291 matches
-
Și-atunci te vei ruga, să-ți vină-n ajutor Toți cei de lângă tine, dar va fi în zadar, Vei alerga-n genunchi pe drum rătăcitor, Pierzând pentru-o himeră, cărarea spre altar. Căci ața cea subțire se strânge pe mosor Și nu îți lasă vreme s-o mai întinzi odată, Ajungi pe negândite condus de un sobor, La locul tău cel veșnic, în cripta-ntunecată. De-aceea om pribeag, nu amâna unirea Cu Dumnezeu căci iată, de furi vei fi
OMULE PRIBEAG de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378729_a_380058]
-
Cererea a fost aprobată. Dar abia în vara anului 1864 el a izbutit să aducă din Franța capital, o parte din instalațiile de forare și personal tehnic. În anul 1863, o companie franceză a început forajul prin sonde în regiunea Mosoare de lângă Tg. Ocna. Sondele, în număr de trei, au atins la adâncimea de 60-100 m mici zăcăminte de păcură, dar din cauza imperfecțiunii aparatelor, a accidentelor ivite, lucrările au fost oprite. Acestea sunt primele tentative ale capitalului străin de pătrundere în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
S-ar părea că, în târgușoarele năclăite în torpoare, nimic nu poate schimba mersul egal al fiecărei zile. Tocmai de aceea, orice întâmplare care bruschează obișnuințele se supradimensionează incredibil, trezind o neliniște vecină cu panica (Spre Slatina). Ca și Gună Mosor (din Miraj), consilierul de curte Ambrozie (din În goana trenului) se înrudește cu nevroticii caragialieni care, dintr-o spaimă, dintr-o mânie, pot să dea în fandacsie. Plictisul e mare și oamenii își mai alungă urâtul ținându-se de pozne
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
celule. Dacă telomeraza funcționează defectuos, poate activa proliferarea în celulele somatice, ducând la apariția cancerelor. Pe lângă sinteza de ADN, pentru o funcționalitate normală a cromatinei nou sintetizate trebuie produse și histonele aferente. Histonele sunt niște proteine ce au rol de „mosor” pe care se înfășoară ADN-ul din rațiuni de spațiu și funcționalitate. Fiecare celulă umană are aproximativ 1,8 metri de ADN, dar înfășurat pe histone se reduce la 90 mm, apoi condensat în cromosomi coboară la 120 μm de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în care fragmentarul, disparitatea și distorsiunea sensurilor sunt depășite prin experiențe asimilabile rugăciunii („oasele craniului devin transparente / dacă vibrația sunetului Amen / ajunge în dreptul privirii / ce repede se dizolvă / triunghiurile de plumb”) sau ascezei profane („dacă o să înfășori cu răbdare pe mosor / firul de sânge / vei ajunge până la suflet”). Expresie a disperării existențiale și metafizice, versul lui P. sfârșește - cu mențiunea că acesta e un „sfârșit continuu” - în experiența integrării cosmice și a salvării. În plină epocă postmodernă, lirica lui hieratică reabilitează
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
este dedicat lui Mihai Eminescu, 2001 lui Constantin Brâncuși, 2002 lui I. L. Caragiale, iar anul 2003 lui Nichita Stănescu. La rubrica „Planete lirice” sunt găzduiți mai ales poeții afirmați în cadrul cenaclului „Perpessicius”: Ion C. Ștefan, E. Cojocaru, Dumitru Dumitrică, Constantin Mosor și alții. O serie de interviuri aduc date noi despre Șerban Cioculescu (text inedit, din 1984), Gheorghe Bulgăr, Solomon Marcus, Theodor Codreanu, Emil Manu ș.a. Marcel Crihană este prezent cu editoriale, cu un lung studiu intitulat Calitățile criticului literar, dar
PARADOX-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288686_a_290015]
-
a stabili poziția vasului, deși pe de altă parte înscriu cu regularitate, din oră în oră, pe obișnuita tăbliță, drumul parcurs, precum și presupusa viteză medie; de cele mai multe ori o fac însă de formă. Așa stăteau lucrurile și pe vasul Pequod. Mosorul de lemn și panoul lui colțuros atîrnau, nefolositoare, chiar sub parapetul de la pupa; ploile și spulberul de spumă le udaseră, soarele și vânturile le zbiciseră - toate stihiile își dăduseră mîna pentru a face să putrezească obiectul acela care atîrna acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui colțuros atîrnau, nefolositoare, chiar sub parapetul de la pupa; ploile și spulberul de spumă le udaseră, soarele și vânturile le zbiciseră - toate stihiile își dăduseră mîna pentru a face să putrezească obiectul acela care atîrna acolo degeaba. Zărind din întîmplare mosorul, la numai cîteva ore după scena cu acele magnetice, Ahab își aminti de sextantul distrus și de jurămîntul pe care-l făcuse - de a guverna cu ajutorul lochului și al saulei. Corabia înainta în salturi, mînată din urmă de valurile furioase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Corabia înainta în salturi, mînată din urmă de valurile furioase. Ă Hei, cei de la prova, lăsați lochul la apă! Doi marinari - tahitianul cu părul de aur și omul cărunt de pe insula Man - se prezentară. Ă Unul din voi să ia mosorul, iar eu am să las lochul la apă. Merseră toți trei la pupa, cît mai departe sub vînt, unde, sub presiunea rafalelor lui piezișe, puntea aproape că atingea apa înspumată și vijelioasă. Omul de pe insula Man apucă mosorul și, ținîndu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să ia mosorul, iar eu am să las lochul la apă. Merseră toți trei la pupa, cît mai departe sub vînt, unde, sub presiunea rafalelor lui piezișe, puntea aproape că atingea apa înspumată și vijelioasă. Omul de pe insula Man apucă mosorul și, ținîndu-l de capetele fusului în jurul căruia era înfășurată saula și sub care atîrna lochul, rămase așa pînă ce veni Ahab. Acesta se opri în fața lui și începu să desfășoare încet vreo treizeci-patruzeci de spire, înainte de a arunca lochul, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-a stat atîta vreme. Ă O să țină, bătrîne. Dar ce, pe tine căldura și umezeala te-au uzat? Tu pari să te ții tare încă. Mai bine zis, viața te ține pe tine, nu tu pe ea. Ă Eu țin mosorul, domnule căpitan. Dar să fie așa cum ziceți dumneavoastră. Cu părul ăsta cărunt, n-are rost să stau la discuții, mai ales cu un superior, care tot n-o să recunoască nimic, niciodată. Ă Cum adică? Te pomenești că-i fi fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doar că acolo m-am născut. Ă Pe ostrovul Man, vasăzică? Pe deoparte, e bine. Iată un om de pe ostrovul Man, un om născut pe un ostrov odinioară independent, dar acum dezumanizat, fiindcă a fost cotropit - de ce anume?... Ține sus mosorul!... Zidul orb și mort zdrobește pînă la urmă toate capetele ce-l iscodesc... Hai, sus mosorul! Așa! Și aruncă lochul. Spirele desfășurate se întinseră repede, într-o linie lungă, în urma corabiei și mosorul începu numaidecît să se învîrtească. Bătrînul, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un om de pe ostrovul Man, un om născut pe un ostrov odinioară independent, dar acum dezumanizat, fiindcă a fost cotropit - de ce anume?... Ține sus mosorul!... Zidul orb și mort zdrobește pînă la urmă toate capetele ce-l iscodesc... Hai, sus mosorul! Așa! Și aruncă lochul. Spirele desfășurate se întinseră repede, într-o linie lungă, în urma corabiei și mosorul începu numaidecît să se învîrtească. Bătrînul, care ținea în mînă mosorul, se clătina în chip ciudat, după cum îl trăgea în sus sau în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a fost cotropit - de ce anume?... Ține sus mosorul!... Zidul orb și mort zdrobește pînă la urmă toate capetele ce-l iscodesc... Hai, sus mosorul! Așa! Și aruncă lochul. Spirele desfășurate se întinseră repede, într-o linie lungă, în urma corabiei și mosorul începu numaidecît să se învîrtească. Bătrînul, care ținea în mînă mosorul, se clătina în chip ciudat, după cum îl trăgea în sus sau în jos lochul, zmucit de valurile ce se rostogoleau fără încetare. Ă Ține-l bine! Deodată saula prea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mort zdrobește pînă la urmă toate capetele ce-l iscodesc... Hai, sus mosorul! Așa! Și aruncă lochul. Spirele desfășurate se întinseră repede, într-o linie lungă, în urma corabiei și mosorul începu numaidecît să se învîrtească. Bătrînul, care ținea în mînă mosorul, se clătina în chip ciudat, după cum îl trăgea în sus sau în jos lochul, zmucit de valurile ce se rostogoleau fără încetare. Ă Ține-l bine! Deodată saula prea încordată se rupse și rămase ca un șarpe lung pe apă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o curelușă pentru a putea fi purtată la încheietura mâinii stângi, plină cu ace ruginite, ca un arici. Valiza avea douăsprezece compartimente și probabil că gornistul și-o amenajase astfel după armată, pentru a păstra în ea nasturi, diverse ace, mosoare cu ață și alte mărunțișuri de croitorie. Penultima casetă era cea a bătrâneții gornistului: o proteză dentară, un portochelari de tablă, căptușit cu catifea neagră și o pereche de ochelari mici și rotunzi, care în loc de brațe aveau un elastic slăbit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o curelușă pentru a putea fi purtată la încheietura mâinii stângi, plină cu ace ruginite, ca un arici. Valiza avea douăsprezece compartimente și probabil că gornistul și-o amenajase astfel după armată, pentru a păstra în ea nasturi, diverse ace, mosoare cu ață și alte mărunțișuri de croitorie. Penultima casetă era cea a bătrâneții gornistului: o proteză dentară, un portochelari de tablă, căptușit cu catifea neagră și o pereche de ochelari mici și rotunzi, care în loc de brațe aveau un elastic slăbit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
bântuitelor banchize îmbină gămăliile capriciilor și clocotesc de speranță; dangătul viu perceput în inevitabilele iubiri mă amețește îmi descalță efectul poveștilor fără adresă în împunsături de floretă. Înăbușim torța mânuitorilor de cuvinte, ne-avântăm țipând legenda manuscrisului în ruine, colonizăm mosoare fumegânde alternând dezmierdările. Sub acoperiș, în colțul casei, se sărută două turturele.
Carapacea by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83725_a_85050]
-
de ori. Celeste stătea pe divanul din camera în care cosea, înșira conjugări verbale în cehă și gesticula înspre Stefan, prizonierul ei, plasat într-un scaun cu speteaza dreaptă. Băiatul se juca cu niște obiecte de pe marginea mesei - degetare și mosoare cu ață -, aranjându-le în ordinea culorilor, căci era un băiat atât de inteligent, încât trebuia să facă ceva și atunci când i se preda o lecție. Mal rămase în dreptul ușii, privindu-l, fiindcă îi drag Stefan și îi plăcea spiritul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
era brunet și grăsuț, ca tatăl lui adevărat, nu subțirel și blond, ca Celeste - deși Mal era blond, iar oamenii își dădeau seama de la bun început că nu erau rude. Celeste spunea: — ... și e limba poporului tău. Stefan clădea cu mosoarele o casă - culori închise pentru fundație, pastelate pentru etaj. — Dar de-acum înainte eu voi fi american. Malcolm mi-a spus că îmi poate obține ceto... cetățenia. — Malcolm e băiat de preot și e polițist. El nu poate înțelege tradițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și e polițist. El nu poate înțelege tradițiile vechii noastre țări. Stefan, e vorba de moștenirea noastră. Învață să-ți faci mama fericită. Mal își dădu seama că băiatul său nu se lăsa convins. Zâmbi când Stefan demolă casa de mosoare, cu ochii săi negri înflăcărându-se. — Malcolm a zis că Cehoslovacia e o...o...o... — O ce, dragă? — O Bohunk de ruine! Un mare căcat! Scheiss! Scheiss! În germană pentru mutti! Celeste ridică o mână, se opri, apoi își lovi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ca puțini scriitori români, părea că suferă de grija formei înainte de toate. Fără să avem știri despre fel ul lui de‐a scri - cu multe sau cu mai puțină greutate - el nu face niciodată impresia că se deșira ca un mosor. Ac urateța scrisului său vădește o pictură lentă a slovei și un țesut liniștit al matricei, în aparență lină. Altfel poetul n‐ar fi ajuns la acele poeme ca El Zorab, în care totul e o construcție de spume, de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
toate picturile cu martiri și mucenici, cu trupurile împănate cu săgeți trase din apropiere, cu sâni retezați și așezați pe tipsii de aur, cu capete duse la subțioară de trupul decapitat, cu mațe trase afară din burtă și înfășurate pe mosorul uriaș, cu fecioare tăiate în două, din creștet până la brâu, cu ferăstrăul, călăii sânt hidoși, emaciați, rânjind și juisând la vederea suferinței. Au bube, lepră, astigmatism, unghii căzute: se știe foarte bine cine de ce parte este. Dar acum - iat-o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
defectele posesiei. Agitația lui Mini nu sp liniști când se găsi în fața unei necunoscute ursuze, cu un șorț mare, alb, de școală sau de spital, și care o întrebă fără bunăvoință: - Ce poftiți? Noroc că buna Lina, precedată de un mosor mare ce se rostogolea, sosea, mai astmatică ca totdeauna și, ca totdeauna, primitoare: - Dumneaei ... nu știe . Tu, Mini! Ce plăcere! . . . E nouă în casă . . . Îmi ajută să îngrijesc de Rim . . . X-ai idee ce rău a fost bolnav! ... Ce bine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
formă de castaniete. Lică era aceiași și semnalele lui erau neândoios pentru infirmieră. Mini se uită lung la Lina, apoi întoarse o privire de profil spre Rim, care surâdea satisfăcut - surâs palid întins pe buze pîiiite. Lina ridică de jos mosorul imnenitent, roșie-vînătă, și explică foarte inexpiicit: - E Lică! Era Lică fără de greș! Acum trecea sprinten strada, aruncind ochii împrejur. Se auzi apoi lângă zid un murmur vag de voci, și pe urmă nimic. Mai protocolar, doctorul Rim făcu prezintările in
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]