222 matches
-
și nu prin rebuturi ale naturii (Baxter). Prin urmare, ideologiile egalitarismelor stupide devin inoperante și absurde aici. Singura regulă valabilă e cea a selecției darwiniene, iar Henry, cu bună credință, se supune ei. Revenit acasă, neurochirurgul depășește astfel ispitele filozofiei moraliste și pare echipat pentru a începe o nouă zi de succes. Bibliografie Ian McEwan. Sîmbătă. Traducere din limba engleză și note de Dan Croitoru. Colecția "Biblioteca Polirom". Iași: Polirom, 2006. Experimentele postmodernității Ca și personajul său Benjamin Trotter, scriitorul-muzician din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
vechilor texte cărturărești este morala. Le și spuneam studenților că noi suntem mari moraliști, fără să fim un popor foarte moral. Studenții gustau jocurile acestea... În orice caz, demonstram că întreaga literatură română, nu doar cea veche, este o literatură moralistă. Această caracteristică este exact ceea ce l-a supărat la un moment dat pe Eugen Lovinescu, care a și sancționat această trăsătură a literaturii noastre, care nu ar fi trebuit să fie unica dar, iată, din păcate, așa a fost. E.M.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
un cuvînt cheie, repetabil în surdină deriva. Încă de la primul său roman, acest fost jurnalist a fost aclamat de o bună parte a criticii ca fiind noul autor cult al "descîntării încîntătoare" în fața grației și fisurilor unei generații, cu accente moraliste și sclipiri de clasicism ; e drept însă că, o altă parte a criticii, a văzut în acest discipol și protejat al lui Frédéric Beigbeder un parizianist la modă, de inspirație trash-burghezo-ni hilistă. Ambele analize sunt juste, deși futilitatea aparentă a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
forțe diferite de care nu sînt conștiente totdeauna și pe care nu au puteri suficiente să le remodeleze. Forma de viață numită societate civilă aparține Vestului individualist-liberal: restul lumii nu poate cunoaște sau trăi nimic asemănător. Relativismul, deci, suferă tendințe moraliste; are tendința să afirme că societatea civilă i s-ar potrivi doar Occidentului, restul lumii suferind de barbarism, de exemplu. Cu alte cuvinte, societatea civilă ne aparține în mod exclusiv Nouă; restul Lor. Obiecția relativistă este plină de confuzii. În afară de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
postdatoriei: "Democrațiile au pășit pe tărâmul aflat dincolo de datorie; ele nu se organizează fără a recunoaștenici o autoritate, ci conform unei etici slabe și minimale, "fără obligație și sancțiune"; mersul istoriei moderne a dat naștere unei formații inedite: societățile post moraliste". (Lipovetsky, 1996, pp. 20-21) Dar postmoralismul nu înseamnă anularea eticii, înseamnă doar nevoia cultivării unui alt tip de etică, adecvat comunităților locale, în cadrul cărora toată lumea cunoaște pe toată lumea iar expresia "i-a crăpat obrazul de rușine" capătă din nou sens
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
263. Susținând că "natura divină se află dincolo de orice imagine"264, opinia istoricului și filosofului francez Alain Besançon este aceea că "Platon este deci părintele tuturor viitoarelor iconoclasme"265, dar prin recunoașterea necesității de contemplare a divinului și atitudinea sa moralistă, el poate fi considerat totodată și "părintele iconofililor"266. În contrast cu acesta, Aristotel recunoaștea meritul caracterului mimetic al artei, pe care îl îndreptățea printr-o atitudine realistă, oferind exemplul naturii 267. Pentru Aristotel, reprezentarea constituia o formă de mimesis, proprie naturii
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
unde dezbaterea corupției - trebuie să admitem - este de acum epuizată și aproape dezarmată, deoarece mai înainte de toate oferă o indicație de metodă. În alți termeni, pentru Papa Francisc corupția trebuie citită și înțeleasă într-un mod nou, în afara obișnuitelor scheme moraliste care nu produc nimic în afară de reacții atât indignate cât și efemere. Dacă după părerea unora, din punct de vedere civil am eșuat în ce privește corupția, în așa fel încât putem vorbi despre o situație cu care deja conviețuim, iar alții o
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
oportunitate pentru conștiința noastră creștină, dar mai mult și mai amplu pentru conștiința civilă, să facă un salt de calitate în fața corupției. Capitolul I Metamorfoza corupției A lua în serios corupția, fugind atât de viziunile minimale cât și de cele moraliste, înseamnă înainte de toate a lua în considerare semnificația sa esențială, adică acea semnificație ce o leagă de întregul antropologic și încă mai înainte de întregul ontologic. Cu alte cuvinte, este necesar să plecăm de la constatarea că oamenii au fost mereu inspirați
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
de Papa Francisc, ca referințe despre corupția politică, economică și eclezială. E clar că întoarcerea la paradigma originală implică eliberarea „convertirii” de tradiționala „penitență”, care este o consecință, ce s-a dezvoltat în cadrul unei religiozități individualiste și al unei asceze moraliste. Nu este așa în tradiția profetică și nici în Evanghelia Împărăției lui Isus, unde, împreună cu noi dispoziții interioare, convertirea constă într-o nouă orientare pe planul vieții sociale. Așa cum viața coruptă denaturează profund atât inima cât și relațiile, convertirea, dimpotrivă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
a face conștientă relevanța iertării și a convertirii, în cadrul unei etici sociale, orientate către maturizarea unei noi calități civile a oamenilor și a femeilor. În caz contrar există cu adevărat riscul ca și reflecția Papei Francisc să sfârșească printre bancurile moraliste sau chiar în predici retorice.
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
minciuna, subiecții analizați fiind 673 de studenți și elevi, iar cercetătorul care i-a studiat, Leonard (1920). În anchetele mai recente s-a acordat o deosebită atenție semnificației studiului, iar descoperirile empirice au luat locul amestecului de relatări și comentarii moraliste specifice lui Leonard și contemporanilor săi. De exemplu, într-un studiu asupra elevilor din Anglia și New South Wales, proporția acelora care "consideră că a minți este întotdeauna o greșeală" a fost de aproximativ 19% pentru copiii de 12 ani
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
putut dori. A fost un gest minunat de iubire și - și venerație pentru mine. În felul ei dulce, mi-a demonstrat destul de clar că asta nu înseamnă că-mi va îngădui mereu plăcerea aceea divină-cred că, de fapt, e destul de moralistă, dincolo de vocabularul ei murdar și de vulgaritatea aparentă. Îmi dau seama că pentru ea a fost ceva foarte special și nu doar un act întâmplător care trebuie îndeplinit de fiecare dată când unul dintre noi are chef. Nu contează- sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
asculta decât Cemeilă, din când în când punctând ritmul cu degetele lui lungi pe marginea fotoliului. Mi se părea ceva foarte vechi, m-am ridicat să văd mapa: Carmina burana. Păcat că nu ascultau cu atenție cântecele medievale erotice și moraliste, de studenți săraci și călugări și vagabonzi, care exaltau iubirea de viață sub toate formele ei. M-am imaginat o clipă într-o incintă benedictină, în miez de vară, într-o pauză a studiului literelor clasice, bucurându-mă de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
după cîte ne amintim, s-a văzut declarat un antisemit la fel de fictiv. Nici subsemnatul n-a scăpat de-o învinuire analoagă, pe cît de neașteptată pe atît de nedreaptă, în setul de "argumente" al căreia figurau simple nuanțe de apreciere moralistă, tușe de interpretare literară. Există, din păcate, "un antisemitism" iscat practic din nimic, care n-ar putea decît alimenta antisemitismul real.Antisemiții nu pot decît ricana cu satisfacție la intrarea în joc a antisemiților fabricați. Oare pentru a sluji o
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
fără de care lipsește tocmai baza indispensabilă unei construcții a acesteia. Despre geniu că individualitate creatoare apar în Germania, în această conjunctură de entuziaste și promițătoare deșchideri teoretice, mai multe texte. După speculațiile inițiale asupra conceptului (lucrări cu tendința mai degrabă moralista) Betrachtungen über das Genie [Reflecții asupra geniului] (1754), ale păstorului prusian Sebastian Friedrich Trescho și Betrachtung über den Menschen [Reflecție asupra omului] (1755), a cunoscutului scriitor Christoph Martin Wieland -, în 1759 este lansat în Berlin primul studiu considerat filosofic pe
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
treptat spiritul și provoacă, în cele din urmă, în subiect, prin restrictivitatea inerentă planului lor, plictiseală, oboseală. Gotshalk, care acceptă formalismul estetic al filosofului doar în cazul obiectelor naturii, califica teoria artelor frumoase a acestuia, tocmai din acest motiv, drept "moralista"85. La fel face Paul Guyer, care îl urmează deschis (citează), cănd admite că aparentă prioritate acordată de Kant formei nu înseamnă că fondul trebuie exclus din concepția lui asupra reacției receptive 86. Semnificativ în acest sens e și faptul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cu tinerii, folosind și argumente; este recomandabil să fie respectată poziția interlocutorului, evitându se tentele ironice sau culpabilizatoare. Se impune ca „adolescentul să fie invitat la o reflecție asupra lui însuși... reflecția catehetică s-ar dori a fi pluridisciplinară”. Discursurile moraliste și criticiste nu duc la atingerea scopurilor propuse, „formarea unui sistem de valori, convingeri și atitudini sănătoase nu poate fi realizată prin prelegeri moralizatoare”. Sentimentele superioare religioase au un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
democrația la nivel politic și liberul-schimb ca principiu funcțional esențial pentru domeniul economicului (Burchill, 2001, p. 33). Însă liberul-schimb, de exemplu (spirit al comerțului extras în Școala cobdenită), este promovat ca principal instrument al păcii nu doar într-o manieră moralistă, ci mai ales dintr-o perspectivă utilitariană: argumentul principal este că, dacă principalul scop al războiului este prosperitatea prin acumularea de resurse, într-o lume puternic interdependentă, liberul-schimb este o alternativă nu doar mai pașnică, dar chiar mai profitabilă ținând
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
termenul "moralism pluralist" - recunosc, termenul nu este unul prea inspirat - pentru argumentarea în favoarea sau împotriva unei teorii politice și pe alte temeiuri decât cele morale. În sfârșit, tot cu privire la moralism, voi utiliza, de asemenea, termenul "moralism universalist", pentru concepțiile politice moraliste considerate de autorii lor ca având "aplicabilitate" (i.e., valabilitate) universală 6, și termenul "moralism parohialist", pentru concepțiile moraliste apărate doar în cazul societăților libere, de tip democratic 7. Unul dintre obiectivele mele este acela de a pleda pentru primul tip
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și pe alte temeiuri decât cele morale. În sfârșit, tot cu privire la moralism, voi utiliza, de asemenea, termenul "moralism universalist", pentru concepțiile politice moraliste considerate de autorii lor ca având "aplicabilitate" (i.e., valabilitate) universală 6, și termenul "moralism parohialist", pentru concepțiile moraliste apărate doar în cazul societăților libere, de tip democratic 7. Unul dintre obiectivele mele este acela de a pleda pentru primul tip de moralism pe baza argumentării pentru moralismul ca teză despre justificarea apelului la principii (și/sau valori, convingeri
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dezbaterilor ce au urmat pe tema celei mai adecvate concepții a dreptății 23. Al doilea exemplu ar putea stârni câteva nelămuriri, de vreme ce principiul tratării ca egali a tuturor cetățenilor este invocat și de unii realiști în argumentările lor24. Între utilizarea moralistă și utilizarea realistă a acestui principiu există, însă, o diferență importantă, adesea neobservată chiar și de unii filosofi foarte atenți și perspicace în argumentările lor (sau/și în analiza argumentărilor altor filosofi). În cadrul teoriilor lui Dworkin și în dezbaterile pe
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
utilizării acestui principiu de către realiști ca principiu cu o justificare pur instrumentală în sensul menționat este, după cum îmi pot da eu seama, singura interpretare compatibilă cu exigențele metodologice realiste și cu ideea că are sens să distingem între o metodologie moralistă și o metodologie realistă în filosofia politică. Revenind la obiectivul precizării terminologiei fundamentale a cărții, menționez că prin "realism" mă voi referi, în primul rând, la orice concepție care neagă legitimitatea tezei că filosofia politică este o diviziune a eticii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
norme morale independente"57. De ce nu am utilizat aceste caracterizări ale moralismului și realismului și am preferat politica definițională prezentată mai sus? În esență, pentru că fiecare dintre cele patru definiții are cel puțin una dintre următoarele probleme: incorectitudinea față de poziția moralistă din filosofia politică și inabilitatea de a surprinde susținerile esențiale ale acesteia, lipsa de claritate și precizie în descrierea tezelor metodologice ale moralismului și realismului, caracterul insuficient de general sau lipsa de focalizare pe filosofia metodologică a realismului (singura care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acuzați" de obicei de realiști de "moralism" metodologic (John Rawls 58, Ronald Dworkin, Robert Nozick, Will Kymlicka, G. A. Cohen ș.a.). Mai mult, cred că definiția mea pentru acest termen surprinde (sper, mulțumitor de clar, precis și concis) esențialul poziției moraliste. Ea se concentrează, altfel spus, pe evidențierea aspectelor cu adevărat primordiale în înțelegerea moralismului, fără a se pierde în aspectele corelative, secundare sau marginale ale acestuia. Nu în ultimul rând, definițiile mele nu au, după cât mi-am putut da seama
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofia politică. Să începem cu analiza definiției moralismului propusă de Williams. Pe de o parte, nu orice concepție politică despre care s-ar putea spune că se încadrează în modelul structural, așa cum îl concepe Williams, este, într-adevăr, o concepție moralistă. Fără îndoială, numai despre concepțiile care formulează "principii, concepte, idealuri și valori" pentru politică pe care le justifică pe temeiuri morale sau care sunt de natură morală se poate spune cu sens că sunt "moraliste". Nu formulează și realiștii, la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]