10,170 matches
-
O prostituată de lux care i-a tocat banii cît ai clipi cu cîteva ieșiri la stradă și ceva mai multe sticle de șampanie. Conul Cocriță, povestitorul, tocmai cîștigase o sumă enormă la poker. Și toată povestea lui are o morală: viciul este cel mai mare dușman al viciului... Locurile cele mai la modă din Bucureștiul interbelic sînt descrise cu mare grijă la amănunte. Cum erau chelnerii, ce anume se servea, ce mărci, acum uitate, de mașini poposeau în fața restaurantului respectiv
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
produsele gîndirii pozitivist-scientiste. Așezat "dincolo de bine și de rău", autorul aspiră a restaura "adevărul" condiției umane, servindu-se, după cum recunoaște romanciera, de "lupa" severității, pentru a pune accentul, firește, pe Rău (căci o mediere reală între cei doi poli ai moralei nu e cu putință, orice încercare de compromis ducînd la succesul Răului). Determinismele tainiene, metoda experimentală a fiziologului Claude Bernard, teoriile privitoare la ereditate propuse de Prosper Lucas conduc la o viziune sumbră, în care instinctualitatea, brutalitatea, maladia, degenerescența joacă
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
științifică, acele fișe sociologice sau clinice care abundă în paginile literaturii de acest tip, nu reprezintă, în pofida aparențelor, un divorț de estetic, ci doar o variantă "eretică" a lui. Pe urmele "poeților damnați" și în legătură cu Nietzsche, naturalismul pune în paranteză morala, pe motivul unei "obiectivități" a reconstituirii minuțioase, glaciale, a existenței. Cuvîntul de ordine e așadar conștiința amorală ("gratuitatea" gidiană se află în vecinătate), care deschide, precum un sesam, tărîmurile oricît de diversificate ale artei moderne... Nietzsche definea Răul ca fiind
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Act iluzoriu, evitarea Răului nu constituie decît o asumare a lui pe căi ocolite. Nu ajungem astfel la alte și alte episoade ale eposului care a urmat izgonirii din Paradis? Neputînd reface inocența originară a ființei, suspendarea concomitentă a polilor moralei nu poate oferi decît un spectacol infernal avivat, al Răului ce se depășește pe sine. Sau al înaintării odiosului spre "mai" odios: "Eroii acelor cupluri sînt desăvîrșiți și superbi în nelegiuirea lor". Așadar, în vreme ce purificarea apare blocată de "lipsa iertării
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
a dat-o suprarealismului - îl citez pe Bréton - este următoarea -: suprarealismul este un automatism psihic pur care-și propune să reprezinte, fie în scris, fie într-o altă manieră, funcționarea reală a gîndirii înafara oricărei preocupări de ordine politică sau morală... ceva de acest fel. Există termeni care nu sunt întru totul exacți - acest fapt nu are importanță acum. Dar în orice caz, neg complet din punctul meu de vedere automatismul psihic pur. Tot ceea ce Bréton denumea scriitură automată etc. nu
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
automobilul. Ceea ce s-ar putea întoarce chiar împotriva lui Tartagă, în ipoteza că după ce va ieși din pușcărie pe capul lui se va pune un preț atrăgător, care să merite douăzeci și una de luni de închisoare. Asta mi se pare adevărata morală a cazului Tartagă și a bunăvoinței judecătorilor față de el. Judecători care cu un minim efort de imaginație ar trebui să se sperie de sentința pe care au dat-o.
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
cinematografe și baruri. Ca pretutindeni în lume, televiziunea contribuie eficient la depersonalizarea spectatorului. Există mașini, motociclete, frigidere, o bunăstare bine și sârguincios elaborată de societatea asta a noastră, în care progresul științific și tehnologic au exilat pe un teritoriu îndepărtat morala și sensibilitatea omului. Entropia, haosul au luat forma din ce în ce mai înspăimântătoare a exploziei demografice. Eu am avut norocul să-mi petrec copilăria în Evul Mediu, în acea epocă "dureroasă și rafinată", cum zice Hauysmans. Material - dureroasă, spiritual, rafinată. Exact invers decât
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
alegoriei creștine axate pe tema călătoriei spațio-temporale), iar Charles Williams fiind, printre altele, autor de thriller -uri fantastice (pe tema călătoriei multidimensionale mijlocite de magie). Pasiunea lui Tolkien pentru folclor, mitologie și lingvistică veche, combinată cu un solid simț al moralei creștine (autorul afirmîndu-și în repetate rînduri credința romano-catolică), se regăsește deopotrivă în viața academică și în prozele ample pe care le scrie în toată perioada activității sale la catedră. De altfel, construite pe tema căutării misterioase într-o lume paralelă
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
descopere că aici se simte ca acasă. Asta îi dă frisoane. Misiunea lui e deja îndeplinită, n-are pe cine să mai prăbușească, n-are ce să surpe. Și atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să țină lecții de morală. Vlad Zografi despre Viitorul e maculatură. Felul în care scrie acest dramaturg, în care alătură cuvintele și prinde ideile în verb, în forme și formule memorabile, felul în care apare plutind în această lume, posedînd-o de fapt pînă aproape de intimitatea
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
evidența biologică. Lup să fii față de cel de lângă tine și adevărul naturii se restabilește. Istoria umană îndelungată recâștigă dreptul sacru al tigrului sfâșiind căprioara... Speranța în viața de apoi, ca și într-o lume dreaptă, pașnică, s-a dus. Încheieturile moralei au slăbit. Înțelepciunea devine un mod de a scuza, de a explica și, eventual, de a corija existența... Până și apetitul sexual, osândit de creștini, exaltat de păgâni, crește... Au fost și sunt bătrâni, ca Victor Hugo, al căror potențial
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
de aceea autorul ei evită să se oprească asupra jocurilor tragice sau dramatice ale istoriei, deși face aluzie la ele (un exemplu ar fi putut fi “jocurile” bestiale ale torționarilor cu victimele lor). Situînd discursul în afara temei politicii și a moralei, cercetătorul, în baza dreptului său de a-și alege traseul științific, optează pentru metafizică și gîndire pură, tratînd însă la fel de riguros și cotidianul, și teoria probabilităților. Structură mentală de anvergură și recunoaștere internațională, cu o forță de abstractizare și de
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
aduce, chiar în formele sale sociale cele mai obișnuite, la nivelul capacității omului de știință de a-i descifra mecanismele logice, determinările matematice sau semnificațiile lingvistice. Cultura înaltă a scriiturii sale transformă jocul în sine, prin poliedrele textuale, într-o morală a cunoașterii estetice. Nimic pedant și nimic ludic; nici pedagogie sofisticată și nici căutarea cu orice preț a deschiderii subiectului către orice cititor. Deși fiecare poate lua atît cît îl interesează din text, în măsura în care acesta poate fi citit și de
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
dacă mai era cazul, că să viețuiești două veacuri merită exclusiv în condițiile enumerate de savantul Simonoff! Religia nu-ți îngăduie să-ți iei viața când vrei tu, oricare ți-ar fi motivele și oricât ai afirma că-ți aparții, morala se împotrivește și ea, chiar când la mijloc sunt probleme de onoare, istoria, în fine, cunoaște exemple celebre, dintre care cinematografia l-a reținut pe acela al reginei Egiptului - Cleopatra. Dacă oameni iubiți de Providență aproape că au atins două
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
de patru anișori: - Hai, spune lu’ tanti, ce vrei să te faci când ești mare? - Alexandru Athanasiu, aud ca prin comă răspunsul. Privesc la jucăriile aruncate prin toată casa într-o dezordine deplină și-mi spun că are toate șansele. Morala: îl sun la telefon pe prietenul Haralampy să-mi dea un bilet de internare la Cernica până îmi rezolvă el problema cu un dogar din Apuseni...
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
retorice ale literaturii, și nu neapărat în scopuri nobile. Și că politicienii sînt mai degrabă oratori în epoca pașoptistă, retori în interbelic și, după 1989, limbuți. Limba de lemn este și ea bine reprezentată, cel puțin de la 1947 încoace, iar morala contextuală este adeseori, din păcate, opusă celei textuale. Antologia Der Politische Diskurs in Rumänien, aide-mémoire, roman istoric și tratat de stilistică, ne privește pe toți. Cît despre politicienii de astăzi, care nu mai sînt în stare să construiască o frază
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
deasupra/ trupului tău. Pînă și puberul împins în patul cu două picioare/ nu mai ține cont de casa care arde deasupra sa,/ de bidoanele cu gaz rostogolindu-se prin odaie” (Confesiunile Delfinului). Tendința dominantă este cea a emancipării din truismele moralei, o nietzscheană autodepășire în lumina amorală a forței pure. Dincolo de „hamurile vieții”, trupul posedă o viață necunoscută, copleșitoare ce se cuvine amplificată precum o infrastructură a identității: „Și tocmai tu atît de aspru, că nici nu poți/ vorbi cu brizele
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
această propoziție scurtă, intrată în istorie. De obicei, în locul ei, se adăugau prefețe lămuritoare. Ca și prefața pe care Racine o scrie la Fedra, la vremea sa... Euripide, a cărui piesă autorul francez o ia și o modifică în sensul moralei creștine, era mai liber, mai modern, mai aproape de noi, cei de azi, după cum se va vedea. Între grec și franțuz se cască o prăpastie enormă. La autorul antic, Fedra, culcându-se cu fiul ei vitreg Hipolit, care o violează pur
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
spațiu. (Să nu uităm că și la noi un scriitor important ca Petru Dumitriu de pildă, a trebuit să aleagă exilul când același personaj odios, numit la început, Leonte Răutu, îl obliga să facă modificări la Biografiile contemporane - în sensul „moralei” unui regim totalitar având, în ce privește obsesia cenzurii, aceeași înclinare cu a credinței iezuite)... Prefața la Fedra, Racine o încheie cu o definiție a tragediei, cum era ea văzută în a doua parte a secolului al XVII-lea sub aceeași domnie
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
care acesta a fost acuzat de atentat la bunele moravuri pentru Madame Bovary, îl iubesc pe Baudelaire cel amorezat de o prostituată cu pielea neagră. Singurul lor păcat este de a nu crede că sincronismul în materie de artă și morală este la noi - căci suntem la porțile Orientului - numai legendă. Disputa se întinde pe aproape un deceniu și rămâne de văzut dacă la începutul anilor ’40 publicul românesc depășise acest impas al receptării cărților cu scene ale corporalității. În poezie
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
timbrului, se „clasicizează”. Acum apare „Caietul de poezie și desen” Argo, „o împlinire suplimentară a datoriei pătimașe de a sluji Poeziei în general și celei românești în special”. Din aceste entretiens ale poetului Alexandru Lungu desprindem și o lecție de morală. Străin de compromisuri, consecvent militant întru „credința, necăutată și neînvățată” a poeziei, întru „autonomia înaltă, luminată de un tragism fericit” a acesteia, autorul Orei 25 se constituie într-o pildă de comportament literar, de-o fermitate discretă, de-o tenacitate
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
nici nu ating acea înălțime la care ar trebui să funcționeze mecanismele specifice ale unei existente artistice bine articulate. Comerțul brut și proiectul cultural În zona culturii, a artelor plastice în speță, situația de fapt, cea de drept și cea morală sînt cu mult mai grave decît în celelalte segmente de piață. Aici se manifestă încă un amatorism gregar și o spontaneitate vecină cu sălbaticia. Asta nu înseamnă că nu sînt, printre actorii pieței de artă, galeristi și negustori cu totul
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
în literatură, sunt uitați repede. Cei care au, însă, asistența transcendentală după ei, rămân. Pentru asta nu trebuie neapărat să fii erou, să duci steagul la revoluție, nu trebuie să fii moral. În literatură e o altă lege, o altă morală. Scriitorul este un om cu reacții diferite de ale celorlalți. Un Sadoveanu, un Călinescu, un Arghezi nu pot fi scoși din literatură, chiar dacă au colaborat cu comuniștii, pentru că sunt mari. Punct. Trebuie, uneori, să închidem ochii. Sigur, asta nu e
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
mărinimos loc de oficiere (ca într-un ritual ori ceremonial) a teribilelor energii depuse de către tinerii noștri mai mult sau mai puțin înclinați întru domesticirea unor instrumente. 2) " Cine pețește o fată frumoasă îi dă și dotă", pare a fi morala conduitei pe care majoritatea dascălilor din învățământul muzical o exersează în lucrul cu elevul. 3) Am rămas totuși cu impresia că procesul formativ-informativ se derulează preponderent într-un azil de bătrâni, ce-i drept ultramodern, dat tot azil și tot
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
ușor de recunoscut asemenea nouă. Fără a fi mediocri acești excepționali fac posibilă mediocritatea și chiar o duc prin girul lor la maximă înflorire. Fără a da sens peiorativ excepționalității, Lucian Raicu se simte, cred, mai solidar cu ceea ce numește "morala intransigentă" a celor mari, decît cu "morala relaxată" a celorlalți. Prostiile respectabile" și înfricoșătoarea banalitate ucid adevărata înțelegere a operelor literare, de aceea criticul autentic, cel care trebuie "să cadă pe gînduri" și să te pună pe gînduri are nevoie
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
fi mediocri acești excepționali fac posibilă mediocritatea și chiar o duc prin girul lor la maximă înflorire. Fără a da sens peiorativ excepționalității, Lucian Raicu se simte, cred, mai solidar cu ceea ce numește "morala intransigentă" a celor mari, decît cu "morala relaxată" a celorlalți. Prostiile respectabile" și înfricoșătoarea banalitate ucid adevărata înțelegere a operelor literare, de aceea criticul autentic, cel care trebuie "să cadă pe gînduri" și să te pună pe gînduri are nevoie de ceva esențial: "puterea de caracterizare" ("Un
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]