264 matches
-
nordul regiunii Mîkolaiv); în prezent, el nu se poate urca mai sus de centrala hidroelectrică din Nova Kahovka. Pe Nipru morunul se urca mai sus de Kiev, în prezent se urcă până la centrala hidroelectrică DneproGES de la Zaporoje. În prezent, populația morunului din Marea Neagră este pe cale de dispariție. Din Marea Caspică morunul intră pentru reproducere în râurile Volga, Ural, Kura, Terek, Sefidrud. În trecut în Volga ajungea până în cursul ei superior și era întâlnit în: Oka, Sheksna, Kama, Sura și alți afluenți
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
mai sus de centrala hidroelectrică din Nova Kahovka. Pe Nipru morunul se urca mai sus de Kiev, în prezent se urcă până la centrala hidroelectrică DneproGES de la Zaporoje. În prezent, populația morunului din Marea Neagră este pe cale de dispariție. Din Marea Caspică morunul intră pentru reproducere în râurile Volga, Ural, Kura, Terek, Sefidrud. În trecut în Volga ajungea până în cursul ei superior și era întâlnit în: Oka, Sheksna, Kama, Sura și alți afluenți. În prezent arealul morunului în Volga este limitat de barajele
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
pe cale de dispariție. Din Marea Caspică morunul intră pentru reproducere în râurile Volga, Ural, Kura, Terek, Sefidrud. În trecut în Volga ajungea până în cursul ei superior și era întâlnit în: Oka, Sheksna, Kama, Sura și alți afluenți. În prezent arealul morunului în Volga este limitat de barajele hidroelectrice. În Marea Azov morunul aproape a dispărut; în trecut până la construirea de baraje se ridica în râul Kuban până la Ladozhskaya, în râul Don până în regiunea Voronej. În mare, morunii trăiesc solitar și se
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
râurile Volga, Ural, Kura, Terek, Sefidrud. În trecut în Volga ajungea până în cursul ei superior și era întâlnit în: Oka, Sheksna, Kama, Sura și alți afluenți. În prezent arealul morunului în Volga este limitat de barajele hidroelectrice. În Marea Azov morunul aproape a dispărut; în trecut până la construirea de baraje se ridica în râul Kuban până la Ladozhskaya, în râul Don până în regiunea Voronej. În mare, morunii trăiesc solitar și se hrănesc în principal în zona pelagica la adâncimi de 50-100 m
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
afluenți. În prezent arealul morunului în Volga este limitat de barajele hidroelectrice. În Marea Azov morunul aproape a dispărut; în trecut până la construirea de baraje se ridica în râul Kuban până la Ladozhskaya, în râul Don până în regiunea Voronej. În mare, morunii trăiesc solitar și se hrănesc în principal în zona pelagica la adâncimi de 50-100 m și pot coborî pe funduri adânci până la o profunzime de 180 m. În această zonă, apa are o salinitate pronunțată (18—24‰). Ca dovadă că
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
trăiesc solitar și se hrănesc în principal în zona pelagica la adâncimi de 50-100 m și pot coborî pe funduri adânci până la o profunzime de 180 m. În această zonă, apa are o salinitate pronunțată (18—24‰). Ca dovadă că morunul trăiește pe aceste funduri din Marea Neagră, este faptul că în stomacul morunilor pescuiți în mare s-au găsit numeroase exemplare de "Modiolula phaseolina", o moluscă ce populează aceste adâncimi. În talianele de la Caliacra se pescuiau mai mulți moruni ca la
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
de 50-100 m și pot coborî pe funduri adânci până la o profunzime de 180 m. În această zonă, apa are o salinitate pronunțată (18—24‰). Ca dovadă că morunul trăiește pe aceste funduri din Marea Neagră, este faptul că în stomacul morunilor pescuiți în mare s-au găsit numeroase exemplare de "Modiolula phaseolina", o moluscă ce populează aceste adâncimi. În talianele de la Caliacra se pescuiau mai mulți moruni ca la cele de la Agigea sau Constanța, deoarece adâncimile mari sunt mai aproape de țărm
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
dovadă că morunul trăiește pe aceste funduri din Marea Neagră, este faptul că în stomacul morunilor pescuiți în mare s-au găsit numeroase exemplare de "Modiolula phaseolina", o moluscă ce populează aceste adâncimi. În talianele de la Caliacra se pescuiau mai mulți moruni ca la cele de la Agigea sau Constanța, deoarece adâncimile mari sunt mai aproape de țărm la Caliacra decât la Constanța. Distribuția pe verticală este în funcție de prezența hranei. Iernează pe funduri foarte adânci (130-180 m) ale mării, în gropi cu fund tare
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
la Caliacra decât la Constanța. Distribuția pe verticală este în funcție de prezența hranei. Iernează pe funduri foarte adânci (130-180 m) ale mării, în gropi cu fund tare și negru situate de obicei după un cot unde curentul lovește în maluri. Aici morunii stau aproape în letargie, hrănindu-se foarte puțin. În timpul iernatului se adună în grupe. În timpul migrației spre locurile de depunere a icrelor morunul înoată pe fundul apei în cele mai profunde parți ale albiei râurilor. După depunerea icrelor se reîntoarce
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
cu fund tare și negru situate de obicei după un cot unde curentul lovește în maluri. Aici morunii stau aproape în letargie, hrănindu-se foarte puțin. În timpul iernatului se adună în grupe. În timpul migrației spre locurile de depunere a icrelor morunul înoată pe fundul apei în cele mai profunde parți ale albiei râurilor. După depunerea icrelor se reîntoarce în mare, înotând foarte iute mai mult la suprafața apei. Unii rămân pentru a ierna chiar în Dunăre în gropi adânci alături de nisetru
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
fundul apei în cele mai profunde parți ale albiei râurilor. După depunerea icrelor se reîntoarce în mare, înotând foarte iute mai mult la suprafața apei. Unii rămân pentru a ierna chiar în Dunăre în gropi adânci alături de nisetru. Puii de morun se îndreaptă către mare în lunile iunie-septembrie, înotând încet pe fundul apei, oprindu-se din când în când să se hrănească. Hrana variază în funcție de sezon. Morunul este un peste prădător, foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre toți sturionii. Peștii
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
rămân pentru a ierna chiar în Dunăre în gropi adânci alături de nisetru. Puii de morun se îndreaptă către mare în lunile iunie-septembrie, înotând încet pe fundul apei, oprindu-se din când în când să se hrănească. Hrana variază în funcție de sezon. Morunul este un peste prădător, foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre toți sturionii. Peștii alcătuiesc peste 80% din hrana lui; apoi, crustacei ("Crangon") 11% și moluște ("Modiolus") 4%. Hrana principală a juvenililor în Dunăre este constituită din larve de insecte
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
alcătuiesc peste 80% din hrana lui; apoi, crustacei ("Crangon") 11% și moluște ("Modiolus") 4%. Hrana principală a juvenililor în Dunăre este constituită din larve de insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode ("Copepoda") și cladocere ("Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la o vârstă foarte mică (de la o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre preferă scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre preferă scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică și cegă), crustacee și moluște; s-au găsit și păsări de apă; la un morun s-a găsit în stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică și cegă), crustacee și moluște; s-au găsit și păsări de apă; la un morun s-a găsit în stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese aruncat în Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea coastei înainte de a intra râuri se hrănește cu pești marini, în principal cu
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
avat, băbușcă, plătică și cegă), crustacee și moluște; s-au găsit și păsări de apă; la un morun s-a găsit în stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese aruncat în Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea coastei înainte de a intra râuri se hrănește cu pești marini, în principal cu scrumbie albastră ("Scomber scombrus"), stavrid ("Trachurus mediterraneus ponticus"), hamsie ("Engraulis encrasicolus") și șprot ("Sprattus sprattus"). Exemplarele pescuite în mare, la talian lângă țărm
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
hamsie ("Engraulis encrasicolus") și șprot ("Sprattus sprattus"). Exemplarele pescuite în mare, la talian lângă țărm, aveau în stomac guvizi ("Gobiidae"), hamsii, crevete, crabi; la cei prinși în larg, conținutul stomacal era reprezentat prin barbun ("Mullus barbatus ponticus"). Toamna și iarna morunii coboară în zone adânci ale mării Negre și se hrănesc în principal cu barbun ("Mullus barbatus ponticus"), bacaliar ("Merlangius merlangus euxinus"), cambula ("Platichthys flesus flesus"), calcan ("Scophthalmus maeoticus"), hamsia ("Engraulis encrasicolus") și guvizi ("Gobius"). Ca longevitate, morunul deține primul loc
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Toamna și iarna morunii coboară în zone adânci ale mării Negre și se hrănesc în principal cu barbun ("Mullus barbatus ponticus"), bacaliar ("Merlangius merlangus euxinus"), cambula ("Platichthys flesus flesus"), calcan ("Scophthalmus maeoticus"), hamsia ("Engraulis encrasicolus") și guvizi ("Gobius"). Ca longevitate, morunul deține primul loc între sturioni. Exemplarele adulte au 30-60 de ani, dar indivizii bătrâni pot, însă, trece și peste 100 de ani.
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Bl."), iar în unele regiuni și urșii bruni, însă în ultimul timp nu s-au mai înregistrat apariții ale rechinului polar în Oceanul Pacific. Concurentul principal în privința împărțirii hranei este foca pestriță, urmată de unele specii de păsări marine, apoi de morun și nisetru. Pescărușii joacă deseori rolul „lingăilor”, alimentându-se cu prada prinsă de vidra de mare sau cu rămășițele aricilor de mare și crabilor. Indivizii bolnavi sau bătrâni deseori ies pe țărm, de aceea cadavrele vidrelor de mare sunt cel
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate. Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: "Squatina squatina" (rechinul înger), "Acipenser gueldenstaedtii" (nisetrul), "Acipenser nudiventris" (viza), "Acipenser persicus" (sturionul persan), "Acipenser stellatus" (păstruga), "Acipenser sturio" (șipul), "Huso huso" (morunul), "Anguilla anguilla" (anghila europeană), "Knipowitschia cameliae" (guvidul mic din Delta Dunării). Prima descriere a peștilor din Marea Neagră a fost făcută de către Pallas în 1811. A. Nordmann descrie, în "Prodrome de la faune Pontique" (1840), 173 de specii de pești din Marea Neagră
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
carnea apreciată care însoțește, în mod tradițional caviarul, dar și pielea de prestigiu utilizată în marochineria de lux. Această reputație a contribuit la suprapescuit și la dispariția sa în aproape totalitatea ariei sale de repartiție. Înainte de 1800 vezicile sturionilor (îndeosebi moruni) erau utilizate ca sursă de clei de pește, o formă de colagen folosit mai demult pentru limpezirea berii, ca un predecesor al gelatinei. Sturionii erau altădată prezenți în toată Europa. Până în secolul al XIV-lea, ei par încă prezenți în
Sturion () [Corola-website/Science/319332_a_320661]
-
gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit din antichitate, orașul se numea "Noviodunum", un nume de proveniență celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "așezare fortificată"), de asemenea existând și o așezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În 514 î.Hr., Darius cel Mare a
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
ființa care gândește. E omul. E angrosistul. În ianuarie apele au inundat depozitele și au stricat alimentele. Bine le-a făcut. În loc să vândă ieftin, ei le păstrează, așteptând creșterea prețului. Am văzut cum oamenii aruncau saci de orez în râu. Morun, brânză, dulciuri. I-am invidiat pe pești, care nu muncesc și o duc bine.” Carolina Maria de Jesus, Sao Paulo, str. A, nr. 9 (Editura pentru literatură universală, București, 1962) ”Grow with Brazil”. Mari anunțuri în ziarele din New York îi
Imperialism și exploatare în America Latină. Ce avem de învățat? (sâmbătă la Dianei4) () [Corola-website/Science/295655_a_296984]
-
Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), sabiță ("Pelecus cultratus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), rizeafcă ("Alosa tanaica"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morun ("Huso huso"), cegă ("Acipenser ruthenus"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar ("Chondrostoma nasus"), văduviță ("Leuciscus idus"), osar ("Pungitius platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
ocrotite de lege. În oraș se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in acumularea Rogojești, se găsesc diverși pești (crap, biban, știuca, morun, clean, mreana, lin, oblete, caras, babușca etc.) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), cu o
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]