2,283 matches
-
în apropiere care, la rândul lui, a anunțat un post rusesc. Venit acolo, un marinar în maiou a prins să-l maseze pe soldatul culcat în stradă. M-am apropiat să-l ajut, dacă ar fi fost nevoie. Marinarul a mormăit ceva și m-a poftit, dacă mă pot exprima așa, să plec de acolo. Să-i fi fost rușine că-i vedeam un camarad într-un asemenea hal? 2 august - Conti a fost înlăturat din diplomație. îmbrățișase cu mult zel
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Apoi am făcut o reverență adâncă, așa cum mă învățase mama mai demult. Pe-atunci își mai dorea încă să mă fac balerin. Dorea să încânt lumea cu pașii mei de dans. - Ungurul nu se compară cu mama ta, a mai mormăit domnul Hobmeier. Spune-i să mai vină pe la noi cât poate de curând. Trecând prin magazin, l-am salutat în fugă pe domnul Hobmeier junior, apoi m-am trezit afară, în stradă. Aveam patru mii de șilingi, încă șapte minute
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
indiferent că vorbea pe nas sau peltic - mărturiile, mai ales contra-dictorii, nu pot fi luate în seamă -, problema e alta. Problema e că nu se purta ca un profet. Își șușotea prezicerea la urechea trecătorilor, și abia termina s-o mormăie că își cerea pe dată plata. Acest milog al harului cerșea. Cu o voce umilă, slugarnică, îți susura refrenul ("Era ginandrelor începe"), apoi întindea mâna, gata să se evapore, să dispară, ferindu-se să apară în public la fel ca
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
-ne drumul desenat. O luăm pe-aici, acolo e o fântână, trecem de ea și de pod, apoi urcăm dealul, mai departe e pădurea... N-ai desenat bine, trebuia să ocolești cărarea pe dincolo de crâng, l-a contrazis Hamsterul Colțos, mormăind nemulțumit. Ghidușa a intervenit și ea: Ba pe-acolo trebuie s-o luăm, știu eu mai bine! Eu am mai fost la pădure. Acela e drumul. Dacă vrei tu să știi, mai întâi o luăm prin dreapta pe dincolo de crâng
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
bine nu mai mergem deloc! Ia nu vă mai certați, am intervenit și eu. Dacă Ghidușa spune că e bună harta, o să încercăm să vedem unde ajungem. Dacă ne rătăcim, o să ne întoarcem și încercăm altă direcție. Ce direcție, a mormăit Hamsterul Colțos. Dacă ne rătăcim, ne prinde noaptea în pădure. Ia mai taci și tu, s-a răstit la el Hamsterul Ciufulit. Mergem pe unde mergem, și gata. Îmbufnați oarecum, Hamsterii și-au pus rucsacele în spate și am pornit
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
culeg!... Am ridicat din umeri, zâmbind oarecum. Las-o atunci să culeagă, treaba ei... dacă n o să țină pasul cu noi, o lăsăm aici, am concluzionat eu. Ghidușa i-a întors spatele și și-a continuat drumul, iar Hamsterii au mormăit în cor: De ce le-am mai luat și pe copilele astea cu noi? Pentru că ele știu drumul prin zona asta, le am răspuns eu. Și noi știm drumul. Foarte bine, atunci e sigur că vom găsi ce căutăm. Am ajuns
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
înghit deranjul, ca să organizăm un program, ca să se strecoare și o oră de liniște, de interzis la înjurături? Las la o parte faptul că, pentru obținerea autorizației de lucru, conform legii, era nevoie de avizul meu. "Da șefu are bani..." mormăie un muncitor. Am încremenit. Așa este. Banii au ținut loc de cel mai firesc și civilizat dialog, de o vizită normală în care să fiu prevenită asupra lucrărilor, banii au rezolvat șpaga de la Primăria sectorului patru, ei au ținut locul
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
Și amintirea, un neant cețos: asprimea gerului, Tabriz, miezul iernii?!?... Pesemne că visasem toate astea. Pe la ora șase, rugăciunea de seară a întrerupt sărbătoarea. Orașul se odihnea într-o lumină cu gust de fructe. De-a lungul canalului, credincioșii își mormăiau rugăciunile, prosternați printre bicicletele răsturnate. Terence conta pe seara aceea ca să-și redreseze încasările. Întindea febril ghirlande de becuri și stegulețe de-a lungul terasei. O tăbliță de ardezie agățată la poartă anunța: Mare concurs cu premii, Merry maker's
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
pe Gwen, fiica șefului poliției din NY, care tocmai participa la un casting or something like that, de o macara, ceea ce-i aduce cheia orașului cadou -, sunt asistate de aplaudacii lor, care după ce Spidey se decolorează la caracter și costum, mormăie nemulțumiți de nesiguranța zilei de mîine, de riscul de a-ți mai lăsa copilul la grădiniță etc. I love New York! Oricum, Spiderman face inutilă intervenția pompierilor, ceea ce este regretabil cu atîtea filme pe această temă. Învățămintele se transmit și la
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
cu teamă la o soluționare cu returnarea Întregii cantități. Privi cu coada ochiului la femeia care părăsea biroul, aprecie din ochi vârsta de cincizeci de ani și-și Îndreptă toată atenția asupra misiunii sale. Directorul sosi cu privirea lui rece, mormăi o scuză protocolară și făcu un semn care În toate limbile Însemna că problema cu limba În care să se vorbească s-a rezolvat. Nu peste multe minute, În cameră Își făcu apariția directorul comercial și de protocol al firmei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
discuție cu o persoană pentru care nu putea să facă nimic. Absolut nimic. Chavel se depărtă. Se apropie de Pierre și se opri: Poți să-mi spui cât e ceasul? întrebă el. —Douăsprezece fără cinci. De undeva, din apropiere, primarul mormăi răutăcios: — Iar e-n urmă. Prin natura meseriei tale, cred că ai umblat mult prin lume, nu? zise Chavel. Spuse aceste cuvinte pe tonul binevoitor al celui care, în timpul unui interogatoriu, încearcă să-l prindă pe martor cu minciuna. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
din cele șase compartimente erau pline. Cel de al șaselea era gol, când apropie pistolul de nas, simți mirosul inconfundabil al unei împușcături recente. În pat, pe lîngă sacii cu făină, se mișcă ceva ca un șobolan: era brațul actorului. Mormăi ceva de neînțeles din care Charlot prinse doar cuvântul „destin“; probabil interpreta un rol chiar și în somn. Charlot puse revolverul în buzunarul său. Apoi căută din nou în buzunarul lui Carosse de unde scoase un mic sul de hârtii prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
efectul vorbelor sale. — În noaptea când a murit? A murit noaptea? — Sigur că da. În timpul nopții. — Dar Charlot mi-a spus că era dimineață... a doua zi dimineață. —Vai de mine, ce mincinos e omul ăsta, așa a fost mereu, mormăi Carosse. Dar ce motiv avea să mintă? Numai ca să-mi facă mie misiunea mai grea, născoci pe loc un răspuns Carosse. Îl cuprinse un puternic val de admirație pentru propria sa istețime, care-l și purtă peste pragul casei, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ordine? Lionel, fără să-i arunce o privire, își continuă drumul spre ușă. Înainte să iasă, îi spune sever: — Sunt cam multe pânze de păianjen în acest hol. Iese. Agnès scapă solnița în cușcuș. Nevenindu-i să-și creadă urechilor, mormăie pentru ea: — Nu e grav. E ora 9.00. Gérard Clément intră pe ușa consulatului României. Este condus de o secretară - care-l privește suspicios și îmbietor - în biroul lui Anghel. Anghel se preface ocupat, deși, încă de dimineață, recalculează
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se aplece să ia preșul. Lionel strigă după el: — Ai dreptate, ce să faci tu cu un preș? Tu ești un preș! Pentru asta ai fost școlit. Deși sună ca dracu’, Lionel chiar așa i-a zis. Anghel se îndepărtează, mormăind ceva din care un cititor de pe buze experimentat ar fi identificat cu certitudine cuvântul „mă-tii“. E ora 19.00. În sala de consiliu a primăriei din Angers este întrunită celula de criză constituită pentru prevenirea tulburărilor posibile în urma manifestațiilor
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ce-am îndurat atâtea în pustnicie; și nu unul ca acesta ce-l am, de-a mai mare rușinea, peticit și mai scurt ceva la spate decât dinainte. Păi cum vine asta?! (Caută cu privirea, intră pe jumătate în colibă, mormăind supărat. Iese în mână cu un toiag lung și cam noduros.) Iacătă și toiagu', că doar nu l-am meșterit atâta vreme ca să plec acuma la preumblare cu mâna goală... Că pân-a suna clopotul la trapeza cea mare ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în zilele noastre pe pământ. SISOE: Așa? HABACUC: Apoi da! Și-ajunge căt am sfătuit. Haide, Sfinte Pafnutie: ori muți boaba, ori spune ca te-ai așezat doar ca să prăpădesc eu vremea de pomană... (Cei doi încep din nou jocul, mormăind și mirându-se. Sisoe se frământă, stăpânit vizibil de un gând nou.) SISOE (cu falsă indiferență): Apoi mai rămâneți cu bine sfințiile voastre... că eu m-am cam dus. PAFNUTIE: Da-ncotro, Sisoe? (Sisoe face un gest nedefinit și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am treabă, plec mai departe. (semn de despărțire. Vanitosul se întoarce spre oglindă, reîncepe să gesticuleze. Cade perdeaua-nor.) Oamenii mari sunt, de bună seamă, tare ciudați! (Trece la al treilea asteroid. Se repetă jocul. Bețivul, între sticle goale și pline, mormăie mai mult decât cântă, indiferent, o melodie dezlânată. Va mai mormăi la fel, din când în când, și în timpul dialogului cu Micul Prinț.) MICUL PRINȚ: Bună ziua! BEȚIVUL: O fi pentru tine! Auzi, bună ziua! Și ce-i cu asta? MICUL PRINȚ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spre oglindă, reîncepe să gesticuleze. Cade perdeaua-nor.) Oamenii mari sunt, de bună seamă, tare ciudați! (Trece la al treilea asteroid. Se repetă jocul. Bețivul, între sticle goale și pline, mormăie mai mult decât cântă, indiferent, o melodie dezlânată. Va mai mormăi la fel, din când în când, și în timpul dialogului cu Micul Prinț.) MICUL PRINȚ: Bună ziua! BEȚIVUL: O fi pentru tine! Auzi, bună ziua! Și ce-i cu asta? MICUL PRINȚ: Ce faci acolo? BEȚIVUL: Beau. MICUL PRINȚ: Nu-i frumos ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vrei să uiți? BEȚIVUL: Vreau să uit că mi-e rușine. MICUL PRINȚ: Și de ce ți-e rușine? BEȚIVUL: Mi-e rușine că beau. MICUL PRINȚ: Pot să te ajut cu ceva? (Bețivul face un semn de respingere, își toarnă. Mormăie cântecul, bea) Îmi pare foarte rău pentru tine, dar n-am ce-ți face. Nu te poți ajuta decât singur. (Se lasă perdeaua-nor, Micul Prinț trece la al patrulea asteroid. Tușește ușor, se ridică perdeaua-nor. Afaceristul este cufundat în calcule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Din cancelarie au ieșit, plini de importanță: Chersân și un străin. Au luat loc la masă aruncând priviri fugare asupra adunării, care zumzăia ca un stup. Liniște! - a strigat Chersân. Adunarea, neobișnuită cu porunci de felul acesta, a continuat să mormăie. În special spre fundul sălii. Măi! Voi nu auziți că tovarășu’ săcritari o strigat liniște? - s-a întors cu mutră cruntă spre adunare Daurel Cocioabă. I-auzi, domnule, ce glas are Daurel! S-o agiuns. Îi mare! Ce mai? - a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
copilul a dormit șapte zile în șir, după care a început să mănânce și să se miște normal, a fost chemat un medic pediatru, acesta l-a luat cu o salvare la spital dar l-a adus repede înapoi, a mormăit ceva nedeslușit strecurându-se afară pe poarta orfelinatului, copilul s-a făcut bine, a crescut binișor, a început să vorbească dintr-odată, deși la început cuvintele nu erau prea limpezi, cu timpul personalul orfelinatului a înțeles că acesta era un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
strânge să-i rupă oasele și se prăbușește la pământ într-un hohot de plâns, se târăște cu greu, bălăngănindu-se spre grupul din care s-a extras, se așează cu capul în poala lui Mihai, acesta zâmbește încurcat, Silvia mormăie în timp ce adoarme: "Să scoți din sacoșa aia împuțită și restul șampaniei", stau lângă Mihai, în jurul nostru se țese pustiul, cele două femei au alunecat în somn ca în moarte, Mihai vrea să-mi mai toarne șampanie dar paharul meu e
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pumnii strânși, deși nu era un bătăuș de profesie. Bănuind că se putea încinge o bătaie în lege între coechipieri, profesorul de educație fizică alergă la locul faptei. Cu greu aplană litigiul, împrăștiindu-i pe beligeranți. Foștii jucători părăsiră terenul mormăind cuvinte neînțelese, înciudați că meciul se terminase cu un scor nedefinit. Mihăiță îl sprijini pe Vișinel să se ridice, încercă să-i șteargă sângele care se închegase deja pe obraji și pe bărbie și așa, braț la braț, ieșiră amândoi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
preotul citi bâzâit la căpătâiul mortului, iar noi ne făcurăm În câteva rânduri cruce călăuziți de mișcările sale, Își făcu apariția și Volodea, zis “Contele”. Acesta veni neînsoțit, Într-un parpalac vestejit, care-i accentua liniile vineții ale feței, și mormăi pătruns un “Dumnezeu să-l ierte” nedigerabil. Se aplecă deasupra tatălui meu și strigă dintr-o dată baritonal, aproape teatral, tamponând aerul cu un damf de tărie ieftină: Te-am visaaat, Colonele drag... te-am visat cum mă pofteai la un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]