160 matches
-
DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 91 77% 121 76% 71 79% 48 63% 333 75% Motivării 91 15% 121 21% 71 11% 48 19% 333 17% Relaționării 91 41% 121 40% 71 46% 48 40% 333 42% Moralizării 91 13% 121 12% 71 18% 48 21% 333 15% TABELUL 3.4. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Timidul" în funcție de nivelul de studii al acestora Scenariul TIMIDUL Studiile mamei Total Cel mult 10 clase Profesionala
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
12% 46 13% 148 5,4% 31 3,2% 32 19% 319 8,8% Motivării 59 47% 46 52% 148 52% 31 61% 32 31% 319 50% Relaționării 59 41% 46 35% 148 39% 31 32% 32 44% 319 39% Moralizării 59 0% 46 0% 148 0,7% 31 0% 32 3,1% 319 0,6% TABELUL 3.5. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Timidul" în funcție de modelul de coeziune familială Scenariul TIMIDUL Modelul de coeziune familială
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
DA Nr. DA Controlului 89 6,7% 118 11% 65 9,2% 45 6,7% 319 8,8% Motivării 89 56% 118 47% 65 43% 45 53% 319 50% Relaționării 89 34% 118 39% 65 46% 45 38% 319 39% Moralizării 89 1,1% 118 0,8% 65 0% 45 0% 319 0,6% TABELUL 3.6 Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Rotunjorul" în funcție de modelul de coeziune familială Scenariul ROTUNJORUL Modelul de coeziune familială Total Companională
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nr. DA Nr. DA Controlului 86 47% 115 49% 62 63% 40 35% 305 49% Motivării 86 50% 115 40% 62 21% 40 57% 305 42% Relaționării 86 4,6% 115 10% 62 11% 40 7,5% 305 8,5% Moralizării 86 0% 115 1,7% 62 4,8% 40 0% 305 1,6% TABELUL 3.7. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Rotunjorul" în funcție de rangul nașterii copilului Scenariul ROTUNJORUL Rangul nașterii copilului Total Primul născut Al
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
peste Folosirea: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 159 47% 100 47% 39 56% 305 49% Motivării 159 45% 100 41% 39 31% 305 42% Relaționării 159 8,2% 100 11% 39 5,1% 305 8,5% Moralizării 159 0% 100 2% 39 7,7% 305 1,6% TABELUL 3.8. Valorile medii ale indicatorului sintetic al susținerii familiale în funcție de modelul de coeziune familială Scenariul TIMIDUL Modelul de coeziune familială Total Companională Bastion Paralel Asociație MAMA Nr. Med
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
se obiectivizează, deoarece poate vorbi despre sine ca despre oricare alt personaj. Discursul non-ficțional din memorii face ca eul să se manifeste ca prezență fizică, ceea ce transformă textul în obiect-document. Dorința de a scrie este augmentată inconștient de pornirea de moralizare, de educare a cititorului: memorialistul nu-și poate nega lectorul fără de care textul nu există pentru că și-ar nega propria scriere. Deși nu se simte prezența unui receptor în spatele textelor, scopul scrisului este informativ, iar experiența folosește pentru a impune
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Colaborator Extern, colaborator extern ONU a semnat lunea această un tratat care reglementează vânzarea internațională de arme. Este primul pas pentru „moralizarea” traficului de armament. Tratatul a fost semnat de 60 de țări, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul ONU din New York. Tratatul nu va intra în vigoare decât după 50 de ratificări, cel mai devreme într-un an
ONU, primul pas pentru „moralizarea” traficului internaţional de arme by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/56134_a_57459]
-
precum la un absolut sui generis: "trece omul prin răscruci auzindu-și pașii în urmă ronțăind absența/ gura norului se îngroapă în bălți enorme/ rindeaua strălucește în vorbe lăsîndu-le fără formă -/ muguri desfigurați sub măști" (Glaciațiune cu umbre și greieri). "Moralizarea" acestui discurs gîfîind de îmbelșugare plastică n-ar putea fi decît triumful unei trăiri frenetice care amalgamează introvertirea și extrovertirea, codul realului și cel al imaginarului, antitezele în genere. Ajungem în felul acesta la acel tip de confesiune drag avangardiștilor
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
fascinează speranța/ mă întorc în mine în același timp cînd mă retrag în afară/ trenuri marfare transportă între mine și exterior sentimente/ în diferite ipostaze, printre cartofi, lămîi și curcubeie veșnice/ intrate prin crăpăturile nesupravegheate" (în loc de moto). O astfel de "moralizare", convertită într-un principiu de poetică, se bizuie pe o consubstanțiere a eului auctorial cu lumea fenomenală, care, pentru a fi apt a emite imagini, trebuie să asimileze lucrurile iar nu "ideile", spre a ne referi la celebra formulă a
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
pentru curajul de a intra într-o substanță nu o dată dureroasă - substanța și problematica etică. Recunoștința noastră este - spune Marta Petreu - cu atât mai vie cu cât în cultura română dimensiunea morală este încă firavă, fiind nu o dată înlocuită cu moralizarea". Acest nr. 178, de la apariția din 1990 a Apostrofului, trebuie căutat și citit de la un capăt la altul, ca odinioară cel care a adăpostit o altă anchetă cu temă memorabilă, din care s-a alcătuit o minunată cartea, în lumea
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
unei atracții dizgrațioase, pînă la urmă agasante, căreia i se ripostează cu... același limbaj crud: "canonul propus nu e canon, ci canoneală, dacă repetă iarășișiiarășișiiarăși Ťce pula mea!ť. E la fel de anost să stai tot timpul în gură nu cu moralizarea, ci cu înjurătura". Înclinația care putea marca un autor,doi, trei, a devenit emblema unei colonii abundente de pornografi, a unei veritabile industrii de texte scatologice. O indicație bibliografică are efectul unui duș rece peste eroticeasca învăpăiere și scabroasa-i
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
textele alese de Mihaela Constantinescu-Podocea însăși sunt grupate într-o addenda la selecția poetului. Istorioarele sunt savuroase în primul rând pentru că mizează pe apetitul cititorului de totdeauna pentru zicerile cu talc. Găsim aici "poante" de început de secol XIX, iar moralizările finale, de care Golescu însuși se temea că ar lovi prea în plin, sunt încă, pentru cititorul de azi, o sursă de umor. Personajele care se perinda au iz de epocă, dar și permanentă de caracter: hoți și păgubiți, țigani
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
Nu numai că am citit-o cu viu interes, dar de fapt n-am lăsat-o din mână de la prima la ultima pagină. Cuprinde o lecție magistrală, de demnitate umană, de vitejie românească, de suferință liber consimțită, fără ifose sau moralizări, fără bătutul cu pumnul în piept. Dar mie, păcătosului, numele de familie demn de reverență al comandorului aerului mi-a redat întocmai vipia unei veri de demult, a unei vacanțe studențești toride pe țărmul mării, la Costinești, pline de țipete
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
inventeze povești sau să spună povești fără ca ele să fie puse în relație cu modelul inițial, care este pilda, și îndrăznesc să trimit chiar la pildele lui Christos. Nu vorbesc de o morală și cu atît mai puțin de vreo moralizare a poveștii, fiindcă orice poveste are o morală - oricît de sumară, oricît de primitivă ar fi ea. Mă gîndesc la funcția terapeutică, purificatoare a poveștii. Ea nu trebuie să-mi "livreze" o morală, ci - fac trimitere la regretatul Mircea Ciobanu
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
și dezinvolți" ce-l umplu: , Mă simt transferat pe altă planetă, populată cu ființe cu care nu am nimic în comun. Cel mult, o vagă asemănare". Dar e oare autentică această umilință? Sau e doar ceea ce se cheamă, printr-o moralizare a unui fenomen natural, un soi de cameleonism? Surpriza e de-a constata că dl Livius Ciocârlie e atît de ironic încît neîncrederea în sine (o liotă psihologică) nu funcționează ea însăși decît ca o ironie, adică un mod invers
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
abatere” de la normele realismului pe care și-o îngăduie părintele Agârbiceanu, cum spune Călinescu, este de a pune sub ochii cititorului lupta dintre Bine și Rău. Dar nu face asta literatura din toate timpurile? Prezența moralei nu trebuie confundată cu moralizarea, nici problematizarea literaturii cu tendențiozitatea. Fără să fie o capodoperă, Luncușoara în Păresemi este o bună pledoarie în favoarea absolvirii operei lui Ion Agârbiceanu de culpa „sămănătorismului funciar”, de care vorbea Lovinescu. Dintre celelalte lucrări prezente în volumul al treilea al
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
comportamente noi, ci printr-o răbdare activă, printr-o mișcare lentă, dar sigură, fără ezitări și ocolișuri, către această înnoire morală. Adică, un efort colectiv în toate domeniile vieții sociale, de la învățămînt și educație la justiție și administrație, efort de moralizare a tuturor instituțiilor de care depinde progresul unei țări. Nu știu dacă putem accepta previziunile lui Soljenițîn. Să recunoaștem, totuși, că vorbele lui sunt un îndemn către o altfel de răbdare, mobilizatoare, care nu suportă evenimentele, ci le influențează, care
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
să-l asimileze. Că e băută ori perfect lucidă, nevastă și mamă mai mult sau mai puțin iubitoare, ea se comportă după un set de reguli îndelung șlefuite și ajustate. Acestea vor asigura, când va veni vremea, și liniștea odraslelor. Moralizarea fetei îndărătnice e făcută de mamă în chiar actul pedepsirii ei pentru o nouă boacănă, autorul compactând monologul interior cu dialogul caracterizant și educația sentimentală, cu dosurile de palmă peste gură. Pitorescul și tipicul fuzionează: "ea ar fi vrut să
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
neales, ci impus de dictatura pe care o slujea cu eminentă obediență (,Nu mai țin minte dacă lucrul s-a petrecut înainte de 1981 sau după, cînd am fost ales democratic secretar al U.S. devenind și vicepreședinte alături de D. R. Popescu"). Moralizarea apăsată deviind în automoralizare nu-l prinde pe C. Țoiu. E bine că nu insistă în această direcție, de bună seamă dintr-un instinct literar-moral al propriei identități care nu-l înșeală. Amoralismul distins e asumat de d-sa cu
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
de compromis, încă mai debilă decît cele "consacrate", întrucît n-ar mai putea beneficia de scuza vreunei "obligativități". Cred că sînteți de acord: a te ridica împotriva moralei imanente a creației literare (căci aceasta se află în chestiune, iar nu moralizarea exterioară, tezismul moral susținut în perioada interbelică de N. Iorga, Brătescu-Voinești, Const. Kirițescu) înseamnă a nesocoti identitatea esteticului cu sine însuși, cu toate consecințele de rigoare. Dl E. Simion nu mai are încotro, dar pledanții d-sale, tineri, riscă ceva
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
un "comentariu" explicit sau implicit, aproape totdeauna relativizant, sceptic. Cuvîntul e reliefat ca atare pentru a degaja un aer de neîncredere. O reflecție, frecvent subtextuală, "raționalizează" fluxul imagistic, direcționează mareea metaforică spre țărmul unor atitudini fie și punctate cu discreție. Moralizarea astfel obținută e una de factura incredulității, denunțătoare de clișee, anxioasă în preaplinul (cum un ciorchine îndesat) al corespondențelor: "În sufletul nins a început să plouă, // lîngă statuia poetului, / dorm, sughițînd, cenușile așteptării, // amintirile sunt cum sunt, / de gheață și
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
cu mîinile înfrîngerea pe care o sufăr/ Alungînd norul de lăcuste/ Ca pe o flacără mistuită.// O voce mai veche peste o voce mai nouă/ Lacomă și înfrigurată/ Hrănindu-se cu iarba de pe stele" (O voce). Sau cu anexa unei moralizări: ,Ah, cîtă tristețe în ochii șoarecelui de cîmp/ Dezgolit pe miriște, căutînd să scape de urmăritori/ Iar tu nu crezi niciodată că urmăritorul e mai trist, decît cel urmărit" (Cîntec despre substanță). Sau cu o tangență la poetică: ,Gîștele, oh
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
-i drept, un oarecare sens ludic, precum în caricaturile făcute bețivilor cu un spirit aproape medieval (zeci de personaje din îndreptarul bețivilor, 1832), însă rîsul deschis lipsea cu desăvîrșire. Umorul va atinge în Povestea vorbii echilibrul fericit, la fel de departe de moralizarea pură și de gluma groasă. Viziunea poetului asupra propriei sale arte s-a schimbat, de asemenea, treptat. Dacă ideea poeziei gratuite nu-l vizitase, probabil, niciodată pe Anton Pann, odată cu Povestea vorbii arta începe să se distanțeze de morală, ca
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
în genere și inteligența omenească îndeosebi și că misiunea de-a lumina poate să și-o aproprieze d-sa, care are nenorocire de-a învăța pe oameni lucruri ce sigur nu le pricepe, dar noi așteptăm această lumină și această moralizare de la timp, de la școală, de la capetele eminente pe cari poporul nostru va fi în stare a le produce din sânul său, nu însă de la combinațiuni legislative și electorale, oricât de ingenioase ar fi ele. Dar în genere curioasă rămâne toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o contaminare reciprocă. O călugăriță care nu mai aparținea lumii acesteia. Doar o consemnează. Istoria - ceva exterior, neasumat. Deși nu-i sunt străine nici voluptățile lumii, vorbind despre foxtrot, charleston... Dar toate astea le abordează din exterior. Rare concluzii sau moralizări deduse mai mult din ton. Roy Disney din California vine la Hollywood, să-și ajute fratele mai mic Walt. Acesta, într-un garaj părăsit, a început prin a desena scene din Alice în țara minunilor ce le-a trimis celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]