10,236 matches
-
speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică a opțiunii, a „luminii calde“, a raționalității care nu desparte violent gândirea de sensibilitate, căutând nu un adevăr abstract și gol, ci „adevărul trăit“: „... o morala nu este posibilă decât dedusă dintr-o experiență a iubirii, dintr-o angajare, din aderența la un crez, la o doctrină, la un om, la un zeu“ (p. 106). În altă ordine de idei, editia întâi a acestei lucrări a
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
judicios sintetizat în preambul cu principalele idei - forță care ne previn asupra conținutului. Este și acesta un mod inteligent folosit de autor în a-l orienta pe cititorul mai puțin familiarizat cu adâncimile și profunzimile filosofiei. Primul capitol intitulat Competența morala, prilejuiește autorului, ca și pe parcurs de altfel, priceperea autorizată de a pătrunde, scormoni, analiza și a prezenta nuanțat - într-o continuă raportare la calitățile sau defectele morale - propriile sale raționamente. Astfel, competența morală este singura pe care nimeni nu
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale de care s-ar ocupa “marea” etică. Ipocrizia morală este considerată maladia cea mai răspândită; un fel de gripă de care nu se moare, dar de care nu se scapă. Ipocritul confundă morala cu discreția, el salvează aparențele, nu-și regretă relele, își confecționează o poză adecvată pentru fiecare ocazie. La fel se întâmplă cu spontaneitatea morală. Ni se vorbește apoi despre actul etic și reacția etică, despre impulsivitate sau lipsa de spontaneitate
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
La fel se întâmplă cu spontaneitatea morală. Ni se vorbește apoi despre actul etic și reacția etică, despre impulsivitate sau lipsa de spontaneitate, despre naivitate. Alt argument pentru Minima din titlul lucrării, precizează Andrei Pleșu, este acela ca “nu este morala unui edificat”. Și încheie: “Minima moralia este o suspinare, o chemare și o negare pentru sănătatea morală care-i lipsește autorului.” În încheiere, vom concluziona că în pagini puține și dense, din goana unui condei ce urmează cu agilitate mișcările
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
rușine. A înțeles că pachetul din care mâncase nu era al ei, ci al bărbatului care citea ziarul? El a împărțit plin de bunătate chiar și ultima bucățică pe care o avea, fără să se simtă indignat, superior sau furios. MORALĂ: Oare de câte ori în viața am mâncat biscuiții altcuiva? Ar fi mai bine ca înainte să ne grăbim să-i judecăm pe alții să privim cu atenție în jur? și mai ales în sufletul nostru! Să dai când poți, fără să
NEATENȚIA de IONEL CADAR în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1436445533.html [Corola-blog/BlogPost/376095_a_377424]
-
iubirea în sensul manifestării dragostei dintre bărbat-femeie (soț-soție); - iubirea manifestată față de părinți, copii, rude, prieteni, țară, popor; - iubirea ca tendință morală de a face binele, de a face ceea ce este drept, de a căuta frumosul, adevărul, de a respecta valorile, morala etc. În acest context, fără să vrem, ne punem întrebarea: este sentimentul de afecțiune, adică dragostea, consecință a cunoașterii binelui ori a răului? Fără a face trimitere la Sfânta Scriptură (știind foarte bine că Dumnezeu nu a produs răul), ci
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Darul_iubirii_marian_malciu_1386868841.html [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
philein - a iubi, sophia - înțelepciune) și lumina avută în sufletele lor. Toți au avut ceva „extraordinar, romantic, quijotesc, nebunesc ... ”, toți au fost preocupați de soarta omenirii, fiindcă neliniștea majoră a spiritului îl scoate pe om din mediocritate și îl înalță. Morala creștină are câteva puncte de convergență cu etica filozofică. Ambele au în comun faptul că în preocupările și observațiile lor se află omul și manifestările sale morale. Etica filozofică propune ca scop al vieții omului fericirea pe care o obține
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_binele_si_raul_vavila_popovici_1331319604.html [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
faptul că în preocupările și observațiile lor se află omul și manifestările sale morale. Etica filozofică propune ca scop al vieții omului fericirea pe care o obține aici pe pământ, firea decăzută a omului refăcându-se numai prin mijloace umane. Morala creștină are tot fericirea ca scop al vieții omului, desăvârșirea însă, sfințenia, dobândirea mântuirii în sensul adevărat al cuvântului începe aici pe pământ, este un proces îndelungat și se continuă în viața de dincolo. Atât morala creștină cât și etica
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_binele_si_raul_vavila_popovici_1331319604.html [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
numai prin mijloace umane. Morala creștină are tot fericirea ca scop al vieții omului, desăvârșirea însă, sfințenia, dobândirea mântuirii în sensul adevărat al cuvântului începe aici pe pământ, este un proces îndelungat și se continuă în viața de dincolo. Atât morala creștină cât și etica filozofică cer săvârșirea binelui și evitarea răului. Binele este de foarte multe ori în legătură cu adevărul și frumosul. Platon spunea că principiul existenței, al adevărului și al frumosului este însuși „binele”. Frumosul devenise idealul de prim ordin
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_binele_si_raul_vavila_popovici_1331319604.html [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
prim ordin al elinilor; frumusețea și în aceeași măsură bunătatea - virtuți majore - au fost și rămân pe mai departe atributele ființelor superioare. Filozofii antici au căutat și au cunoscut căile virtuții, dar le-a lipsit cea mai mare virtute: iubirea. Morala creștină însă, pune accent pe sufletul omului, de aceea virtuțile culminează în iubire. Fericitul Augustin considera că Dumnezeu este frumusețea supremă și creatorul de frumuseți. Dacă privim icoanele, lucrările marilor pictori executate de-a lungul secolelor, din chipul lui Dumnezeu
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_binele_si_raul_vavila_popovici_1331319604.html [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
colecistul ( o rămășiță a cozii! ) uterul ( necesar o dată în viață! ) timusul splina sfârcurile la bărbați măseaua de minte care nu mai folosesc la nimic sunt o copie imperfectă a conștiinței de sine ( o biată conștiința morală! ) într-o lume fără morală o funcție lipsită de conținut pe cale de dispariție Referință Bibliografică: Vestigii / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VESTIGII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492833879.html [Corola-blog/BlogPost/382960_a_384289]
-
activ la treburilor statului prin deciziile sale și fiind o ființă morală - în măsura în care respectă un set de reguli de comportare impuse de normalitatea în viața de familie și în cea de societate - este obligat a face legătura dintre politică și morală. Filozoful francez Vincent Descombes (n. 1943) a făcut distincția dintre politică și morală, spunând că „poziția morală este poziția spectatorului, poziția politică este cea a actorului”. Da, dar spectatorul este cel ce apreciază, determină valoarea actorului! Dispunem de timp și
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
respectă un set de reguli de comportare impuse de normalitatea în viața de familie și în cea de societate - este obligat a face legătura dintre politică și morală. Filozoful francez Vincent Descombes (n. 1943) a făcut distincția dintre politică și morală, spunând că „poziția morală este poziția spectatorului, poziția politică este cea a actorului”. Da, dar spectatorul este cel ce apreciază, determină valoarea actorului! Dispunem de timp și de spațiu acordat, în care ne desfășurăm viețile atât de scurte - vai!- și
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
au avut ceea ce li s-ar fi cerut în plus - caracter - și lipsa acestuia i-a împins la greșeli. Mai târziu, ei au fost numiți „monștri umani” sau „genii ale răului”. A existat și există în deciziile politice așa numita morală a compromisului și chiar una a lașității, cu efecte pe termen scurt sau pe termen lung. Iată de ce moralitatea a jucat și joacă în continuare un rol important în deciziile politice. Unii consideră că politica astăzi nu mai are nevoie
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
compromisului și chiar una a lașității, cu efecte pe termen scurt sau pe termen lung. Iată de ce moralitatea a jucat și joacă în continuare un rol important în deciziile politice. Unii consideră că politica astăzi nu mai are nevoie de morală, dacă interesele par să convină momentan. Este adevărat că suntem uneori puși să alegem între a face un compromis sau a renunța păstrându-ne principiile pe care le-am avut până în acest moment și care au constituit caracterul nostru. Când
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
este ființă morală prin însăși condiția umană și în același timp este „o ființă familială, citadină, politică”, cele două însușiri mergând împreună: condiția morală și cea politică. Filosofia politică a Sfântului Toma pleacă de la condiția descoperită de Aristotel - unitatea între morală și politică -, el dezvoltând mai amplu condiția morală, virtuțile morale, nelăsând deoparte condiția politică. În concepția lui Aristotel, politica este o știință care studiază omul ca zoon politikon (animal social), politikon provenind de la cuvântul polis, „cetate” în limba greacă. Ideea
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
pierdeam. Asta era o adevărată problemă! Mă întorceam plângând și le inventam o poveste despre niște copii mai mari care mi i-au furat sau despre un câine care m-a alergat. Nu știu cât credeau în povestea mea, dar după o morală bună, mă trimiteau iarăși la cumpărături. Într-o zi am pierdut plasa. O vecină care venea în urma mea a luat-o și i-a dat-o mamei, când s-a întors de cumpărături. Abia atunci au înțeles de ce pierdusem de
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
o prezenta gulagul românesc, iar pe de altă parte, condițiile extreme menite nu doar să producă exterminarea fizică ci să realizeze o disoluție a interiorității și o pulverizare a grilei morale și axiologice a persoanei umane, devine important din perspectiva moralei creștine, și nu numai, care a fost, sau care au fost soluțiile ce și-au probat viabilitatea în atari situații. Cu o doctrină care viza două puncte centrale ce contraveneau flagrant ideologiei comuniste (credința și neamul), Mișcarea legionară a fost
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui și că devine un simbol.” (Petre Baicu, Povestiri din închisori și lagăre, Biblioteca Revistei Familia, Oradea 1995, p. 34.) De la simpla suportare a
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
la garanția mântuirii și a misiunii sale în lume. Căci creștinismul nu se poate reduce la un simplu moralism sau doctrinalism, acestea fiind metode ale misionarismului neoprotestant. Trebuie să înțelegi, să cauți, să afli că dogma nu este doctrinalism iar morala eticism, ci ele sunt viață, participare la Dumnezeu. Dacă „Bucuria Tatălui și a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sf. Grigorie Palama, ce faci tu din iconomia lor în Biserică și în Istorie ? Profesorul Teodor M. Popescu susține că Biserica
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
vor mai scoate capul din nisip și alte specimene din sentimentul de gașcă al societății românești. Nu vor nimic, dar dacă tot e facebook, hai la lupta cea mare. Frați și surori, singura criză pe care o traversăm este cea morală. E vremea, ca la hochei, a schimbării liniilor, inclusiv în politică, dar mai întâi, e clipa schimbării de sine. Altfel, prostia și imbecilitatea agresivă, ne va gâtui și nimeni nu va observa că suntem pe marginea prăpastiei, iar viitorul bobârnac
BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1471621084.html [Corola-blog/BlogPost/342741_a_344070]
-
știa, că doar zburând din floare-n floare, Polenul dulce-l scutura, apoi, pe aripi de zefir, el se pierdea în zare. Însă , o albinuță a aflat, și-n zbor, în graba mare a venit Și fluturașului nepăsător, Din cărțile moralei, i-a citit. Dar el privea mirat, cu ochișori ca de mărgele, Ne-țelegând nimic, din ceea ce albina îi grăiește, -Da...ce vrei tu urâto? Ia Uită-te la aripile mele! Îs fine și strălucitoare, cum nimeni nu găndește, Mai colorate
FLUTURAȘUL SI ALBINA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1482244608.html [Corola-blog/BlogPost/374110_a_375439]
-
o senzație de sufocare. Păstrez în amintire vocea mamei cu nuanța ei de dispreț pentru bucuriile dar și pentru durerile mele. Nimic din viața mea nu o mulțumește. Mângâierile ei sunt reci și devorează bucăți din sufletul meu în numele unei morale a familiei pe care pretinde că o respectă. De când mă știu plânsul din sufletul meu nu contenește nici măcar când zâmbesc. Ca și această piatră din San - Michel la fel de rece la fel de dură la fel de strearpă la fel de îndărătnică la fel de total neînsuflețită Ca și
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_mihaela_macsut_1422963548.html [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
ritmice și poetice. Discontinuitatea este de cele mai multe ori deliberată. Limbajul lui ritmic, cu paradoxuri, este în același timp teologic, imaginea poate să fie trinitară [25, 4 (992 D)] sau hristologică [6, 4 (793 BC)]. Dogma este în mod constant în legătură cu morala, sau chiar se identifică cu ea; temele dogmatice se împletesc cu cele de morală, iar temele strict ascetice sunt înălțate în permanență la un nivel mistic și teologic. Hausherr afirmă că lucrarea “Scara” configurează „un adevărat eseu de sistematizare, așa cum
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
este în același timp teologic, imaginea poate să fie trinitară [25, 4 (992 D)] sau hristologică [6, 4 (793 BC)]. Dogma este în mod constant în legătură cu morala, sau chiar se identifică cu ea; temele dogmatice se împletesc cu cele de morală, iar temele strict ascetice sunt înălțate în permanență la un nivel mistic și teologic. Hausherr afirmă că lucrarea “Scara” configurează „un adevărat eseu de sistematizare, așa cum chiar și titlul său îl arată” , însă, deși pot fi observate ușor gradația logică
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]