189 matches
-
potrivită pentru etapa actuală de susținere a politicii europene față de minorități. Primiți Domnule Președinte asigurarea distinsei noastre considerațiuni. Societatea „Ginta Latină „ Dr.Vlad Bejan Fundația Academică „Petre Andrei” Prof. Petre P. Andrei CAPITOLUL XII 2000 Îndepărtate urme valahe Românii din Morava și zonele Învecinate Una dintre primele lucrări românești etnografice privind existența unei populații de origine romanică În regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul studiului făcut În zonă și publicat În anul 1894 În Arhiva Societății Științifice și Literare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
primele lucrări românești etnografice privind existența unei populații de origine romanică În regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul studiului făcut În zonă și publicat În anul 1894 În Arhiva Societății Științifice și Literare din Iași. Sub raport geografic Morava, cu partea locuită de o populație de origine romanică se Învecinează cu Bohemia la Vest, la sud cu Austria, la nord cu Silezia și la est cu Slovacia având la data studiului 2.151.619 locuitori dintre care 300.000
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la est cu Slovacia având la data studiului 2.151.619 locuitori dintre care 300.000 germani, 150.000 cetățeni de origine valahă și majoritatea slavă. Unele elemente social culturale sunt definitorii pentru stabilirea originei valahe la populația din regiunea Morava și zonele transfrontaliere Învecinate. Aceste elemente cu trecut romanic se află pe un areal de 26.080 kmp, sunt complet slavizate dar păstrează conștiința etnicității și apartenența la un anumit spațiu geografic recunoscut dealtfel de autoritățile oficiale. Cultura materială și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
armata țaristă (generalul Cerneaev era comandant suprem, iar colonelul Komarov, șeful Statului-Major al armatei sârbești) s-au retras sub presiunea armatei turcești, superioară numeric, în timp ce muntenegrenii rezistau eroic și înregistrau vic torii asupra turcilor. În aceste condiții, după pierderea văii Moravei, turcii având cale deschisă către Belgrad, Rusia adresează, la solicitarea disperată a prințului Milan, un ul timatum de 48 de ore Turciei cerându-i - sub amenințarea ruperii relațiilor diplomatice - La București lumea politică este îngrijorată fiindcă acum nu mai rămâne
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
11 Lucrările de dragare în lacul de acumulare al Sistemului Porțile de Fier se vor efectua în modul următor: a) volumul anual al lucrărilor de dragare care trebuie să fie executate în lacul de acumulare de la baraj pînă la gură Moravei și separat în amonte de gură Moravei pînă la punctul care va fi determinat prin Sarcina de proiectare, se va stabili de către Organul comun de coordonare pînă la sfîrșitul trimestrului al treilea al anului precedent; ... b) volumul anual al lucrărilor
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151998_a_153327]
-
acumulare al Sistemului Porțile de Fier se vor efectua în modul următor: a) volumul anual al lucrărilor de dragare care trebuie să fie executate în lacul de acumulare de la baraj pînă la gură Moravei și separat în amonte de gură Moravei pînă la punctul care va fi determinat prin Sarcina de proiectare, se va stabili de către Organul comun de coordonare pînă la sfîrșitul trimestrului al treilea al anului precedent; ... b) volumul anual al lucrărilor de dragare care trebuie să fie executate
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151998_a_153327]
-
va fi determinat prin Sarcina de proiectare, se va stabili de către Organul comun de coordonare pînă la sfîrșitul trimestrului al treilea al anului precedent; ... b) volumul anual al lucrărilor de dragare care trebuie să fie executate în amonte de gură Moravei ca urmare a realizării Sistemului Porțile de Fier se va obține scăzîndu-se din totalul lucrărilor anuale de dragare necesare în acest sector cantitatea de 20.000 mă care reprezintă lucrările necesare în regimul natural al Dunării; ... c) Organul comun de
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151998_a_153327]
-
al Sistemului Porțile de Fier ÎI, la propunerea CUC, până la sfârșitul trimestrului III al fiecărui al patrulea an, OCC va stabili pentru următoarea perioadă de 4 ani: a) volumul anual de dragaje care trebuie executat în aval de Gură Velika Morava, ca o consecință a depunerilor de aluviuni care se produc prin exploatarea Sistemului Porțile de Fier I în regimurile stabilite prin Acordul din 1963 și prin Acordul din 1977; ... b) volumul anual suplimentar de dragaje care trebuie executat în aval
CONVENŢIE din 16 mai 1998 între Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigatie Portile de Fier I şi Portile de Fier II. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197734_a_199063]
-
a depunerilor de aluviuni care se produc prin exploatarea Sistemului Porțile de Fier I în regimurile stabilite prin Acordul din 1963 și prin Acordul din 1977; ... b) volumul anual suplimentar de dragaje care trebuie executat în aval de Gură Velika Morava, ca o consecință a depunerii de aluviuni care se produc prin exploatarea Sistemului Porțile de Fier I în regimurile cu cote peste 69,50 mdMA la Gură Nerei; ... c) volumul anual al dragajelor care trebuie executat în lacul de acumulare
CONVENŢIE din 16 mai 1998 între Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigatie Portile de Fier I şi Portile de Fier II. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197734_a_199063]
-
c) volumul anual al dragajelor care trebuie executat în lacul de acumulare al Sistemului Porțile de Fier I pentru înlăturarea aluviunilor din afluenții Dunării de pe teritoriul român; ... d) volumul anual de dragaje care trebuie executat în amonte de Gură Velika Morava, pe Dunăre și pe afluenți, până la limitele remuului, pe care le-a stabilit Comisia mixtă (anexă nr. 3 la prezența convenție). Acest volum se va obține prin scăderea din volumul total de dragaje a volumului care se draghează anual în
CONVENŢIE din 16 mai 1998 între Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigatie Portile de Fier I şi Portile de Fier II. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197734_a_199063]
-
1816. Carjan Ana, 7 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare 42. 1817. Crutescu Alfred, 4 apartamente, București, str. Vasile Pârvan 16. 1818. Constantinescu Ștefan, 3 apartamente, București, str. Prof. dr. Georgescu 19bis. 1819. Costea Alexandra, 5 apartamente, București, str. Într. Moravei 4. 1820. Carabela Const., 7 apartamente, București, str. Isvor 11, str. Ana Davila 2 bis. 1821. Coman Tudor, 10 apartamente, București, str. Delea Veche 45. 1822. Cohn Marcu și Liza, 3 apartamente, București, str. G-ral Cristescu 3. 1823. Ciucurescu Alexandrina
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Suedia și Regatul Unit: aria viticolă a acestor țări;"; - litera (d) se înlocuiește cu următorul text: "(d) în Republica Cehă: regiunea viticolă Čechy."; (b) la punctul 2, litera (d) se înlocuiește cu următorul text: "(d) în Republica Cehă: regiunea viticolă Morava și suprafețele plantate cu viță de vie care nu sunt incluse la punctul 1 paragraful (d);". 2. Anexa IV se modifică după cum urmează: (a) punctul 1 se modifică după cum urmează: - litera (i) se înlocuiește cu următorul text: "(i) tratamentul musturilor
32005R2165-ro () [Corola-website/Law/294490_a_295819]
-
II Modificări ale anexei I la Decizia 2002/38/ CE Țară Cod țară Împărțire teritorială Cod împărțire teritorială Trimiteri la NUTS 1. Tabelul următor se inserează între Belgia și Danemarca: "Republica Cehă 16 Stredni Cechy Jihozapad Severozapad Severovychod Jihovychod Stredni Morava Moravskoslezsko 01 02 03 04 05 06 07 Stredni Cechy Jihozapad Severozapad Severovychod Jihovychod Stredni Morava Moravskoslezsko" 2. Tabelul următor se inserează între Germania și Grecia: "Estonia 17 Constituie o zonă geografică 00 Estonia" 3. Tabelul următor se inserează între
32006D0128-ro () [Corola-website/Law/294711_a_296040]
-
este denumirea din antichitate a teritoriului de la sud de Dunăre, între Pontul Euxin (Marea Neagră), Propontida (Marea Marmara), Marea Egee, râul Mesta (Nestus) și râul Morava (Margus), învecinându-se în apus cu Iliria și cu Macedonia și era locuit de neamurile tracice. După cucerirea romană, partea de la nord de Munții Haemus (Balcani) a fost organizată ca provincie romană, sub denumirea de "Moesia" (anul 12) în timp ce partea
Tracia () [Corola-website/Science/299795_a_301124]
-
("Morava" în cehă; "Mähren" în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe. Are o suprafață de 22.349 km² iar numele său vine de la râul Morava, ce traversează regiunea. La nord are o porțiune de graniță cu
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]
-
("Morava" în cehă; "Mähren" în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe. Are o suprafață de 22.349 km² iar numele său vine de la râul Morava, ce traversează regiunea. La nord are o porțiune de graniță cu Polonia iar la sud se învecinează cu Austria. La vest se învecinează cu regiunea Boemia, la nord est cu regiunea Silezia Sudetină iar la sud-est se învecinează cu Slovacia
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]
-
graniță cu Polonia iar la sud se învecinează cu Austria. La vest se învecinează cu regiunea Boemia, la nord est cu regiunea Silezia Sudetină iar la sud-est se învecinează cu Slovacia. Spre granița cu Slovacia este o regiune numită Vlahia Moravă locuită de urmașii românilor păstori veniți din Evul Mediu din Panonia și Transilvania. În jurul anului 60 î.Hr., triburile celtice ale boilor s-au retras din regiune, fiind succedate de triburile germanice ale quazilor, iar din secolul al VI-lea de
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]
-
Craina Timocului (în sârbește Тимочка Крајина / Timočka Krajina) este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Șerbiei și nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc și în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din județele sârbești Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaječar, precum și regiunea bulgară Vidin. Uneori, regiunea este numită în mod savant Tribalia (după tribali, o ramură a dacilor din antichitate care a trăit în nord-vestul Bulgariei de azi). În această regiune trăiește o importanță populație
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
care se vorbește limba daco-romană. A urmat stăpânirea taratelor bulgar, vlaho-bulgar și a celui bulgăresc din Vidin (Diiu - denumirea românească). Ulterior, principele sârb Ștefan Uroš IV. Dušan (1331-1355) reușește să aducă sub stăpânirea Șerbiei, pentru scurt timp, regiunea dintre râul Morava și masivul muntos Homolije. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, regiunea a intrat complet sub stăpânirea Imperiului Otoman. Stăpânirea otomană a fost întreruptă doar de o scurtă perioadă habsburgica (1718-1739). Până în 1817, anul reînființării statului sârbesc, românii timoceni trăiau într-
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
Homolije), neexistând astfel vecinătate cu Țara Românească. Milos Obrenovici, un erou național sârb, reia mișcarea de eliberare a poporului său, și obține în aprilie 1815 autonomia Șerbiei, în limitele Pasalâcului de Belgrad, reușind anexarea zonei locuite de românii apuseni dintre Morava de Est și Timoc, însă nu cucerește Timocul și Craina. La Pacea de la Adrianopole din 1829 și prin Hatișeriful de la 1830, Milos Obrenovici solicită anexarea județelor majoritar românești, Timoc și Craina. Printr-o intervenție militară trei ani mai tarziu, acestea
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
și diverse beneficii. Industrializarea rapidă a zonei a ridicat nivelul de trai, iar muncitorii au început să-și construiască locuințe și să investească în agricultură (achiziționând utilaje) pentru a-și spori producția. Regiunea Timoc este străbătuta de râurile Timoc și Morava (ambii afluenți de dreapta ai Dunării). Cel mai mare oraș este Bor. La răsărit de răul Timoc, incep Munții Balcani (Haemus). Geografic, Valea Timocului este amplasată în Șerbia central-sudică, la granița cu Bulgaria. Administrativ, această regiune este formată din județele
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
afluenți de dreapta ai Dunării). Cel mai mare oraș este Bor. La răsărit de răul Timoc, incep Munții Balcani (Haemus). Geografic, Valea Timocului este amplasată în Șerbia central-sudică, la granița cu Bulgaria. Administrativ, această regiune este formată din județele Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaječar, pe teritoriul Șerbiei și regiunea Vidin, pe teritoriul Bulgariei. Deja acum vlahii (românii) din Șerbia au post de radio în limba vlaha (română) (și prin satelitul Eutelsat w2 la Freq: 12726 Ghz, Polarisation: Vertikal, Symb
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
Șerbiei este străbătut de Dunăre și de răul Morava, afluent al fluviului. Relieful Șerbiei este predominant muntos în sud (aparținând Alpilor Dinarici, altitudine maximă 2656m în vf. Daravica) și est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării), în nord. Din loc în loc, apar coline cu altitudini mari, cum ar fi Fruska Gora(539 m). În Câmpia Moravei(partea centrală), câmpie drenata de Morava, altitudinea maximă este de 250
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării), în nord. Din loc în loc, apar coline cu altitudini mari, cum ar fi Fruska Gora(539 m). În Câmpia Moravei(partea centrală), câmpie drenata de Morava, altitudinea maximă este de 250 m. Hidrografia: Cele mai importante râuri sunt Dunărea(pătrunde în Șerbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării), în nord. Din loc în loc, apar coline cu altitudini mari, cum ar fi Fruska Gora(539 m). În Câmpia Moravei(partea centrală), câmpie drenata de Morava, altitudinea maximă este de 250 m. Hidrografia: Cele mai importante râuri sunt Dunărea(pătrunde în Șerbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și iese aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]