247 matches
-
sărăcăcioase, unde țăranii se adăpostesc cel mai adesea sub bordeie, locuințe subterane ce amintesc de sălașul troglodiților. Văzute de departe, acoperișurile bordeielor, formate din coceni de porumb acoperite cu pământ, iau proporții gigantice grație iluziei optice; când ajunge lângă aceste movilițe, călătorul e foarte mirat că le-a luat drept munți. Ce mizerie îngrozitoare domnește în aceste colibe izolate! Febra decimează aici populația; bolnavii mor fără ajutor, cu o resemnare emoționantă, întinși pe o simplă rogojină sau pe pământul gol. Trusa
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
despre care altă dată nici nu auzise. Acum, la cel dintâi popas mai lung din singurătate, stând lângă focul care mistuia lemnul închircit și ierburile uscate ca să nu lase nimic folositor (căldura și lumina treceau, nu erau statornice) decât o moviliță de cenușă, Iahuben se pomeni punând o întrebare ciudată tovarășului său de călătorie: - Un lucru nu înțeleg de loc, Auta: cum ai tu inimă ușoară să cauți drum spre robirea celor de-o seamă cu tine. Sclavul tresări. Iahuben, dîndu-și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și-l determină să revină rapid în mijlocul subordonaților. În stare de război zvonurile circulând rapid, găsi printre ei neliniște, îngrijorare și teamă. Când se lumina de zi, de la postul de comandă observă schimbarea: din locul arătat de colonel peste Nistru, movilița de lângă tufă dispăruse, în locul ei apărând o țeavă lungă de tun. Trebuia, obligatoriu, să se retragă de pe poziții. Precipitat, merse iar la postul de comandă al Comandamentul Grupării Tactice de Nord, solicitând cai pentru transportul tunurilor și a muniției, pregătind
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Ochii i se opriră pe buchețelul de flori, luminându-i-se toată fața de recunoștința pentru tatăl ei, și rămase așa, îndelung cu ochii pe mormânt. Deși părea liniștită, în ochii ei lucea o văpaie de mistuire lăuntrică. Acolo, sub movilița de pământ, năpădită de bălării... acolo, își dormea somnul veșniciei mama ei. Prezența ei, pe acest pământ, a fost scurtă ca un fulger. Pâlcul de salcâmi se clătină în răstimpuri, încet-încet. O mare liniște curgea prin ea, ca un râu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sabie, am însemnat mormintele neamurilor din împrejurime care s-au adăugat ulterior și tocmai aveam de gând să înfig o palisadă circulară din crengi de lungimea unui deget în jurul acelei suprafețe, pe care urma s-o acopăr apoi cu o moviliță de pământ. Și tocmai atunci am văzut-o pe mama străbătând grădina cu peluzele cosite recent și răzoarele pline de flori, îndreptându-se spre mine. Purta o rochie de vară și nu știu care fusese motivul, apărut între timp, oricum ceva îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
flamingi atât de mult, încât îi contemplai în voie și fără binoclu. Și tata ședea la marginea unui iaz, își ridicase ochelarii pe frunte, se uita prin binoclu sus, în rămurișul unui arin. Armin și cu mine scormoniserăm prin toate movilițele din jurul stratului de mușchi, bătuserăm cu cizmele ogoarele proaspăt arate, înconjuraserăm toată balta, semănând cu restul unei oglinzi de apă, împrejmuită de trestii și copaci, rămasă acolo ca o relicvă din peisajul mlăștinos al unei ere glaciare. Armin a arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Între timp ne Înstrăinasem, nu-mi mai amintesc precis de ce, drumurile noastre se despărțiseră). Am deprins cîteva acorduri pentru ghitară rece, cum am povestit, reverberația unui do major dublat de o bătaie decisă-n cutia de rezonanță acoperea tumultul de sub movilițele tot mai dese din Izvor. Nu rivaliza deocamdată cu fanfara, Însă-mi dădea o senzație de corp astral. Cu el, corpul astral, am și făcut dragoste Întîia oară, celălalt corp aflîndu-se Într-o cu totul altă parte decît În camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mă preschimb În ierburi, flori, sau gîndăcei. / Din mine nu va mai rămîne nimic. / Eu nu voi lua parte / La circuitul naturii. / Rămășițele mele trupești nu mai sînt eu! / Poeții mint! Trebuie să fii necruțător: / << Nimic>> asta va zăcea / Sub movilița din cimitir... / Tu o să vii, sprijinindu-te-n umbrelă. / Te vei reculege lîngă movila / Sub care zace <<Nimic>>, apoi Îți vei șterge / o lacrimă... / Dar băiatul care mi-a citit poemul / Va privi lumea cu ochii mei”. Evgheni Vinokurov, Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu sute de locuitori ai orașului care stau pe margine și se uită. SÎnt veseli. Ori de cîte ori e luat cineva la bătaie, Îi Îndeamnă pe mineri să lovească și mai tare, aplaudînd din toată inima. Plan apropiat: o moviliță de mineri din care irump ritmic răngi și bîte, ca un arici uriaș ce pulsează, de care se apropie un figurant cu aspect de funcționar. Încearcă să-și facă loc și strigă cu un tremolo disperat: „Lasă-mă și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cerut cash.” (Neil Jordan, Miracle) Complet neglijată-i acum Monica fictivă Împreună cu președintele ei real din Înscenarea, realitate și ficțiune laolaltă, căsătorite și prăbușite În uitare din cauza acestor actuale, atît de minunate ținte aeriene și distrugătoarele lor zburătoare, plus cîte-o moviliță seara frumos aranjată de cadavre filmate din mai multe unghiuri deodată, ce-și joacă la perfecție rolul de hoituri masacrate de sîrbi, cîteodată apar pe neașteptate și altele, sau joacă-n alt movie, masacrate de croați, bosniaci, sîrbi bosniaci, croați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
atunci zări Eduard tălpile mici și goale ale fetei, nefiresc de albe și de mici, pășind hotărâte pe nisip. Eduard se ridică în capul oaselor, urmărind tălpile care se îndepărtau fără să lase vreo urmă, nici măcar atunci când călcau peste mici movilițe de nisip. își ridică mirat privirea, neînțelegând, și atunci o văzu pe Carla pă șind tot mai sus, în aer, ca pe niște trepte nevăzute, trăgând șalul după ea și dispărând într-un nor de un albastru închis, ascuns în mijlocul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
hăpăită parcă de botul umed, căscat, al unui monstru nevăzut. Același monstru care, uneori, face tumbe în valuri și apoi se rotește străveziu pe nisip, învârtejindu-l în dâre adânci de cercuri strâmbe. Eduard studiază încruntat, cu privirea lui cenușie, movilițele jilave pe care le for mează talazurile purtate de vânt - mai ales de vântul și de ploaia din ultimele zile; de-abia azi a ieșit soarele, azi când au plecat cu toții, de parcă soarele ar fi vrut să le joace o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
una-două cu talpa, apăsând foarte ușor pe ele, își spune el, fluturându-și pletele negre lungi și mișcându-și involuntar tălpile în aer. Se năruie fără nici un scâncet, ca un colb imperceptibil, firele de nisip alu necă brusc din vârful moviliței, așa cum i-a alunecat și lui piciorul drept de pe stâncă. Piciorul pe care a căzut, cu toată greu tatea corpului. Ca și cum propriul corp, sub greutatea căruia își strivise piciorul, ar fi devenit pentru câteva clipe o talpă uriașă de plumb
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în mare. Se așeză pe o piatră de dig, cufundându-și tălpile goale în apă, în timp ce inima îi bubuia, în mod inexplicabil. Plaja era pustie și vântul adia plictisit și nestatornic, împingând valurile de colo-colo și răscolind fără elan câteva movilițe de nisip. Un pescăruș solitar se plimba grav de la un capăt la celălalt al digului, ca un metronom. Valuri mici se zbăteau nevolnic, lăsând dâre de spumă albicioasă printre pietrele digului, ca niște vietăți care încercau în van să se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe Siretiu, au fost cadzut calul cu Ștefan-vodă în războiu. Iară un Purice aprodul i-au dat calul lui. Și nu putè în grabă încăleca Ștefan-vodă, fiind om micǔ. Și au dzis Purice aprodul: „Doamne, eu mă voi face o moviliță, și vino de te sui pe mine și încalecă“. Și s-au suit pe dânsul Ștefan-vodă și au încălecat pre cal. Și atunce au dzis Ștefan-vodă: „Sărace Purece, de-oi scăpa eu și tu, atunci ți-i schimba numeli din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
G.Ș.: Miliția, cei îmbrăcați în bleumarin. Iar după un timp am observat că erau cărați prin târâre, adică cei duși așa erau morți. La hotelurile "Negoiu" și "Union", care se aflau în celălalt capăt al străzii, se formaseră două movilițe. S.B.: De morți. G.Ș.: Da. Noaptea, între orele 1.30-2.00, a venit Bucurescu, șeful Securității București, la noi în unitate. Țencu era și el afară, iar eu în preajma lor, cam la vreo 2 metri, și am auzit când
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
2. 4.386 Nr. crt. 148 ------------ 1. Golești 2. 3.002 Nr. crt. 149 ------------ 1. Gura Caliței 2. 3.123 Nr. crt. 150 ------------ 1. Mera 2. 3.960 Nr. crt. 151 ------------ 1. Milcovul 2. 9.634 Nr. crt. 152 ------------ 1. Movilița 2. 4.334 Nr. crt. 153 ------------ 1. Năruja 2. 1.947 Nr. crt. 154 ------------ 1. Nereju 2. 4.105 Nr. crt. 155 ------------ 1. Nistorești 2. 2.381 Nr. crt. 156 ------------ 1. Poiana Cristei 2. 2.951 Nr. crt. 157 ------------ 1
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
paloarea monocromia fenomenului silvic, Deda-Bistra Wittgenstein 7, să se tacă! munți împăduriți, păduri muntoase, reîmpăduriri Deda, spre Reghin, omul are 60 de ani, patru copii, unul i-a murit, văduv, o singură nepoată, am fost orfan, înfiat de țărani din Movilița, județul Vrancea, am plîns pînă m-au dat la școală! la pensie de la mina de cupru de la Bălan, în toamna asta trebuie să-l dea afară de acolo pe băiat, măcar să obțină salariile compensatorii, că mina se închide, ca să poată România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
3. JUDECĂTORIA URZICENI cu sediul în orașul Urziceni ORAȘE 1. Urziceni COMUNE 1. Adîncata 12. Fierbinți-Tîrg 2. Alexeni 13. Gîrbovi 3. Armășești 14. Grindu 4. Axintele 15. Ion Roată 5. Balaciu 16. Jilavele 6. Bărcănești 17. Manasia 7. Brazii 18. Movilița 8. Ciocîrlia 19. Sălcioara 9. Coșereni 20. Sfîntu Gheorghe 10. Drăgoești 21. Sinești 11. Dridu 22. Valea Măcrișului JUDEȚUL IAȘI 1. JUDECĂTORIA HÎRLĂU cu sediul în orașul Hîrlău ORAȘE 1. Hîrlău COMUNE 1. Belcești 7. Erbiceni 2. Ceplenița 8. Focuri
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Vîrteșcoiu 19. Jitia 41. Vidra 20. Măicănești 42. Vintileasca 21. Mera 43. Vrîncioaia 22. Milcovul 44. Vulturu �� 3. JUDECĂTORIA PANCIU cu sediul în orașul Panciu ORAȘE 1. Mărășești 2. Panciu COMUNE 1. Cîmpuri 5. Soveja 2. Fitionești 6. Străoane 3. Movilița 7. Țifești 4. Răcoasa 8. Vizantea-Livezi MUNICIPIUL BUCUREȘTI 1. JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 2. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 3. JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 4. JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 5. JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 6. JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 cu sediile în municipiul București ---------- Anexa a fost
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
la buza țărmului, aproape neîncrețită de unde, neîntinată de spumă. Către orizont, se aprinde întrun purpuriu somptuos, striat cu dungi de verde smaraldin. Chiar la muchea orizontului, se topește în indigo. În apropierea uscatului, unde câmpul meu vizual e crenelat de movilițe gheboșate din rocă gălbuie, se așterne o fâșie de un verde deschis, înghețat și pur, mai puțin strălucitor, ba chiar opac, lipsit de transparență. Ne aflăm în nord, și lumina solară nu poate străpunge marea. În locurile unde apa molcomă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
formă de brânză. Mai departe vizităm o fermă avicolă. Fermierul cu soția sa, îngrijește 1.000 de găini Leghorn, cea mai răspândită rasă, de la care obținea în 1935 circa 220-250 ouă. După ce am vizitat crescătoria, în biroul său, în fața unei movilițe de gogoși calde și îmbietoare, completăm formularele. Ne interesează în special alimentația și bolile. Ouăle se vând la kilogram. Standardizarea, care se aplică riguros tuturor produselor agricole a influențat calitatea lor. Următoarea fermă e specializată în producția laptelui. E situată
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
poemul. Se simte că această poezie este a unui popor de agricultori și păstori îndrăgostiți de flori: "Foicică izmă creață [...], Numai unul are greață, Voinicel bălai la față [...]. Foicică vinețea [...], La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi doi [...]. Foicică ș-o lalea, Ursitoarea se-mplinea." "Foicică mărăcine, Ascultați boieri la mine". Sunt adevărate ornamente florale. Majoritatea poemelor au o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ale cărei ghețuri, purtate cu toată viteza, se vor izbi de cele ale Doftanei. Apele urcă și se revarsă din patul lor de piatră, ca un șuvoi puternic. Cu un zgomot de tunet, ele se învolbură la fiecare cotitură, smulgând movilițe de pământ, pietre, brazi și fagi care se lasă duși nu se știe unde. De pe toate înălțimile se reped cascade, iar spuma lor îngheață în cădere". Priviți acest șarpe care doarme pe munte: "Un șarpe mucalit, mai subțire și mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fân ce se numesc Baranca și cu bălți de pește la Prut. Această confirmare domnească este motivată textual prin faptul că Ioan Moghilă Logofăt avea toate aceste stăpâniri ca „moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici. După 28 de ani Dumitru Moviliță, descendent din familia Movilă a vândut marelui vornic Iurăscu o parte din satul Hudești, „Jumătatea de jos și cu iazuri și cu mori pe Bașeu pentru 40 000 de aspri cu scopul de a-și plăti datoriile către visteria domnească
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]