarea unui sistem internațional care să preia și caracteristicile mondializării. Acest sistem va cuprinde un Cod de conduită clar pentru comerț, impozite, finanțe, politica de investiții, proprietatea intelectuală, piața și schimburile pe piață conforme principiilor neoliberalismului și se acceptă și un minimum de reglementări guvernamentale. Comentatorii din afara sferei UNESCO au
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rapid, dar și o difuziune mai largă a tehnologiei.<footnote FMI, World Economic Outlook, mai 1997. footnote> Banca Mondială: libertatea și capacitatea indivizilor și a firmelor de a iniția tranzacții economice voluntare cu rezidenții altor țări. UNESCO: un proces de mondializare, caracterizat prin universalitate, reprezentând o nouă fază a capitalismului care are ca scop: intensificarea relațiilor între națiuni; omogenizarea ideologiilor, depășirea statului-națiune de istorie.<footnote Mengistlab, K., „L’etat”, în La Courrier, septembrie, 2000, p. 6. footnote> PNUD: globalizarea este cel
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
resurselor economice spre unele domenii de activitate ineficiente, introducerea concurenței neloiale în lumea afacerilor legale, valorificarea unor avantaje monopoliste, reglementate strict în economia reală ca monopoluri de stat, precum comerțul cu arme, accizarea unor produse comerciale etc.<footnote Negreponti-Delivanis, M., Mondializarea conspiratoare, Editura Eficient, București, 2002. footnote> Mafia nu a fost atinsă de criza financiară din anii 2008-2010, semn al calității managementului financiar propriu. În anul 1988, președintele Reagan afirma că activitatea criminală organizată în SUA ar avea o cifră de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
originea unui discurs de eufemizare, urmărind responsabilizarea și mobilizarea mai multor categorii sociale. Situațiile de criză politică, În care vechiul cadru ideologic este fisurat, sunt și ele favorabile transformării formelor de dominare. Noul cadru discursiv - sfârșitul războiului rece, globalizarea sau mondializarea, noile elite și neoliberalismul, revoluția conservatoare și altermondialismul - oferă șanse de adaptare intelectualilor celor mai convertibili, și oportunități noilor veniți În câmp. Pentru motive care țin În același timp de istoria Europei Centrale, cât și a societăților de tip sovietic
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
omologii lui Marcus Wolf n-au lăsat nici o clipă din mână dosarele și frâiele puterii. Cred că o analiză a comunismului românesc și a bestialităților securității abia urmează să înceapă. Dacă discuțiile vor fi deturnate în zone pro și contra mondializare, pro și contra Uniunea Europeană (cum se încearcă deja, cu destul succes), numai și numai pentru a mai salva o dată moștenirea kremlineză-kaghebistă, ne putem lua adio de la toate cadourile pe care, atât de surprinzător, ni le-a făcut Europa. Departe de
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
sau expansiune. Centru-periferie Wallerstein explică dezvoltarea ca proces corelativ al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea sistemului capitalist modern. Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului nu înseamnă și mondializarea dezvoltării. Din contră, expansiunea sistemului aduce după sine o stratificare a lumii în centre, semiperiferii și periferii, astfel că același proces care aduce dezvoltarea unora determină subdezvoltarea altora. Teoria a urmat o deplasare a accentului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea ca proces corelativ al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea sistemului capitalist modern. Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului nu înseamnă și mondializarea dezvoltării. Din contră, expansiunea sistemului aduce după sine o stratificare a lumii în centre, semiperiferii și periferii, astfel că același proces care aduce dezvoltarea unora determină subdezvoltarea altora. Teoria a urmat o deplasare a accentului de pe preocuparea pentru cercetarea nașterii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cererea. Expansiunea externă diminuează; și, întrucât sunt importate tot mai puține materii prime, producția în „centru” stagnează. Dinamica de tip marxist predomină acum pe plan intern. (Randall, 1988, p. 96) Întreprinderile mai slabe dau faliment sau sunt preluate de competitori; mondializarea crește și capitalizarea este centralizată, pregătind calea pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de care s-au bucurat altădată muncitorii din „metropolă”. Cum șomajul crește și veniturile scad, izbucnește conflictul de clasă. Guvernanții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rădăcinile în „Marea Religie Laică”: progresul modern. În ziua de astăzi, „omenirea medie” se împarte, practic, în două categorii: „progresiștii” și „antiprogresiștii”. „Progresiștii” se ocupă mai ales cu protecția mediului („secta ecologistă”) și „ocrotirea biodiversității” („umanismul postmodernist”) și, desigur, combat „mondializarea sălbatică”. În ultimii ani, progresismul pare să-și fi schimbat situația. Incertitudinile științei au subminat credința într-un viitor mai bun, rămânând credința în puterea și controlul informației la scară planetară. Dar controlul informației poate conduce la un „viitor rău
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de coabitare interetnică și intrareligioasă din istorie. Până de curând, nu credeam că celălalt, adică străinul, ne privește într-un mod personal. Astăzi învățăm să gândim altfel. Globalizarea nu este doar un nou cuvânt în retorica săracă a politicienilor. Realitatea mondializării este reflectată în cele mai derizorii contingențe: fructele ne vin din Spania, produsele textile vin din Malaysia, computerele din Taiwan. Sentimentul apartenenței noastre la o istorie comună, care nu mai depinde doar de resursele locale, se întâlnește chiar și la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și viciat, jurnalele de televiziune contribuie la percepția globală a timpului nostru comun. În sfârșit, calendarul evenimentelor cu rezonanță mondială a ajuns să fie mai important, în secolul XX, decât riturile de trecere ale națiunilor. Viitorul se configurează în coordonatele mondializării conștiinței istorice a întregii umanități. Știm astăzi cu toții ceea ce secole la rând adepții unei ontologii atomiste sau cosmologii mecaniciste au vrut să nege: principiul inseparabilității în experiența holistică a lumii. Fără să ignore riscul pierderii în detaliu, nici amatorii, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lugubra demonstrație a potențialului barbar al celei mai „evoluate” generații din istoria umanității. După ce vreme de un secol am constatat că „barbaria este mai efectivă decât civilizația” (Eric Hobsbawm), putem spune împreună cu H.-G. Gadamer: „Speranța mea este frica”. În fața mondializării violenței, liturghia memoriei devine o sarcină plină de riscuri, răspunzând mai ales amneziei contemporane, pentru care posteritatea a devenit o banală, dar ilogică posterioritate. Dacă multiplele rețele mediatice ne oferă astăzi o imagine panoramică despre drama văzută și nevăzută a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
într-o Europă unită? Pe tema aceasta, Maël Donoso spunea în 2009 că: Ideea că integrarea europeană se va face prin uniformizare are două contraargumente importante. Pe de o parte, se poate considera că Uniunea joacă un rol protector în fața mondializării și că normele europene protejază statele europene să se plieze normelor americane. Pe de altă parte, se poate presupune că slăbirea puterilor naționale ar putea favoriza emancipările regionale și în sânul unei Europe puternice regiunile vor fi chemate să joace
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
reale 1.3. Aspecte ale virtualizării educației 1.4. Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația - între tehnologie și economie 2.7. Informatizarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
deplasează progresiv (nu total) spre educați. Toate aceste activități funcționează ca un prealabil și un stimulent pentru formarea unor competențe autoformative. Se-nțelege că spațiul informal dobândește un statut cu totul special, devenind un referențial complementar al autoformării. Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare Procesul mondializării constituie unul dintre fenomenele cele mai controversate ale lumii actuale. Înțeles uneori ca o cale de dispariție a particularităților și de impunere a unor modele generalizatoare (și, de aici
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]