329 matches
-
Raniero Sacconi), Istituto Storico Domenicano Santa Sabina, Roma, 1939, pp. 64-78; „La Hiérarchie cathare en Italie, II: Le Tractatus de hereticis d’Anselme d’Alexandrie, O.P.; III: Catalogue de la hiérarchie cathare en Italie”, În AFP 20 (1950), pp. 308-324. Moneta da Cremona (Adversus Catharos et Valdenses libri V) este accesibil numai În vechea ediție a lui Th.A. Ricchini (Roma, 1743); fragmentele cele mai importante sînt traduse În Wakefield și Evans, pp. 308-329. Liber contra Manicheos a lui Durand de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Katharer, contestă hirotonirea lui Ioan de Lugio. 12. PL 204 col. 777; vezi art. meu „The Sun and the Moon” În International Journal of Roumanian Studies (1981-1983), pp. 83-97. 13. Döllinger II, p. 277. 14. Döllinger I, pp. 60-61. 15. Moneta, În Wakefield-Evans, pp. 317-318 (adaptarea Îmi aparține). 16. Döllinger II, p. 274. 17. Vezi art. meu „The Sun and the Moon”, loc cit., pp. 90-91. 18. Döllinger II, p. 58. 19. Moore, The Birth, p. 139 (adaptarea Îmi aparține). 20
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
îmbogățit sufletește; imensă; impresie; incontestabilă; inegalabil; inestimabil; inestimabilă; ingenios; inimă; inteligent; interes; investiție; irefutabil; ispite; istorie; iubire; înălțător; încredere; lire; lucruri; mafioți; manea; de-aia mare; mașină; matematică; materială; materialist; măreție; măsură; mătură; Mihai Eminescu; mîncare; minte; mod; modestie; mondială; monete; morala; morale; moravuri; muncă; națională; neestimată; nemărginită; neprețuită; nimeni; nivel; noi; nulă; număr; numeric; nutritivă; oameni; ochi; omul; onest; operă; părinți; Paris, Salam; pe; preț moral; pricepere; prietenia; prietenie; privilegiu; produs; profit; prostie; putere mare, mare; puternic; realizare; responsabil; reușită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu o însemnare din ms. 2258, în care se spune: "ideea, cum vine, trebuie scrisă, căci, deși te sumeți a o ține minte, însă se-nvechește, se palifică în cap, astfel încât, în loc d-o gândire de aur strălucitor, batem o monetă ștearsă și veche, care sună fals când o pui în urmă pe hârtie" (Eminescu: 2011, X, 200). 11 A. Schopenhauer. "Die Welt als Wille und Vorstellung", I, Sämtliche Werke, Bd. I, Frankfurt a M., Suhrkamp, 1986, apud. Alexandru Boboc, studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Chile, după lovitura de stat din 1973, a fost văzută deseor i c a un fel de laborator pentru neoliberalismul economic în țările în dezvoltar e. Totuși, chiar dacă se poate susține că acest guvern (al lui Pinochet) a îmbrățișat doctrinele moneta rismului și pe cele ale comerțului deschis, nu ace lași lucru se poate susține despre opțiunile de politică economică legate d e c ontul de capital. Într-ade văr, până nu demult, Chile s a remarcat, în principal, ca una dintre
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
auton omi e al politicii naționale în ceea ce privește rata dobânzilor. Această autonomie nu înseamnă, în mod necesar, că țara în cauză are independență, în ter menii politicii monetare, ci indică, mai degrabă, o reușită în diferențierea pr ețurilor, distincția reprezentând ii moneta o problemă a politic re agregate versus politica monetară selectivă. Integrarea financiară indirectă se referă la o sit uație în care veniturile obținute de pe urma unei investiții într o țară sunt indirect legate de cele ob ținute în alte țări. Influența
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
139 {EminescuOpXV 140} ["IDEEA, CUM VINE, TREBUIE SCRISĂ... "] 2258 Ideea, cum vine, trebuie scrisă, căci, deși te sumeți a o ține minte, însă se-nvechește, se palifică în cap, astfel încît, în loc d-o gândire de aur strălucitor, batem o monetă ștearsă și veche, care sună fals când o pui în urmă pe hârtie. ["CARACTERELE DRAMATICE"] 2259 La caracterele dramatice s-ar putea admite următoarea diferință în concepție construcția anticipată, unde caracterul este privit prin intuițiune nemijlocită, ca să fie a priori
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
așa s-a oprit în dreptunghiul întunecat al ușii date de perete, încremenit militărește, părea un stâlp din vârful căruia detunau cuvintele jefuite din vocabularul meu răsuflat, de care m-am scuturat de mult, ca de o grea povară de monete false. Cu gestul ridicol al gasconului îngâmfat și-a împlântat, printr-o singură și puternică lovitură, frigarea neagră, cu vârful ascuțit, în dușumeaua de scânduri, presărată cu mucuri de țigări. Abia atunci l-am recunoscut, deși în noaptea crimei purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cetăților Hotin, Bender, Akerman, Chilia, Brăila ș. a. În genere interregnul din vremea ocupației rusești de la 1769 - 1774 e cel mai caracteristic pentru vederile de atunci a Rusiei. Ea voia o Românie unită care s-ajungă de la Nistru până în Carpați. Pe monetele bătute pentru Principate marca Moldovei și a Țării Românești sânt împreunate sub o singură coroană. Rusia cerea dărâmarea întăriturilor de la Hotin, Bender și Cetatea Albă și împreunarea acestor orașe cu Moldova, iar a Brăilei cu Țara Românească. Corespondența lui Thugut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
statulul, atât de sus rădicat de guvernul actual, opozițiunea inventă zilele din urmă un neadevăr mai cutezător, mai sfruntat decât toate. Guvernul, după zisele opozițiunii, ar fi în ajunul de a emite încă 60 sau 70 de milioane de hârtie monetă, fără nici o garanție, deoarece biletele Ipotecare n-ar ajunge spre a acoperi golul din finanțe. Câte cuvinte, atâtea criminale neadevăruri în aceste afirmări. Zicem criminale, fiindcă opozițiunea, izbind creditul statulul, nu face rău guvernulul, ci țărei întregi. Creditul nu este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acele relațiuni amicale și de solidaritate de interese, cari predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și ai viței Mușatin, pe. când Cetatea Albă și Chilia erau pline de negustori genovezi și venețieni, pe când galbenul venetic era o monetă cunoscută, pe când republica Veneției întreținea atât de puternice relațiuni cu Ștefan Vodă pomenească-l! E drept că un ziar nu e vrun lucru mare, - puțin schimbă din cursul fatal al evenimentelor, ba este adesea un fruct al acelui curs. Dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parte activă. O altă nedibăcie este scăderea rublei într-un chip încît părțile ei la un loc nu dau un întreg. Patru piese de câte 92 bani (25 capeici) nu fac la un loc 3 franci 70 bani; în fine moneta de 5 capeici (3/4: rublă) nu e trecută în decretul domnesc, deci nu e cotată defel. Într-adevîr imputabilă din punctul de vedere al moralității politice este participarea visteriei la specula asupra scăderii rublelor; scădere pe care cercurile oficiale o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
C-un cuvânt generalitatea e-n dreptul său de-a crede că acea impunere se poate face neapărat la... Astrahan, dar de la Astrahan până la Prut mai e o bucată bună de cale. Cumcă rușii au putut să impuie în Turcia moneta de hârtie e o mare nedreptate, din cauză că locuitorul singular nu poate fi făcut răspunzător pentru învingerile suferite de statul său, dar... Rusia era în război cu Turcia și războiul explică multe. Eram însă noi în război cu Rusia? {EminescuOpX 182
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dar precum mi vedem de unde ar fi putut porni impunerea rublei de hârtie, adecă a sinetului mic emis de un stat ruinat, tot astfel nu vedem nici necesitatea de-a se primi rubla de argint pe patru franci, căci această monetă de metal este în parte un sinet au porteur, adică un sinet pentru cusurul cât nu s-ajunge până la 4 franci. Și într-adevăr așa s-a și întîmplat. Pîn-a nu ieși decretul domnesc prin care se fixa cursul rublei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mereu, până se vor istovi minele acum lucrătoare. În formă de ban argintul se mănține la o oarecare înălțime numai atunci când s-a bătut în analogie cu numărul contribuabililor. Afară de asta mai toate statele mari au demonetizat argintul și au monetă curantă de aur. Între acestea sânt Anglia, Franța (de facto) și Germania, încît o mulțime de argint a devenit marfă care-și caută stăpân. Deci în momentul în care era prisos de marfă și nici un cumpărător, d-nii roșii, din slugărnicie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și mulțimea lui va fi determinată și neaugmentabilă, încît numai atunci se va restabili o proporție oarecare și vom ști din nou la câtă valoare a-ncremenit argintul. Până atunci argintul se va potrivi numai pentru batere de mărunțiș, nu pentru monetă de valoare. N-a fost totdeauna astfel, pentru că înainte vreme, argintul fiind rar, se potrivea asemenea pentru monetă curantă; astăzi însă banii albi sânt mai mult ori mai puțin o monetă fiduciară sau de credit, deși într-un grad mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vom ști din nou la câtă valoare a-ncremenit argintul. Până atunci argintul se va potrivi numai pentru batere de mărunțiș, nu pentru monetă de valoare. N-a fost totdeauna astfel, pentru că înainte vreme, argintul fiind rar, se potrivea asemenea pentru monetă curantă; astăzi însă banii albi sânt mai mult ori mai puțin o monetă fiduciară sau de credit, deși într-un grad mai mic decât hârtia. Neavând destulă valoare intrinsecă, ca marfă sau ca metal, banul alb e cu atât mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
va potrivi numai pentru batere de mărunțiș, nu pentru monetă de valoare. N-a fost totdeauna astfel, pentru că înainte vreme, argintul fiind rar, se potrivea asemenea pentru monetă curantă; astăzi însă banii albi sânt mai mult ori mai puțin o monetă fiduciară sau de credit, deși într-un grad mai mic decât hârtia. Neavând destulă valoare intrinsecă, ca marfă sau ca metal, banul alb e cu atât mai prețios cu cât mai puțin este și, dacă mulțimea banilor de argint e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu acești bani de hârtie avem azi câteva milioane de ruble în țară, pe cari le-am cumpărat cu aur și din cari se vor schimba parte în 24 milioane mărunțiș național. Avem însă nevoie de atâta mărunțiș, de atâta monetă fiduciară și semifiduciară? Noi credem că nu și ne temem că politica financiară a roșilor se va sfârși cu un dezastru. [28 ianuarie 1879] {EminescuOpX 183} ["PENTRU ÎNȚELEGEREA ACESTEI METAFORE... "] Pentru înțelegerea acestei metafore anunțăm cititorilor că Ceres, zeița agriculturii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-a susținut că statul n-are a interveni a regula relațiile creditului, acestea având a fi regulate numai de particulari, fără nici un amestec; că capitalul e liber și esploatarea lui nu poate fi supusă unei restricții din partea legiuitorului; că moneta, nefiind decât o marfă, precum prețul mărfei aseminea și mărimea dobînzei are a se determina prin legea economică de cerere și ofertă; că această lege și concurență vor contribui la regularea mări mei dobînzei în mod normal și priincios, iar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dezastrul economiei naționale. D. Brătianu urmărește într-adevăr o întreprindere mare, pentru care-i trebuiesc bani naht și, fiindcă birurile nu se pot spori în infinit, de aceea dumnealui inventează necesitatea unei "bănci de fițuici" pentru a scoate creștinilor toată moneta metalică și a o-nlocui cu hârtie. Acea întreprindere proiectată nu e deloc productivă pentru patrie, dar, în înlănțuirea actelor menite de a-l ținea la putere, e poate cel mai mare. Această întreprindere, o spunem verde, e răsboiul, un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de grâne, produsă de o grea muncă omenească, pe cuvinte deșerte, pe fraze stereotipe, pe-un raționalism insipid și cosmopolit, cari acestea formează astăzi averea unică a acelei clase de cârciocari ce trăiește din traficul zilnic al frazei, cheltuită în moneta mică a profesiilor de credință, a articolelor de fond, a discuțiilor parlamentare, a pledoariilor la tribunale. Vlad Țepeș, Lăpușneauu, Mihnea cel Rău sau Aron Vodă erau asupritori stăpâni, dar stăpânirea lor era tiranică, nu rușinoasă. Acum însă România are rușinea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numai 70000 familii. La 1756 numai 35000 familii. Știe modernul Erodot câte familii erau sub Matei Basarab? 400000, ceea ce corespunde c-o populație de 2 milioane și mai bine. Bugetul țării era de 700000 de galbeni, ceea ce ar fi în moneta de azi 8 1/2 milioane de franci, sumă fabuloasă pentru timpul fanarioților; oștirea era de 100000 până la 150000 de oameni. Paul din Aleppo, martor ocular, spune că țara e foarte des populată, populațiune imensă. De la două milioane populația scade sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a lucrului, ne dă esplicarea celei juridice. Când metalul din care e făcută moneda este pe clina de a-ți varia valoarea în raport cu celelalte producte ale industriei e practic ca în anume cazuri plățile să se stipuleze altfel decât în monetă. În asemenea împrejurări, daca e posibil și lesne, e bine a se adopta un mod de plată nemetalic, substituind metalului monetar un alt obiect, presupus mai puțin variabil în valoarea sa. Unul din cuvintele de căpetenie pe cari le-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și e natural ca să li se substituie în ocazii potrivite un alt articol, ce se socoate a fi desigur mai fix sau mai puțin variabil. Grâul e o substituție vrednică de toată atenția. Grâul în adevăr nu poate servi de monetă; el nu e îndestul de portativ; e supus la alterări; nu e o substanță omogenă și totdeuna egală în sine însași, ca un drug de aur care iese din cuptorul de topire al unui curățitor care l-a preparat la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]