160 matches
-
alt loc, ironia este marcată prin semnalizare grafică, fapt ce traduce dorința polemistului (locutorului) de a-i fi corect decodată atitudinea: "domnul Iorga adună peticele din care și-a compus timp de un an și jumătate campania de însănătoșire și moralizare literară (!) le lipește pe rând și semnează: N. Iorga". Iată dubla ipostaziere a polemistului în mesaj (ca enunțiator și locutor), primul descriind o acțiune pozitivă, iar cel de-al doilea repingând-o, ca absurdă. De asemenea, o altă sursă a dialogismului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vedere, ar ține mai curând de responsabilitatea colectivă. Cinemaul este un fapt moral, televiziunea un fapt social. Primul ține de umanism, căci construiește un real sub responsabilitatea unei priviri, cineastul. Cea de-a doua are o predilecție pentru umanitar, asociind moralizarea și felia de viață. Destul de "imorală" în propriile-i proceduri interne, uitucă, înșelătoare, ademenitoare, prea puțin preocupată de consecințele imaginilor ei și de urmărirea subiectelor, televiziunea excelează totuși în a le face morală altora, nouă. Ni-i înfățișează pe bunii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
trecutului sau ale "imperialiștilor", o lume paradisiacă 23: "Realismul socialist este o doctrină vagă dar eminamente serioasă, plictisul și cenușiul fiind trasăturile sale dominante. Într-un astfel de spațiu, delimitat de o parte de lagărul de concentrare, de alta de moralizarea didactică și de optimismul vigilent, râsul se stinge. De aceea, comuniștii îl caută în trecut, și cred că l-au găsit la Caragiale, fără să-și dea seama, poate, că recunosc astfel tocmai diferența între regimul politic de pe vremea dramaturgului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cultivat”. Literatura semnifică întreg domeniul cultural al literelor. A cultiva literele face parte din programul iluminist. „Cultura literelor” este frecvent menționată și elogiată de J.J. Rousseau, Diderot și alții. Sensul general, larg, de dezvoltare, formare, „educare în sensul umanizării și moralizării” îl regăsim și în spațiul german. În secolul al XVIII-lea are loc o schimbare și sub aspectul scientizării culturii, ceea ce introduce o nuanță nouă prin dezvoltarea vocabularului științific Literatura constituie fie o parte a științelor, fie unul și același
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
d-sa și cari și-au făcut o meserie zilnică, politică din propagarea și cultivarea relelor pe care primul ministru pretinde a voi să le combată. Aceasta e atât de adevărat încît tot atunci pe când primul ministru ne vorbește de moralizare d. C. A. Rosetti voiește să-și mai creeze două mijloace și mai puternice de corupție politică: electivitatea magistraților și sufrajul universal. Nu e destul că prin sistemul numirii pe baza titlurilor mai nu putem înjgheba o magistratură integră și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
muncă și cunoștinți; trebuie ca toate colegiile să se confunde în inerția colegiului IV și să asculte curat de ordinul subprefecților și al comisarilor de poliție respectivi. Iată mijloacele pe cari d. C. A. Rosetti le propune ca corolar al moralizării țării preconizată de ministrul - prezident. Mai rămâne numai ca d-sa, precum a făcut în noaptea de la 11 fevruarie din Cernătescu profesor de universitate, să facă din Chirițopol membru al Academiei, din Simeon Mihălescu prezident la Casație și din Simulescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai sunt oameni cinstiți în țara aceasta", confundând țara cu partidul său. Îi amenință cu "pușcăria și carantina", îi aseamănă cu "putregaie". Oare marele cordon al Sfintei Cânepe de care vorbim noi e cu mult mai rău decât mijloacele de moralizare ale d-lui D. Brătianu, "pușcăria și carantina"? E natural ca aceasta să supere pe milionarii răscumpărării, pe Mihăleștii și Chirițopolii, pe demnitarii publici înalți cu câte patru clase primare, dar ni se va permite de cătră roșii să întrebuințăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19, p. 22, SW, p. 325). vii. Dreptatea Marx își completeaz] atacul împotriva clasei muncitoare moralizând cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau agresive și conduce la scăderea stimei de sine la persoana căreia îi sunt adresate ordinele. * folosirea amenințărilor este o modalitate prin care se transmite mesajul că dacă soluțiile propuse nu sunt transpuse în practică persoana va suporta consecințe negative. * moralizarea este o altă manieră neadecvată de comunicare ce include adesea formulări de tipul: ar trebui, e necesar să... etc. * evitarea abordării unor problemre importante prin formulări de tipul : mai bine să vorbim despre ... * încercarea de a rezolva problema comunicării prin
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
voi nu veți înțelege corect, iar eu voi fi nemulțumit.” Este recomandabilă evitarea modalităților ineficiente de comunicare: * Ordinul, comanda: Aruncă guma la gunoi!”; „Taci odată!” * Amenințare, avertizarea: Dacă mai vorbești o dată neîntrebat, te ascult din recapitulare și îți dau 3!” * Moralizarea, predica: Ar trebui să știi că nu ai voie să faci asta!” * Oferirea de soluții: ”Eu în locul tău m-aș apuca de lucru.” * Critica, blamarea, acuzarea: ”Tu ești întotdeauna cel care face gălăgie”; „Ești prost crescut!” * Ridiculizarea, utilizarea de clișee
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de alternative, posibilități de rezolvare a unei situații. Deseori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la inteligența sa, ca o lipsă de încredere în capacitatea persoanei respective de a-și rezolva singură problema; * Să evităm amenințările și moralizarea ce cauzează sentimente de neliniște, stimulează resentimentele și blochează exprimarea sinceră a celeilalte persoane; * Să dăm dovadă de egalitate, atitudinea de superioritate determină formarea unei relații defectuoase de comunicare, încurajează dezvoltarea conflictelor. Egalitatea înseamnă acceptarea necondiționată și respectarea fiecărei persoane
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
tipul de interacțiune familială. Pornind de la faptul că unii părinți preferă să acționeze asupra personalătății copilului, în timp ce alții acționează mai degrabă asupra mediului de viață al acestuia, sunt construite patru tehnici de influență: 1.control; 2.relație; 3.motivație; 4.moralizare. Prin control, părinții urmăresc să obțină comportamentul pă care îl doresc de la copil formulând o serie de obligații și interdicții și practicând un sistem de sancțiuni între care cele materiale dețin o pondere importantă. Controlul este o tehnică “externă și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în contact. Tehnicile de motivare sunt “ interne și utilitariste”, ele urmărescsă-l facă pe copil conștientizeze raportul dintre costurile și beneficiile obținute dintr-o acțiune și, pe această bază, să renunțe la o acțiune sau să accepte o alta. Tehnicile de moralizare, interne și relaționare, constau în simularea sau inhibarea unei conduite a copilului prin apelul la valori deja interiorizate(religioase, morale, estetice etc.) considerate superioare.În general, părinții apelează mai frecvent la tehnici de control și mai rar la tehnici de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
interne și relaționare, constau în simularea sau inhibarea unei conduite a copilului prin apelul la valori deja interiorizate(religioase, morale, estetice etc.) considerate superioare.În general, părinții apelează mai frecvent la tehnici de control și mai rar la tehnici de moralizare. Controlul este preferat în familiile în care tatăl are o poziție socio-profesională joasă, iar nivelul studiilor mamei este scăzut. Pe măsură ce se urcă în ierarhia profesiilor masculine și pe măsură ce nivelul studiilor mamei crește, preferința pentru tehnicile relaționare este tot mai mare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
declară că distincția realistă între politică și dominație nu este decât o "manevră verbală/definițională"36, însă el are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că ea constituie rezultatul unui "proces de idealizare" - inclusiv, aș adăuga, în sensul unui proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de realiști, este aceea că argumentarea prezentată în acest capitol nu arată că distincția între realism și moralism este una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35, 48, 55-56, 62, 143 normativitate politică, 31, 35, 48, 55-56, 62, 143 O obiectivele fundamentale ale politicii, 28-29, 55, 60, 72, 130
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
descoperirilor lor în domeniul filosofiei, matematicii, astronomiei și biologiei pun bazele biomedicinei, în primele ei spirale de evoluție. Caracteristicile comune sunt: a) însușirea enciclopedică a culturii contemporane lor, b) sesizarea esențialului, c) întemeierea de școli și discipoli, d) interdisciplinaritatea, e) moralizarea. II. Evul Mediu (în primele trei secole) a oferit biomedicinei cinci personalități paradigmatice: Ibn Sina Avicenna, Moshe ben Maimon- Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin personalitatea paradigmatică a lui Leonardo Da Vinci, a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Bariere in comunicare A. Bariere la nivelul procesului de comunicare: a. tendința de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile interlocutorului (privirea critică, etichetarea, diagnosticarea etc.); b. oferirea rapidă de soluții (imperativele, amenințarea, moralizarea, chestionarea excesivă, oferirea de soluții etc.); c. lipsa de interes pentru nevoile și preocupările celuilalt (diversiunile, argumentul logic propriu, asigurarea că totul va fi bine). B. Bariere cognitive: a. Stereotipurile - convingerile referitoare la caracteristicile, atributele și comportamentele specifice membrilor unei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
prin care îți exprimi propriile opinii și emoții fără să ataci interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a comunicării chiar și pentru subiectele care sunt potențial conflictuale. Se focalizează conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei, se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea mai mare dificultate în exprimarea emoțională este existența unor stereotipuri sociale ale exprimării emoționale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
acord cu părerile interlocutorului; • oferirea de soluții, fie direct, prin sfaturi, fie indirect, folosirea întrebărilor într-un mod agresiv, autoritar sau cu o notă evaluativă; • recurgerea la ordine are ca efecte reacții defensive, rezistență, reacții pasive sau agresive; • folosirea amenințărilor; • moralizarea „ar trebui” sau „ar fi cea mai mare greșeală din partea ta să ...” 18 20 II. ANATOMIA SOCIALĂ A COMUNICĂRII 1. Reguli de interrelaționare Interrelațiile sociale sunt prezente în micro sau macrosisteme sociale, în grupurile de muncă, în comportamente pe care
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
egoismul lor, dorința de câștig și violența lor” (ibidem, p. 80). Se vede clar că este vorba Înainte de orice altceva despre introducerea În chestiunile sociale a considerațiilor morale (pentru mai multe detalii, vezi Policar, 1998). O politică a viitorului? Această moralizare a raporturilor sociale o găsim În mod explicit la Durkheim, așa cum pe bună dreptate remarcă Bruno Karsenti citând pasajul următor din Despre diviziunea muncii sociale (Karsenti, 1997-1998, p. 90, nota 14): „Pe nedrept sunt așadar puse În opoziție comunitatea credințelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
22 noiembrie 1902-13 decembrie 1904, care a impus o temelie unitară, concepută pe realități românești și după principii științifice moderne. Principiile impuse de Vasile Lascăr au fost cele privind unitatea de conducere și de execuție, selecționarea și stabilitatea personalului, precum și moralizarea deprinderilor polițienești, adică depolitizarea Ministerului de Interne. Legea conservatorului Gheorghe Grigore Cantacuzino, prim-ministru și ministru de Interne (22 decembrie 1904-12 martie 1907), din iunie 1905, a modificat radical legea lui Vasile Lascăr, deoarece a înlăturat principiul selecționării și a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
am selectat din brutul rechizitoriului Securității, iar când să trec la adoptarea de măsuri comuniste, am mutat registrul pe atenționări. S.B.: De genul "trebuie combătute astfel de manifestări ta-ra-ra-ra-ra", în limbajul de lemn al epocii. D.T.: Asta am și făcut, moralizare comunistă. M-a sunat Bordeianu de la Scînteia tineretului și mi-a spus că măsurile pe care le voi lua eu le va copia și le va publica. A doua sau a treia zi a apărut că la Iași s-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
samavolnic în această nouă sectă și îi previn pe adevărații mei prieteni și pe eventualii internauți că, intrând în comunicare cu portretul meu de pe Facebook, intră în comunicare cu o stafie. Patru feluri de a practica morala Morala, moralitatea, moralismul, moralizarea sunt, de vreo douăzeci de ani, cuvinte-vedetă ale lumii românești. Toată lumea se simte îndreptățită să ju dece pe toată lumea, toată lumea e foarte exigentă și foarte competentă, când e vorba să-și pună semenii în insectarul derapajului etic. Pe de altă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și de practicile care îi sunt asociate pentru a se sustrage și ignora drepturile minorităților. (3) Populismul poate impulsiona apariția unui nou clivaj politic (populiști vs. non-populiști), care impiedică formarea unor coaliții politice puternice. (4) Populismul poate conduce la o moralizare a politicii, făcând astfel compromisul și consensul foarte dificil de obținut (dacă nu chiar imposibil). (5) Populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (partide și parlamente) și ale corpurilor care nu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]