1,599 matches
-
o putere de muncă impresionantă. După culegeri de folclor, se relevă, în 1884, prin monografia Ornitologia, propunînd sau găsind denumiri românești pentru păsăret, lucrare care și azi, prin noutatea ei, e stimată și citată. Repede, din 1890 începe publicarea trilogiei monografice (reeditată în 1990, prin grija devotată a d-lui Iordan Datcu), Nunta la români (apoi, reîntorcîndu-se, în 1892, Nașterea la români și, în același an, Înmormîntarea la români). E o trilogie monografică fixînd momentele fundamentale din viața românilor, așa cum se
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
și citată. Repede, din 1890 începe publicarea trilogiei monografice (reeditată în 1990, prin grija devotată a d-lui Iordan Datcu), Nunta la români (apoi, reîntorcîndu-se, în 1892, Nașterea la români și, în același an, Înmormîntarea la români). E o trilogie monografică fixînd momentele fundamentale din viața românilor, așa cum se reflectă ele în datinile și literatura poporană. Și tot acestui harnic și învățat etnograf i se datorează apariția din 1898 pînă în 1901, tot a unei trilogii monografice Sărbătorile la români, și
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
români). E o trilogie monografică fixînd momentele fundamentale din viața românilor, așa cum se reflectă ele în datinile și literatura poporană. Și tot acestui harnic și învățat etnograf i se datorează apariția din 1898 pînă în 1901, tot a unei trilogii monografice Sărbătorile la români, și ea reeditată în anii nouăzeci de același editor învățat care este dl Iordan Datcu. Aceste monografii rămase de referință pentru că altele n-au apărut sînt lucrări de etnografie spirituală, avea dreptate regretatul Ovidiu Bîrlea, se prezintă
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
reeditat (după remanieri utile, sub denumirea Dicționarul etnologilor), s-a ocupat cu grijă devotată de opera lui Simeon Florea Marian. După ce i-a reeditat, cum spuneam, Sărbătorile la români, s-a dăruit ostenelii de a scoate la lumină și trilogia monografică despre cele trei acte fundamentale din viața românilor. E o muncă migăloasă, pentru că, pe lîngă impecabila păstrare a ținutei filologice a textului, s-a străduit să verifice toate citațiile din folclorul reprodus de autor. A ieșit o ediție monumentală, de
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
de pildă) în care civilizația a întîrziat să se înstăpînească în toate drepturile, constituind oaze fericite pentru etnografi. Dar, în rest, satul românesc de astăzi e cu totul altul decît cel din vechime (chiar cel din interbelic, cînd era studiat monografic de echipele studențești, vestite, coordonate de prof. Dim. Gusti) și vechile obiceiuri mai pot fi detectate, cu greu, de la bătrînii supraviețuitori și cu memoria nealterată. Am ținut să menționez toate astea pentru a preveni cititorul că obiceiurile surprinse în celebra
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
făcută în biserică femeii ce a născut și a copilului, la șase săptămîni de la naștere), Colăcimea (obiceiul ca părinții să ducă nașilor după botez, colaci), Creșterea, Boalele copiilor, Masa moașei, Tunderea părului și, în sfîrșit, Înțărcarea. Și, astfel, se încheie, monografic, ciclul de la fazele prenatale pînă ce copilul a ajuns la opt-nouă luni bune. Ciclul se închide, consemnîndu-se, pe parcurs, toate obiceiurile etnografice păstrate din vechime și cultivate cît s-a putut sau se poate. Dl Iordan Datcu (a publicat, de
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
mai interesante luări de poziții suscitate de proteica operă și personalitate a lui G. Călinescu, reacții așa cum s-au petrecut în conștiința contemporanilor lui. Era vorba, deci, de un decupaj dialectiv, la îndemâna cititorului, de texte semnificative. Din culegerea de factură monografică, editorul își propunea să reconstituie, într-un spirit liber și deschis, prin urmare fără tendințe unilaterale, o personalitate, funcție de variata, bogata, enorma ei operă. Într-o altă notă, din 1999, de această dată, a lui George Muntean se consideră că
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Pop Serge Fauchereau este cunoscut în România mai ales în ipostaza sa de critic literar. În urmă cu mai mulți ani i s-a publicat în traducere importanta sinteză Lecturi din poezia americană (1968). A mai publicat, între altele eseul monografic asupra lui Théophile Gautier (1972), Expresionism, Dada, suprarealism și alte isme (2 vol., 1976), alături de numeroase eseuri în reviste de prestigiu, ca "Les Lettres Nouvelles" sau "Critique". Bun cunoscător al literaturii și artei românești, a tradus primele poeme ale lui
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
pe viu, participînd la cercetările de pe teren. La început a fost, desigur, Seminarul lui Gusti, foarte frecventat de lumea studențească și chiar de profesorime. În 1925, în vacanța de vară, după lungi dezbateri, s-a pornit pe teren pentru cercetarea monografică, la Goicea Mare, numai pentru zece zile. Lipsea încă sistemul și totul plutea în vag. Să precizez că prof. Gusti nu și-a ales întîmplător satul ca mediu ideal și necesar al cercetărilor sale monografice. El a ținut seama că
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
pornit pe teren pentru cercetarea monografică, la Goicea Mare, numai pentru zece zile. Lipsea încă sistemul și totul plutea în vag. Să precizez că prof. Gusti nu și-a ales întîmplător satul ca mediu ideal și necesar al cercetărilor sale monografice. El a ținut seama că 78,2% din populația țării locuiește la sate. Și, în consecință, acesta era mediul care trebuia cercetat monografic. De aceea, pînă la sfîrșit, s-a ocupat de monografierea satului pentru o mai bună și eficientă
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
că prof. Gusti nu și-a ales întîmplător satul ca mediu ideal și necesar al cercetărilor sale monografice. El a ținut seama că 78,2% din populația țării locuiește la sate. Și, în consecință, acesta era mediul care trebuia cercetat monografic. De aceea, pînă la sfîrșit, s-a ocupat de monografierea satului pentru o mai bună și eficientă cunoaștere. Pînă și ampla investigație din 1940, inițiată de Anton Golopenția cam în răspăr cu metodologia lui Gusti (cadre, manifestări) și din care
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
expoziției de la Barcelona. Totodată, la Institutul Social Român a fost programată o sesiune științifică importantă, în care, proaspăt înființată, Asociația Monografiștilor s-a afirmat strălucit, deși ea n-a durat, ca timp de existență, decît un an de zile. Campaniile monografice următoare: Runcu (1930), Cornova (1931) Șanț (1935-1936) n-au adus noutăți teoretice sau metodologice. Totul sau aproape a fost clădit la Fundul Moldovei. Apoi, Gusti nu conducea direct și permanent campaniile (el fiind foarte ocupat cu funcțiuni publice înalte), dar
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
la Fundul Moldovei. Apoi, Gusti nu conducea direct și permanent campaniile (el fiind foarte ocupat cu funcțiuni publice înalte), dar nici nu împuternicea un înlocuitor. Treptat, uzul i-a desemnat pe Stahl, Traian Herseni drept conducători de fapt ai cercetărilor monografice, iar pe Octavian Neamțu ca organizator. Seara, monografiștii se întîlneau în așa-numita "Sală luminată" (școala) unde dădeau seama de ceea ce au recoltat și primeau îndrumări. Cărțile lui Stahl Tehnica monografiei sociologice și a lui Herseni Teoria monografiei sociologice erau
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
și primeau îndrumări. Cărțile lui Stahl Tehnica monografiei sociologice și a lui Herseni Teoria monografiei sociologice erau îndrumare teoretico-metodologice care au ajutat hotărîtor procesul de selectare și formare a monografiștilor, aleși din masa studenților de tot felul. Acolo, în timpul cercetărilor monografice, observase Stahl, se învăța, de fapt, în chip nemijlocit, ceea ce este sociologia. Apoi lucrurile s-au complicat. În 1930 Gusti a preluat, însărcinat fiind de regele Carol al II-lea, conducerea Fundației Culturale Regale "Principele Carol" creată încă în 1922
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
regală (propulsată de Gusti), cu școli de comandanți de echipă care conduceau, apoi, echipele de studenți pe teren în fiecare județ. Poate că această lege din 1938 prezenta o oarecare utilitate. Dar, fără îndoială, a viciat sensul Școlii de sociologie monografică. Dl Rostás are dreptate, relațiile dintre Gusti și rege erau unele de vasalitate dintre un monarh luminat și un mandarin luminat. Tot timpul, ce-i drept, de la începuturi, Gusti a năzuit spre sponsorizări oficiale, statale, ale școlii sale sociologice. Acum
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
mandarin luminat. Tot timpul, ce-i drept, de la începuturi, Gusti a năzuit spre sponsorizări oficiale, statale, ale școlii sale sociologice. Acum, își găsise sponsorul. Numai că acesta urmărea interesele sale. Să fim drepți, fondurile au creat posibilitatea reluării unor cercetări monografice mai vechi (Nerej, Drăguș), au fost antamate noi monografieri (Șanț, Clopotiva, Dîmbovnic) și, pe lîngă revista Sociologia Românească, Gusti a inițiat redactarea monumentalei Enciclopedia României, din care au apărut patru volume. Dar regele urmărea, totodată, prin legea Serviciului Social din
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
care au apărut patru volume. Dar regele urmărea, totodată, prin legea Serviciului Social din 1938, să administreze o lovitură legionarilor. De fapt, regele a ieșit înfrînt din această înfruntare. Pentru că echipele regale au fost invadate de legionari. Iar, în cadrul Școlii monografice, s-au produs dizidențe legionare. Mai întîi cea a lui Traian Herseni, iar din 1937 grupul (Ion Ionică, D. Amzăr, Samarineanu) care au fundat revista legionară Rînduiala. Iar Stahl a descris, în interviul acordat d-lui Rostás procesul tulburător al
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
poziție oficială contrară Școlii sociologice conduse de Gusti, mai ales că i-a adus destule cadre de vază. Dar, în timpul guvernării legionare (statul național legionar), profesorul a avut parte de multe neplăceri. Firește că Ion Antonescu nu a sprijinit școala monografică și, după război, deși Gusti a imaginat proiecte mari de continuare a Școlii sale și fusese invitat în SUA, comuniștii l-au prigonit. A fost ultimul președinte al Academiei Române de după război. Dar, la reînființarea Academiei, în 1948, nu s-a
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
pierzîndu-și și imensa bibliotecă), a trăit din mila foștilor săi studenți, o vreme în casa fostului său student Marinescu, director al Liceului Matei Basarab. De-abia, după moarte, văduva sa a primit o pensie de merit. Dar din Școala sa monografică rămăsese nu numai o amintire, ci și un tezaur care a rodit. Zoltán Rostás - O istorie orală a Școlii sociologice de la București. Editura Printech, 2001.
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
mea de istorici literari și cea dinainte și-a făcut pe deplin datoria. S-au publicat ediții încheiate din opera scriitorilor români fundamentali (chiar dacă unele viciate în aparatul critic de sociologism sau, uneori, cu textul ciumpăvit), s-au scris exegeze monografice și studii de sinteză solide, chiar studii de istoria ideilor, încît de vreo zece ani încoace ele servesc ca termen de referință și se tot reeditează texte (ediții) exclusiv din materia lor. Bune inițiative au avut Academia Română care publică, la
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
de fapt, variante pentru că lipsesc manuscrisele, renunțînd chiar și la segmentul receptare critică și a diminuat mult în dimensiune studiul introductiv. I-a adăugat, în schimb, o cronologie iar al VII-lea volum al ediției e constituit dintr-un dicționar monografic de opere literare și dicționar de personaje fructificînd lucrările editorului, firește anterioare, cu caracter bio-bibliografic din 1968, 1970 și 1973. În acest fel, observ, latura interpretativă a operei cedează locul biobibliografiei, specialitate a d-lui D. Vatamaniuc. Ceea ce nu este
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Cristina Ionica Micile volume monografice apărute în această colecție cuprind, pe lîngă monografia propriu-zisă, o serie de texte comentate din volumele autorului analizat și cîteva fragmente critice. Autorul de care se ocupă Monica Spiridon este fără îndoială unul dintre cei mai interesanți scriitori români ai
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
publicat abia acum. E, pînă la noi dezvăluiri, ultimul studiu de amploare și gîndit unitar de criticul Ovid S. Crohmălniceanu, cu alte cuvinte, un eveniment editorial. După un preambul care reia articolul de sinteză apărut în 1990, urmează concise studii monografice despre cei mai importanți scriitori ai avangardei. Sînt trecuți în revistă, în afară de cei trei amintiți anterior, B. Fundoianu, Sașa Pană, D. Trost, Paul Păun, F. Brunea Fox, Dan Faur, H. Bonciu, Sesto Pals. Nu se fac dezvăluiri senzaționale și nici
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
reprezintă un procent covîrșitor, Cornel Radu Constantinescu rămîne un observator, un analist și un judecător al fenomenului artistic de care spațiul nostru public va avea o nevoie mereu crescîndă. Radiografiile pe care el le-a făcut artei noastre contemporane, textele monografice pe care le-a publicat de-a lungul anilor, atenția specială pe care a acordat-o unor artiști tineri în momentul în care pașii lor erau încă nesiguri, toate așezate cu grijă în pagină și ambalate într-un stil incomod
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
proiect de reformă a învățămîntului preconizat de profesor. Dar, în 1933, obținea invidiata bursă Rockefeller, urmată de o alta Humboldt (pînă în 1936), cînd își ia un strălucit doctorat în Germania. Reîntors cu doctoratul luat, se alătură, din nou, Școlii monografice a lui D. Gusti. Devine redactor al revistei Sociologie românească, nimic mai puțin decît director la nou întemeiatul Institut Social Român și asistent onorific la catedra lui D. Gusti, ajutîndu-l pe profesor și la pregătirea, în Paris, a pavilionului românesc
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]