3,345 matches
-
Iulia (p), Piața Timișoara 700), Izvin (p), Lugoj - străzile Trandafirilor, Ardealului, Decebal; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Cornești (p), Beregsău Mic (p), Gelu (p), Ciacova (p). VINERI: Timișoara (străzile Dunării (p), Al. I. Cuza (p),Țebea (p), Hașdeu (p), Aprodul Movila (p), Nera (p), Sinaia (p), Ion Barac nr. 15, sc. A), Ciacova (p), Lugoj - străzile Banat, Mihai Viteazul, V.V. Delamarina, Cornești (p), Sacoșu Mare (p), Buziaș (p), Izvin (p), Gelu (p), Beregsău Mic (p). Citiri de regularizare în perioada 16-20
Agenda2006-02-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284631_a_285960]
-
Timiș l Regimul de protecție și conservare Prin Hotărârea nr 195/1995 a C.J.T. și Legea nr. 5/2000, pe raza județului Timiș au fost atestate 18 arii protejate (în paranteză transcriem tipul rezervației): Pădurea Cenad (mixt), Lunca Pogănișului (botanic), Movila Șiștak (botanic), Arboretumul Bazoș (forestier), Locul fosilifer Rădmănești (paleontologic), Mlaștinile Satchinez (ornitologic), Pădurea Bistra (mixt), Beba Veche (ornitologic), Mlaștinile Murani (ornitologic), Insula Mare Cenad (mixt), Insulele Igriș (mixt), Sărăturile Diniaș (pedologic), Pajiștea cu Narcise Bătești (botanic), Lacul Surduc (mixt), Parcul
Agenda2006-07-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284745_a_286074]
-
despre rețele de apă pe străzile: Euripide, Calistrat Hogaș și George Topârceanu, de canalizare pe străzile: Călimănești (zona Agricultorilor), Musicescu (parțial), Steaua (parțial), Gospodarilor, Călimănești (parțial - zona Tazlău), C. Baba, respectiv de apă și canalizare pe străzile Mureș 16, A. Movilă, Bobâlna, Câmpului I și II, Lămâiței, Lidia - Mureș, Ardealului, Fragilor, Martirilor, Blașcovici. Totodată, vor fi demarate sistemele majore de canalizare, în cartierele mărginașe ale municipiului (lucrări care se vor finaliza în anul 2007): Kuncz, Plopi, Ciarda Roșie, zona de locuințe
Agenda2006-12-06-1-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284877_a_286206]
-
baie - 25-40 de lei, slapi - 8-15 lei, briceag multifuncțional - 6-20 de lei. ELECTRICĂ BANAT - Ș.A. Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 23-27 ianuarie LUNI: Timișoara ( C. Bogdăneștilor (p), Bd. Cetății (p), străzile Baltă Verde (p), Aprodu Movila (p), Zalău (p), Banu Mărăcine (p), Pop Retegan (p), Eminescu nr. 42, P. Ștefu (p), Mircea cel Bătrân (p), Horia), Banloc (p), Lugoj - străzile Brâncoveanu, Honoriciului, Griviței; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Cornești (p), Cheglevici (p), Beregsău Mic (p), Gătaia
Agenda2006-03-06-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/284657_a_285986]
-
Pădurea Bistra (Ocolul Silvic Lunca Timișului); Sărăturile de la Diniaș ( S.C. „Electrificare-Instalații” Peciu Nou); Mlaștinile Murani (Consiliul Local Pișchia, Direcția Apelor Banat); Lunca Pogănișului (consiliile locale Tormac, Nițchidorf și Sacoșu Turcesc); Locul fosilifer Rădmănești (Ocolul Silvic Făget); Mlaștinile Satchinez (Muzeul Banatului); Movila Șiștak (Consiliul Local Sânpetru Mare); Lacul Surduc (Direcția Apelor Banat); Pădurea-Parc Buziaș (Consiliul Orășenesc Buziaș); Pădurea Dumbrava (Ocolul Silvic Lugoj); Parcul Banloc (Consiliul Local Banloc); Beba Veche (Consiliul Local Beba Veche); Pădurea Cenad, Insulele Igriș, Insula Mare Cenad și 3
Agenda2006-33-06-01-genera 5 () [Corola-journal/Journalistic/285118_a_286447]
-
Beckett cu: Sabrina Iașchevici, Ionuț Vișan Scenografie: Valentin Vârlan Regie: Sânziana Stoican "Ce zile frumoase!" este un eseu teatral despre trecerea timpului și efectul pe care aceasta îl are asupra condiției umane. O femeie, Winnie, se scufundă încet într-o movila de pământ sub un soare nimicitor. Alături, liber să se miște se află Willie, soțul ei. Se aude o sonerie. Winnie se trezește. Începe o nouă zi. O zi ca oricare alta căreia trebuie sa-i supraviețuiasă. Va reuși? Vineri
Cel mai frumos roman din lume, în Duminica Floriilor, la Unteatru by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38892_a_40217]
-
ana, Elena Badea Plecarea lui Mihai Stănișoară la liberali nu va afecta șansele lui Vasile Blaga la șefia PDL, consideră deputatul PDL Petru Movilă, lider al PDL Iași, în opinia căruia este foarte greu de apreciat cine sunt "trădătorii sunt cei mai răi - cei care pleacă sau cei care rămân în partid". Petru Movilă a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că nu au existat informații
Dilema unui lider PDL: care trădători sunt mai răi, cei ce pleacă sau cei ce rămân by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38952_a_40277]
-
lui Vasile Blaga la șefia PDL, consideră deputatul PDL Petru Movilă, lider al PDL Iași, în opinia căruia este foarte greu de apreciat cine sunt "trădătorii sunt cei mai răi - cei care pleacă sau cei care rămân în partid". Petru Movilă a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că nu au existat informații privind plecarea la PNL a prim-vicepreședintelui PDL, mai ales că Mihai Stănișoară nu a mai trecut prin Parlament în ultimele zile. "În ultima săptămână domnul Stănișoară nici n-a
Dilema unui lider PDL: care trădători sunt mai răi, cei ce pleacă sau cei ce rămân by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38952_a_40277]
-
n-a trecut pe la Parlament. S-a spus că era bolnav, dar el și-a pregătit probabil atent plecarea la PNL. Nu știu care trădători sunt mai răi - cei care pleacă din PDL sau cei care rămân în partid", a afirmat Petru Movilă. Acesta a mai susținut că nu crede că plecarea lui Stănișoară din PDL va afecta șansele lui Vasile Blaga la Convenția națională din 23 martie. Deputatul Mihai Stănișoară și-a anunțat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de Crin
Dilema unui lider PDL: care trădători sunt mai răi, cei ce pleacă sau cei ce rămân by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38952_a_40277]
-
care, în funcție de forma și succesiunea acestora, pot fi periodice sau aleatoare. O categorie aparte de denivelări o constituie cele plasate izolat sub formă de impulsuri, pe terenuri netede, dintre care cel mai des întîlnite sunt cele semisinusoidale sau în trepte (movile, borduri etc). În realitate, la majoritatea terenurilor profilul nu poate fi descris de funcții periodice și, în acest caz, funcțiile h(x) și h(t), ce descriu variațiile în spațiu și timp a denivelărilor, sunt aleatoare, fiind greu de delimitat
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Suceava, să fie scutiți printre altele, de cai de olac și exemplele ar putea continua. De pildă: în 1592, patru case de poslușnici din târgul Baia, ale mănăstirii Moldovița, sunt scutite de cai de olac; în 1634(februarie 13), Moise Movilă interzice olăcarilor să intre în satul Vâlcești din Ținutul Suceava; în 1669(martie 15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de olăcari, oamenii mănăstirii Putna, aflați în târgul Siretului; în 1703(decembrie 4), Mihai Racoviță scutește un preot și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prezența unor ghețari fosili (de exemplu, Peștera Scărișoara), a unor picturi rupestre, realizate în aceeași perioadă cu celebrele picturi de la Altamira și Lascaux, cum sunt Peștera Coliboaia (Munții Bihor) și Peștera Cuciulat (Podișul Someșan) sau chiar unicat cum este Peștera Movile (Dobrogea), deosebită prin prezența unor viețuitoare ce trăiesc complet independent de energia solară. În Carpații Orientali calcarele ocupă suprafețe restrânse în lungul unei axe mediane. Din punct de vedere turistic, relieful carstic se remarcă în câteva unități montane: Munții Rodnei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
concerte la care au participat nume sonore, precum Filarmonica Banatul, Orchestra Filarmonică Regală Daneză, „Cargo”, „Celelalte Cuvinte” ș.a.. Cel mai mare număr de spectatori (2000 persoane) a fost înregistrat cu prilejul concertului susținut de formația moldovenească „Zdob și zdub”. Peștera Movile de lângă Mangalia este o peșteră unicat în lume? Descoperită în anul 1986, cu o lungime de doar 200 m, scundă și nespectaculoasă, ea prezintă numeroase nevertebrate, dintre care 35 specii noi. Fauna are un caracter meridional, de climă caldă, adaptată
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
nespectaculoasă, ea prezintă numeroase nevertebrate, dintre care 35 specii noi. Fauna are un caracter meridional, de climă caldă, adaptată, surprinzător, mediului ostil din peșteră și este formată din viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Elementul definitoriu, care deosebește Peștera Movile de orice altă peșteră din lume este sursa de hrană a viețuitoarelor, în condițiile în care nu există infiltrații ale apelor de suprafață care să transporte substanțe organice. Specialiștii au constatat că doar apa sulfuroasă și termală în același timp
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii care mâncau agudele acum îl ajutau la cules, iar la plecare le dădea și câțiva struguri acasă. Ilinca era tânără, frumoasă și drept dovadă s-a dat în dragoste cu Vasile Movilă, zis Cârnu. Nu degeaba îi spuneau oamenii Cârnu, căci avea nasul fără vârf, de parcă îl mâncase mâța. Nu era bărbat frumos, nici voinic, pe unde mai pui că avea o voce pițigăiată, fârnâită totodată. Umbla mai tot timpul încălțat cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
altfel", a fost acceptată ca o egală și uneori respinsă ca o egală, ceea ce e chiar mai greu. în presa anilor '30 ai secolului trecut apar destule nume de scriitoare din generații diferite: Sarina Cassavan, Anișoara Odeanu, Coca Farago, Sanda Movilă, Otilia Ghibu, Claudia Millian, Aida Vrioni, Lucia Demetrius, Henriette Yvonne Stahl etc. Cu excepția ultimelor două, care, oricum, n-au ajuns la clasicizare ca Hortensia PapadatBengescu, celelalte nume sînt cunoscute doar specialiștilor. Impunerea "doamnei Bengescu" are mai multe explicații. „Pentru muzică
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
fi știut exact, nu săpam eu pînă acum? V-am spus doar că bănuiesc, nu că știu! Și... cam pe unde bănuiți dumneavoastră? întrebă ironic Ilinca, privindu-l dintr-o parte. Uite, de pildă aici. Și înfipse cazmaua într-o movilă care se contura în apropierea unui zid. Însemnați locul! porunci Vlad. Bărzăunul, care nu se prea amesteca în vorbele celor mai mari, alergă numaidecît să facă rost de vreascuri, ca să poată însemna porțiunile de teren propuse pentru săpături. În scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
grozav de indiferentă la organizarea echipelor. Tu cu cine vrei să sapi? o întrebă direct Vlad, fiind sigur că va zice ,,cu tine". Ilinca însă dădu din umeri și le întoarse spatele la toți, apucîndu-se singură de săpat la prima movilă. Hai să tragem la sorți, propuse Virgil. Hai! se amestecă și Bărzăunul, numai să poată începe odată treaba. Întrucît nu aveau nici creion, nici hîrtie la ei pentru a face bilețele, Vlad luă o pietricică și i se adresă lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
aparținea comunei Belcești. Toponimul de “Praguri” derivă de la dealurile care cad “în trepte” spre Iazul Bulbucani (G. I. Lahovari- „Marele dicționar geografic”). Comuna nou înființată a fost numită Focuri, în amintirea sistemului de apărare împotriva invaziilor tătărăști, sistem reprezentat prin movile pe care se aprindeau focuri, anunțând astfel populația din timp de pericolul ce se abătea. O altă variantă în legătură cu denumirea satului se referă la un “punct de popas” pe drumul poștei între Focuri și Munteni, unde târgoveții se întâlneau din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind în case mici sau bordeie, care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24. Există un document de la 2 iulie 1398, când domnitorul Ștefan I Mușat, dăruiește Mănăstirii Poeana (Probota) „un sat Bodino și altul mai sus de acesta ... hotarul se începe de la Coman și până la... movila lângă drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de ,,La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]