KorAP: Find »[drukola/base=monocultură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

162 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse), iar pe resturile de rădăcini se mențin particule de sol reținute de miceliul ciupercii (fig. 3). Transmitere-răspândire. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezistă sub formă de organe de rezistență și de miceliu pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
distruse), iar pe resturile de rădăcini se mențin particule de sol reținute de miceliul ciupercii (fig. 3). Transmitere-răspândire. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezistă sub formă de organe de rezistență și de miceliu pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai mari. Gradul de atac al ciupercii poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea mare a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai mari. Gradul de atac al ciupercii poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea mare a plantelor și de fertilizarea neechilibrată cu îngrășăminte pe bază de azot în doze mari. În monoculturile de grâu practicate pe soluri acide gravitatea bolii este deosebită. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire sunt cele mai eficiente și ele se referă la respectarea unei rotații de cel puțin 3 ani fără cereale păioase, drenarea excesului de umiditate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
extinsă în lume decât mălura comună dar în unele țări europene sau din America de Nord, boala produce pierderi mari. În România a fost observată în 1953 în Oltenia, nordul Moldovei,Muntenia și Transilvania, apoi și în alte zone. În condiții de monocultură a grâului boala produce pierderi însemnate de recoltă (I. Comes, 1978). Simptome. Plantele mălurate au o culoare verde albăstruie și o înălțime mult redusă față de a plantelor sănătoase, cu 60-80 % mai mică. Atacul este remarcat în vetre de formă circulară

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
înălțimea necesară pentru a fi tăiate și aduse în combină. Spicele mălurate rămân pe sol iar prin lucrările agricole efectuate, semințele sunt sfărâmate și sporii răspândiți pe o suprafață destul de restrânsă (câțiva metri pătrați), ce va constitui în caz de monocultură, suprafața vetrei de atac. În solurile umede sporii rezistă 1-2 ani dar în solurile mai uscate pot rămâne vii, chiar și 3-8 ani, datorită stratului exterior de gel. Sporii din sol vor germina și vor infecta numai grâul din monoculturi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
monocultură, suprafața vetrei de atac. În solurile umede sporii rezistă 1-2 ani dar în solurile mai uscate pot rămâne vii, chiar și 3-8 ani, datorită stratului exterior de gel. Sporii din sol vor germina și vor infecta numai grâul din monoculturi semănate târziu, în terenuri acide, fertilizate numai cu îngrășăminte pe bază de azot și numai dacă semințele sunt mai la suprafața solului. Ciuperca a mai fost semnalată pe obsigă, zâzanie și pir. Soiurile și liniile de grâu care au fost

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
complet sterile, conțin doar semințe mici, ușoare, șiștave. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi, ciuperca va forma în primăvară noi generații de spori ce vor răspândi boala, mai ales în condiții de monocultură sau dacă se seamănă grâul mai devreme. Cele mai mari pagube s-au înregistrat la grâul semănat în terenuri acide, cu textură luto-argiloasă și în condiții de depășire a desimii optime a plantelor la unitatea de suprafață. Ingrășarea neechilibrată cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe un agrofond fertilizat excesiv cu îngrășăminte pe bază de azot. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere care se iau obligatoriu pentru prevenirea atacului produs de tăciuni sunt eficiente și pentru mălură. În cazul în care suntem obligați să practicăm monocultura, pe o solă de orz ce a fost atacată de mălură se recomandă tratarea semințelor cu: Panoctine 35 LS-2 l/t săm.; Orius ST 25 WS-1,5 kg/t săm.; Vitavax 200 PUS-2 kg/t săm., produse care previn și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii uscate, din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este foarte grav. Prevenire și combatere. În zonele mai umede ale țării, în loturile semincere de orz atacate cu o intensitate mai mare de 10-15 % (P.E.D.), se recomandă tratamente foliare cu unul din produsele grupelor: Gr.D: Bavistin DF0

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
recomandate la înflorirea albă sunt eficiente și pentru această fuzarioză. Se recomandă asolamente în care porumbul să nu revină după el însuși și nici după cereale păioase care sunt și ele atacate de acest agent patogen. Rotațiile simple grâu-porumb sau monoculturile de porumb practicate pe terenurile redate foștilor proprietari, au dus la extinderea atacului acestei fuzarioze, care a produs pagube cantitative și calitative foarte mari. 1.5.5. Tăciunele comun Ustilago maydis Boala este frecventă în toate țările cultivatoare de porumb

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în 2003 sunt toleranți la tăciuni: Brateș, Celest, Cicerone, KWS474și NS 355. 1.5.6.Tăciunele știuleților și paniculelor Sorosporium holci-sorghi f. zeae Boala este frecventă în culturile de porumb unde nu s-au făcut tratamente la samânță și în monoculturi. În România în 1976 și 1979, în județele din Ialomița, Călărași, Buzău, Iași, Vaslui și Vrancea, boala a produs pierderi de 35-40 % din recolta posibilă. Simptome. Plantele atacate sunt ceva mai mici decât cele sănătoase și par a ajunge la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1932 însă cercetări amănunțite sunt făcute de Tr. Săvulescu, Ana Hulea în 1947 și de Hulpoi și col. în 1964; ei au remarcat o frecvență deosebită a acestei boli în Transilvania și Nordul Moldovei, în zonele unde s-a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cresc aciditatea va reduce și procentul de plante atacate. Îngrășămintele cu azot măresc sensibilitatea plantelor, iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale bacteriei. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Cultivarea de lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece, o

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
între 15 24șC și cu umiditate de 60-80 %. Variațiile mari de temperatură favorizează atacul și permit înmulțirea rapidă a ciupercii. În verile reci, cu temperaturi sub 18șC și cu precipitații abundente, se înregistrează pagube însemnate mai ales în condiții de monocultură sau rotații de scurtă durată, deoarece spori de rezistență pot rămâne viabili 8-10 ani, iar apa din pământ ajută la răspândirea sporilor ciupercii. Soiurile de cartof manifestă o rezistență diferită față de acest ciuperca. Cercetătorii Stațiunii de cercetări Suceava aflată în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
miceliul ciupercii (fig. 52). Transmitere-răspândire. Transmiterea bolii de la un an la altul este asigurată de tuberculii mănați care au rămas în stocul materialului de plantat. Tuberculii mici, mănați, rămași în pământ pot constitui o sursă de infecție numai în cazul monoculturii când dau samulastră gata infectată, însă dacă există un asolament sau măcar o rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu microscleroți vor putea fi folosiți la plantare, numai după scufundarea lor timp de 3-5 minute într-o soluție de formol 1:200. 3.1.14. Uscarea timpurie a cartofului Verticillium sp. Boala apare la culturile neîngrășate, în condiții de monocultură sau în asolamente de scurtă durată. Descrisă în 1879 în Germania, boala a apărut și la noi în țară mai întâi la vinete (1943) apoi în 1959. C. Dobrescu și A. Volcinschi o semnalează pe cartof și tomate. Simptome. Plantele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciupercii este asigurată de la un an la altul prin sămânța pe care se găsesc fructificații cu spori de tip Phoma sau prin organele de rezistență, care au rămas pe resturile vegetale înglobate în sol, în cazul în care se practică monocultura, ceea ce se întâmplă mai rar, deoarece sfecla epuizează puternic solurile. De la cultura din anul I la cea seminceră, transmiterea este asigurată de miceliul rămas în butașii infectați, butași la care zonele de atac se observă greu. În mod obișnuit, aceste

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
membrană groasă.. Ciuperca mai poate ataca și alte plante din familia Compositae. Transmitere-raspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul parazit din semintele infectate și prin sporii rămași în sol în resturile vegetale. Întrucât nu se practică monocultura la floarea soarelui, principala sursă de infecție în anul următor o constituie semințele infectate. Prevenire și combatere.Întrucât boala se transmite prin semințe, principala grijă este ca, acestea să provină din loturi semincere, unde ciuperca nu a fost prezentă. Inginerii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
puf cenușiuviolaceu, apoi în scurt timp zonele afectate sau chiar toată frunza se usucă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol pe resturi vegetale sub formă de spori de rezistență, dar acest lucru nu are prea mare importanță întrucât nu se practică monocultura soiei. Principala sursă de transmitere a bolii în anul următor o constituie sporii de rezistență pe sămânță, dar și sămânța infectată provenită de la plantele mănate. Răspândirea ciupercii în perioada de vegetație este asigurată de sporii duși de apa de ploaie

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763

ajutat un frate de-al meu, preot, am pus și eu și surorile, una la care mă duc, îmi dai cinci mii? la Bacău, agricultură incidental, transport la liber de vînt Duhul, Galbeni făină la moara Vorbele, teroarea trăncănelii Caragiale monocultura, țara bananieră în singurătate, forma de socializare minimă, geamul hrănește în afară strălucirea dinăuntru, orbenia umbra în geam, schelet pe Bistrița hidrocentrala, prea mult Bacău metronom de străzi, o singură mahala, biserica în pămînt turle pe trupul scund, ilogice obiecte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
după moartea ta! n-am să le las decît ochii Kutuzov ca să plîngă! Drum bun!" nucii în șir nucari, pui de nuc, porumbar cu trei caturi, piper pe foc mirosul de ars, Drochia sat, troiță, fîntînă 1972-1994, repausul vehiculului în monocultura omul din găoace, Drochia pe stîlpii bulevardului bandajați tricolor, înfundate în verdeața gospodăriilor lamele de bloc, mere două camioane de Soroca, la biserica turlelor asiatice crucea, Drochia Miciurin, nu la Bălți, la Chișinău! tu ești cu bilet? rezolvam traseul și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826

organizație. Prăbușirea sistemului socialist în Europa de Est, după anul 1989, reducerea sprijinului acordat de U.R.S.S., înăsprirea embargoului impus de S.U.A. au agravat criza social-economică și politică a Cubei. Economia Cubei se bazează pe agricultură (1/4 din populația activă) prin monocultura trestiei de zahăr ocupând locul 3 pe glob și fiind cel mai mare exportator de zahăr, în special în C.S.I. cca. 5 milioane tone anual. Creșterea animalelor (în principal bovine) este bine dezvoltată. Posedă variate resurse minerale, îndeosebi nichel (locul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259

solului, elementelor de relief și toponimie. În ultimele decenii, producția la hectar a fost mărită prin amenajări și aplicarea de procedee științifice avansate privind ridicarea calității solului și nutriția plantelor, mecanizarea principalelor lucrări. Fermierul australian se ferește În general de monocultură, ca de pildă grâul, orzul și porumbul să fie cultivate pe terenurile aceleiași ferme pentru boabe, furaj verde și fân pentru vite. luna mai se organizează Barossa Valley Balloon Regata - imagini superbe din văzduh, realizate din baloane colorate În zori

Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
Corola-website/Law/144269_a_145598

ml) de suspensie de virus. Amestecurile de ser/virus sunt incubate timp de 2 ore la temperatura de 37°C în plăcile de microtitru, înainte ca celulele MDBK să fie adăugate. Celulele sunt folosite la o concentrație care formează o monocultura completă după 24 de ore. 1.3. Controale: a) infecțiozitatea virusului; ... b) toxicitatea serului; ... c) culturi celulare care nu au fost inoculate; ... d) antiseruri de referință. ... 1.4. Interpretare: rezultatele testului de neutralizare și titrul virusului folosit la testare sunt

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144269_a_145598]
05 ml de suspensie celulară ce conține 0,5-1,0 x 106 celule la ml într-un mediu de cultură celulară conținând ser fără anticorpi la FMD, după care plăcile sunt sigilate. Plăcile sunt incubate la temperatura de 37°C. Monoculturile devin normal confluente în 24 de ore. CPE este în mod normal suficient de dezvoltat la 48 de ore pentru a permite o citire microscopica a testului. În acest moment se poate efectua o citire microscopica finală sau plăcile pot

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144269_a_145598]