480 matches
-
curată era agentul imobiliar și soțul detestabilei Amanda Hardwick. După dezamăgire, a urmat sentimentul de uimire. Bărbatul arăta cu totul altfel decât își aducea ea aminte. Cândva atrăgător, acum ar fi trebuit să se bărbierească. Fosta lui spilcuială era acum mototolită. Ochii îi erau injectați, iar dedesubt aveau niște săculeți roșietici uriași, care trădau oboseală. Pielea îi era uscată, barba îi era crescută, iar privirea îi era hăituită și disperată. Alice și-a amintit că Jake spusese despre el că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
clipă din motive pe care ea nu le înțelesese. În fond, el nu suferise din cauza Amandei Hardwick. Dar singura alifie prezentă acum era cea „întinsă“ pe părul în mod evident nespălat al lui Hugo. Costumul lui altădată elegant era acum mototolit și pătat; în special în zona umerilor și a reverelor. Clar, era vorba de un copil. Alice știa că Amanda născuse; Jake se întâlnise cu el, din greșeală, tocmai la barul spitalului Cavendish. „Își bea propria greutate în whisky și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
n-am. O Scorbură Ascunsă. Dar ce-o fi asta... Hugo încerca să-l audă pe Theo. Dar nu auzea nimic. Cu siguranță că fii-su ajunsese deja la jumătatea scării. Sau zăcea în capătul lor sub forma unui morman mototolit. Hugo s-a uitat disperat pe etichetele cutiilor. Aici scrie că e o căsuță de pus în copac, a zis el înnebunit. E o căsuță de pus în copac. —Ei, atunci asta e, a spus bărbatul în maro. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Dar el n-a făcut nimic din toate astea. În schimb, a deschis ușa dormitorului. Era mai rău decât se temuse. Laura, goală pușcă, în afara papucilor din satin roșu, stătea întinsă în centrul unui pat cu baldachin, mare, cu așternuturi mototolite. Genunchii îi erau ridicați, iar picioarele îi erau larg depărtate, într-o atitudine care îi aducea aminte lui Hugo, la modul neplăcut, de poziția de naștere din casetele video prezentate de Lotti. Carnea albă a sânilor se revărsa peste mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
prezentabil, ar cam fi cazul să plece din cocină și să locuiască într-un loc decent. Poate, a declamat Amanda cu hotărâre, să vină la Londra, cu mine. Apoi a aruncat o privire peste costumul plin de spumă, ud și mototolit al lui Hugo. —A venit vremea să-l preiau. Să-l duc... ăăă, peste tot. La premiere. La centre de frumusețe pentru mame și copii. În vacanțe educaționale. În insulele Galápagos și-n alte locuri din astea. Are multe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Uiți că asta-i meseria mea. I-am văzut și carnetul de emigrare, scos în Mexic, pe numele ei întreg: Remedios Varo Uranga de Lizaraga. Nici nu-ți imaginezi câte date găsești pe-o bucată de hârtie oficială, galbenă și mototolită. Spaniola e o limbă melodioasă, erotică, plină de imagini calde, ascunse sub cuvintele languroase. Cu puțin efort, poți s-o și ai pe tipă în fața ta, așa cum arăta în 1942: estatura - 1.56 ctms.; color - blanco; cejas - castañas; nariz - aguileña
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
intervine viața; sau poate-i exact pe dos. Nicăieri confuzia nu se observa mai bine decât în licee. Îmi petrecusem ani buni acolo, și urmele încă se vedeau, imprimate sub straturile amintirilor. Imediat după ’90, primisem repartiție guvernamentală, o hârtie mototolită care mă trimitea sus, pe Cuțitul de Argint, vizavi de cimitirul Bellu. Liceul se numea „Autotransport“, te întâmpina cu cinci clase de mecanică și ținea de-o uzină de troleibuze. Între timp, s-au desființat amândouă, n-a mers privatizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
văduvă perpetuă, care nu răspunde la sonerie și studiază lumea pe geam din spatele perdelei. Vecina purta un capot universal, decolorat, din care nu se dezlipea nici iarna, nici vara și niște papuci muștar, decupați la degete: pe-acolo țâșnea șoseta, mototolită ca un căluș. Ansamblul strâmt și neaerisit demara o dată la cinci zile spre piață, de unde se întorcea cu-o pâine și-o plasă de cartofi. Doamna Matei era cuminte ca un cadavru, n-o auzeai niciodată. Locuia într-o casă-mausoleu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dar nu știu de unde poate veni salvarea. 26 iunie 1998 Trebuie să privești cu atenție un plic sosit prin poșta din România ca să-ți dai seama cum "merg lucrurile" acolo. În marea majoritate a cazurilor, este murdar, cu colțuri rupte, mototolit. Imaginea țării concentrată pe câțiva centrimetri pătrați. Poșta elvețiană l-a ambalat într-un plastic transparent, însoțit de o scurtă scrisoare în care își cere scuze pentru starea în care în care se află acesta, spunând și că nu are
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un școlar care copiază, o hârtiuță pe care era scris "Des questions simples". Mă întreba, printre altele, de ce nu se întorc refugiații în România, acum că nu mai există dictatura? Tot el îmi sugerează mai târziu, pe o altă hârtie mototolită, trei posibile răspunsuri, pe care le reproduc mai jos, din memorie: Subiect tabu? Sau... dictatura încă mai există în forme camuflate? Frica de inamic (ultimul cuvânt subliniat cu un marker negru, mult mai gros decât restul). 26 iunie 2008 Sfârșitul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un costum bleumarin. Și la buzunarul stâng, în dreptul inimii, avea întotdeauna, o batistă de un alb foarte curat, imaculat; dar, batista asta o ținea, însă așa, de paradă, fiindcă, iarna, când îi curgea nasul, scotea din buzunarul de la pantaloni, una mototolită și boțită, mare cât jumătate de prosop, în care-și prindea toată podoaba nasului, până la rădăcină și sufla, sufla de se cutremura catedra, apoi împăturea ușor toată pânza asta decolorată și-o îndesa iarăși în buzunarul pantalonilor. Știam de la seriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aur, trebuie să comită tot felul de fapte pentru a fi admis între "băieții de băieți" de pe scara blocului ("unui bețiv bătrîn i-a tras un șut în haina prăfuită" și îl buzunărește pentru a duce băieților "pachetul de țigări mototolit și pe trei sferturi fumat", șterpelește o sticlă de băutură scumpă dintr-un market, "se ducea prin centru să fure camerele foto și mobilele turiștilor" etc.), pregătindu-și "ascensiunea pe treptele lumii interlope". "Marcu", un personaj "de rezervă", cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
tragă unul încît să-l dezechilibreze și l-a ajutat să pupe asfaltul, îmbrîncindu-l. L-a buzunărit apoi în mai puțin de-o secundă, înainte ca ăla s-apuce să facă vreun gest, și i-a luat pachetul de țigări mototolit și pe trei sferturi fumat, pentru a-l aduce ca trofeu băieților. A șterpelit o sticlă cu băutură scumpă dintr-un market și a șters-o în țiuiturile triumfătoare ale alarmei. Și-a lipit buzele de buzele unei fetișoare care
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
bătrînul, într-un moment de mărinimie, s-a îndurat să-și întoarcă ochii din contemplarea fiului și i-a vîrît în rucsacul de călătorie o sticluță de două sute de votcă, pe care o cumpărase special pentru Radu și cîteva bancnote mototolite. Poate i-a făcut și vama, prea s-a holbat înăuntru. Radu își pregătise rucsacul în dimineața aia, pe fugă, nu ieri seara cum ar fi trebuit și pusese unele lucruri care n-aveau legătură cu o excursie, dar tata
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
doar capul mic, de bibelou. Cei doi copii gemeni s-au cuibărit în brațele părinților, Dorin stă cu bărbia pe pumnii puși unul peste altul pe genunchi și privește în gol, Mircea Emil doarme de-a binelea sub pălăriuța lui mototolită, Letiția s-a îndoit de mijloc sprijinindu-și coatele pe genunchii goi, iar studenta, nemulțumită că șoferul nu aprinde măcar un bec, să mai poată învăța, și-a băgat caietele în trăistuță, încercînd să moțăie și ea, stînjenită de Lazăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Baudelaire despre hoitul "pe un prundiș zvîrlit", întregind fiorul de gheață ce l-a cuprins, coapsele femeii, deformate pe cuvertura bej de pe pat, asemănîndu-le cu hălcile de carne, diforme, de pe tejgheaua măcelarului un amestec dezgustător de carne, ciorapi și poale mototolite, ceva diform, de la care ochii lui se întorc spre fereastra clătinată mereu de viscol. "Doamne, ce coșmar!" gîndește, grăbindu-se să închidă fereastra, fericit că a găsit o salvare. Dar cînd se întoarce dinspre fereastră, vede cum mîna femeii iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
strecurat plicul. Dă-mi, te rog, batista rămîne Maria cu mîna întinsă. Batista de suflat nasul. La propriu, că la figurat, voi bărbații știți să faceți rost, nu le purtați în buzunare... adaugă și ia cu un gest sigur batista mototolită scoasă de Lazăr din buzunar, jenat de felul în care arată. Maria își desface haina de blană și începe să șteargă meticulos o pată de sînge de pe fustă. În cariera mea de ginecolog, spune adresîndu-se lui Mihai am avut parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să fac spectacol, a răspuns și s-a apropiat din nou de masă. În depărtare clopotele își continuau dialogul de neînțeles. Resturile cinei luate de Palmer și Antonia zăceau părăsite pe masă. Honor Klein trase mai aproape cele două șervete mototolite și le privi îngândurată. Apoi, cu o mână aruncă în sus, spre plafonul înalt pierdut în întuneric, unul dintre ele. Pe când șervetul cobora, sabia se mișcă cu o viteză uluitoare. Cele două jumătăți ale șervetului căzură pe podea. Ea îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ieșit trântind ușa. M-am dus în sufragerie, am închis ușa și am încercat cu înfrigurare să deschid scrisoarea. Am reușit cu greu. După ce am rupt plicul, am recunoscut scrisul lui Palmer și am înghețat. Am smuls din plic scrisoarea mototolită și ruptă. Nu mai era alt mesaj în plic. Scrisoarea suna astfel: Martin, noi plecăm spre America pe unsprezece, cu intenția de a ne stabili acolo. Foarte probabil am să-mi deschid un cabinet undeva pe coasta de apus, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
descărcarea cadavrelor și supraviețuitorilor din primele vagoane) punând totul pe seama unor soldați germani inexitenți: „Un miros greu de cadavru și materii fecale te izbea de la distanță. În vagoanele deschise și jos pe linie, am văzut haine diferite, pălării și Încălțăminte mototolite și murdărite, aruncate În toate părțile. Populația civilă și În special țiganii se furișeau spre ele, iar garda trenului Îi Îndepărta, fugărea - mai trăgând focuri pe deasupra lor - În hazul ostașilor germani care râdeau și strigau «țigoin» șZigeuner - n.m.ț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
cană. Da, cred că am zahăr, am zis, scotocind la iuțeală prin dulap, În căutarea pliculețelor acelora pe care ți le dau În restaurantele ieftine și pe care le-am păstrat pentru cazurile de urgență ca acesta. Pliculețele erau cam mototolite și pătate, dar le-am golit pe amândouă În cana lui și-am aruncat ambalajele Înainte să apuce să le observe mai Îndeaproape. Apoi, am luat din uscătorul de vase o linguriță destul de curată și i-am Întins-o, zâmbindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
se întoarse și se uită la el. Emma își pusese din nou ochelarii lui fără rame, cu lentile înguste, care făceau ca ochii să-i pară mai mari. Părul, încă umed, îi cădea în șuvițe peste gulerul cămășii, strâmbat și mototolit din cauza luptei. — Nu mai face mutra asta nenorocită, fată dragă. — Tu ai cântat în noaptea aceea? — Da. — Eram sigură. Ai o voce atât de înaltă și de ciudată... dar frumoasă. — Da. Dar ce se aude cu noi? Tot mai dorești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
doriți ceva, simpaticilor? latră acesta, disprețuitor. Doar nota, i-o întoarce Avocatul, demn. Și cu ticălosul ăsta beat, cum rămâne? vrea să știe Dănuț, în vreme ce-și pescuiește avar ultimele hârtii de unu, de cinci și de zece lei, mototolite și udate de sudoare, de prin buzunarele descusute ale pantalonilor, refuzând ostentativ să dea bacșiș îl lăsăm plantat la solar, ca să i se răscoacă intelighența, ei? Ce e, domn' Dan? Ce-ai, ești supărat pe mine? se introduce și Vierme
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care se desprinsese din peretele cârciumii, dintr-un intrând neatins de iluminatul stradal și care înainta acum, înspre dânșii. Un tânăr chipeș, blond, bărbos și cu alură neîndoielnică de hipiot purtând cu stângăcie o pereche de blugi Dolce & Gabbana gri, mototoliți și un tricou galben, smuls de la uscat (se mai vedeau pe el urmele cârligelor!), cu inscripția Forza Petrolul! își ridică ritualic palmele, către ei, plecându-și maiestuos, cu o gentilețe exagerată, fruntea lui lucie și netedă. Apoi, rostește: Sunt Arhanghelul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ai ordinii. Acesta fu sfârșitul Secției de Poliție de Sud-Est! SATHARIEL Rămăseseră patru. Un fel de chintă spartă... Primul, ca întotdeauna, pășea pe drumul desfundat Îngerul blond, emisarul Cerurilor, cu tricoul lui galben, pătat de gudron și cu blugii gri mototoliți, năpădiți de scaieți și murdăriți circular, în tur, de la iarba strivită. La un metru în spatele său, umăr la umăr, înaintau sub perdeaua razelor lunare, în noaptea fără vânt, Poetul și cu Fratele, cel dintâi sensibil mai optimist și mai bine
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]