244 matches
-
prost retușate de la Dresda, foarte guraliv la prima bere, acum desenează în urmele de lichid vărsat pe masă, cu un deget arătător nu tocmai curat, hărți ciudate, urme ale frustrărilor - un fes semănând vag cu conturul Sudanului sau un corn mușcat - Africa de Sud... (Cele 230 de gravuri licențioase din colecția prințului Friedrich August I al Saxoniei, zis „Der Starke“ din cauza tăriei sexului, au ajuns anul ăsta în galeriile Castelului din Dresda. Prințul cu zeci de amante și 365 de copii avea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să nu mănânce vreo fructă veninoasă, să nu stârnească vreun cuib de viespi, să nu... - Da se poate, doamnă? Da cum nu, doamnă, doar e cu mine... - Să nu zici că nu ți-am spus! Că, dacă mi-l aduci mușcat ori Înțepat ori pișcat ori otrăvit ori schilodit ori Înecat ori... - Da se poate, doamnă...? La urma urmei, mama Își turuia fără convingere rolul de mamă și de Învățătoare - fiindcă, unde eram eu toată vremea, În afara claselor și a recreațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
materialul în fâșii, împrăștiindu-i accesoriile pe vârfurile copacilor ca pe vopsea. Cei mai mulți dintre adepți își lăsaseră deja praștiile și se retrăseseră în josul dealului, înfricoșați de violența crescândă a primatelor, îngrijorați că vor fi fugăriți și prădați, poate chiar și mușcați. Copacul lui Sampath se cutremura într-un haos groaznic de crengi și frunze. În el, Sampath era aruncat de colo-colo și cu susul în jos. Ce se întâmpla? Totul se petrecea prea repede ca să priceapă. Inima îi sălta în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
să sară; dar, nu, nu ar face el așa ceva. Putea să le tragă pe maimuțe de cozi; nu, ar țipa. Nu, mai bine ar fi să se țină strâns... Din fericire, înainte ca vreo persoană să fie realmente rănită sau mușcată, maimuțele se aventurară în pădurea de cercetare a universității, sătule de zgomotul pe care îl făceau oamenii sau poate sătule de livadă, spiritul lor sălbatic purtându-le din ce în ce mai departe, înspre celălalt deal, unde familia le văzu continuându-și atacul asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
înaltă, de persecuția ei neîncetată, de mâinile ei agățate de gâtul meu, stau acolo, copleșită de admirația lui, gudurându-mă în iubirea pe care o simțeam pentru mine, uitând de ea complet. Ce fel de familie clădisem aici, niște cubulețe mușcate, goale, cum de putusem crede că va reuși să stea în picioare, eu însămi abia mă țin pe picioare, mă agăț de cadrul porții, aici o văzusem pe Yael pentru prima dată, ochii ei de Bambi mă priviseră cu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
un pericol potențial letal, la adresa fiecărui cetățean al urbei, fie acela bătrân sau tânăr, bărbat sau femeie, adolescent ori copil. Primele hămăituri groase și urlete sonore de avertizare, îi zburlesc mustața și freza Avocatului, care fusese de mai multe ori mușcat, la viața sa. Băi, o rasolirăm! Amici, cred că am luat-o pe unde n-ar fi trebuit, se înmoaie el. Mama mea! Să-mi bag picioarele... BELPHEGOR Cuminte, cățelule, cuminte, cuminte! Haide, cuțu! Cuțu-cuțu! Nea...! aruncă Vierme vorbele, odată cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
suturare cu opt copci. Peste câteva zile, a fost transferat la noi, de la Secția ATI a Spitalului Municipal, după ce a fost mai întâi stabilizat, numitul S.N., care a fost supus în prealabil unei intervenții chirurgicale de închidere a unei plăgi mușcate, cu hemoragie aferentă masivă și risc maxim de deces, din zona peniană. Acesta a fost internat sub supraveghere și tratament, în rezerva nr.4, ultima noastră rezervă disponibilă. Ceea ce este absolut remarcabil, din punct de vedere medical, este faptul că
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
javrofobi În lume sînt peste 500 de milioane de cîini, dintre care aproximativ 80% sînt „maidanezi”. Este ceea ce spun statisticile. La noi, o evaluare optimistă apreciază la 50.000 numărul cîinilor străzii din București și la 10.000 numărul celor mușcați anul trecut de către aceștia. Cîinii străzii nu sînt un „specific românesc”, ci o problemă generală și perenă a tuturor marilor aglomerații urbane, doar că ea este gestionată diferit în diferite metropole. În Londra, de pildă, primele forme instituționale de intervenție
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și parfumate, cum niciodată n-aș fi crezut că îmi va fi dat să sărut. În cea dintâi clipă se strînsera sub gura mea, încercînd să se apere, dar era atât de slabă, încît le deschise și le lăsă sărutate, mușcate, supte. Îi simțeam sânii, o simțeam toată, și se abandonase atât de decisiv trupului meu, încît avusei chiar o urmă de melancolie că mi se dăruise atât de repede. Nu știu cât a durat această primă îmbrățișare. Am ghicit că se sufocă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mi le-a aranjat în vase cu un zâmbet prețuind cât o îmbrățișare. Era izbitor de palidă, părul lăsat pe umeri (îl încurcasem eu, mi-a spus mai târziu, și i-a fost peste putință să-l pieptene) și buzele mușcate. Privii cu o imensă beatitudine urmele primei noastre nopți de dragoste. Maitreyi era acum de o frumusețe ațâțată, parcă întreg trupul se deșteptase în ea, și buza aceea de jos, cărnoasă și fragedă, își purta mușcăturile ca o victorie, ispitind
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
parte a domnului Ialomițeanu, pe canapea. — Aidi, donșoară, lăsați-vă-ți de joaca asta ! Și nu mai începeți toate pișcoturile, că o donșoară trebuie să mănânce frumos în lume, și cine le mai ia pe urmă dacă le vede așa, mușcate ? Aidi, donșoară, aidi, fiți de-nțeles ! Nu vă uitați așa la mine, ca lupu’... Șoapta madamei Ana face asistența să se amuze. Numai tânăra mamă își exprimă îngrijorarea că, în aceste vremuri grele, când străinii se pregătesc să plece, va
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Sculându-te năluca. Ți-e trează, Dormind nălucirea Stă-n visuri... Fiindcă o făceai Cam pe chiombul Un dulău turbat Te-a mușcat; De-atunci faci zâmble Scrutând viitorul ........ De cătrănit haos Și orizont plat Din vis te trezești, Fugărit mușcat, De dulăul turbat.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93457]
-
Numai că imaginația mea lucra. Îmi închipuiam cum cobrele de calcar începeau să se însuflețească, să se miște, să se întindă spre mine. Uneori câte o picătură de apă îmi sărea în obraz sau pe mâini și atunci tresăream ca mușcat. M-am hotărât să caut ușa peșterii. Poate n-o blocaseră cu drugul de fier. Orbecăind, m-am îndreptat spre perete, retrăgîndu-mă de câte ori mă loveam de vreo stalactită sau vreo stalagmită. În cele din urmă am reușit să ajung. Pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
din calea fericirii noastre aveau un farmec inedit pe care nu-l descopeream decât foarte târziu. " Dacă Mihaela o fi acum în brațele altuia?" Simpla insinuare a unui astfel de gând îmi turna otravă în sânge. Săream în sus ca mușcat, simțeam în carne colții înveninați și durerea toată se aduna la inimă. După asta îmi veneau gânduri mai bune: " Nu se poate. Nu m-a uitat încă. Poate și ea se zvârcolește așa cum fac eu. Poate mai vârtos decât mine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fi putut stăpâni mâinile. Șerbănică veni peste el bolborosind speriat: ― Ce-a fost asta? ― Fără demonstrații, scrâșni Raul Ionescu. Ne-am înțeles? Ioniță Dragu își înghiți lacrimile: Sînt un laș! Un laș mizerabil". Mașinile goneau lăsând în urmă ogrăzi pustii, mușcate râzând rural pe perdele croșetate, birturi fără mușterii, cu firma strâmbă, o basma albastră răsărită de după niște uluci. Pe o cutie poștală, o cioară croncănea Scuturîndu-și penele ude. * Avionul cu o cruce mare roșie zugrăvită pe fuselaj aștepta la marginea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ai arătat degetul? Dave clătină din cap. Nu. — O să vorbesc eu cu ea, zise Lynn. — Deci asta e varianta lui? spuse directoarea. Nu sunt surprinsă. El a sărit în spatele copilului. La ce se aștepta? Atunci, celălalt copil a mușcat primul? — Mușcatul nu este permis, doamnă Kendall. — Celălalt copil l-a mușcat? — El spune că nu. — Acel copil e în clasa a șasea? — Da. În clasa domnișoarei Fromkin. — Aș vrea să vorbesc cu el, spuse Lynn. — Nu putem permite asta, zise directoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Directoarea deveni rigidă. — Doamnă Kendall, spuse ea. În cazul unor dispute disciplinare, facem apel la camera de securitate din curte. Putem face asta, dacă este necesar, acum sau mai târziu. Dar eu v-aș sfătui să vă gândiți la problema mușcatului. Care este o problemă a lui David. Oricât de neplăcut poate fi. — Înțeleg, zise Lynn. Situația era clară. În regulă, o să discut cu Dave, când o să ajungă acasă, de la școală. — Cred că ar trebui să-l luați cu dumneavoastră. — Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
trebuie să recunoaștem că nu merge, spuse Henry. — Ce vrei să spui? întrebă Lynn, trecându-și degetele prin părul lui Dave. Nu e vina lui Dave, ai spus-o chiar tu. — Știu. Dar se pare că sunt probleme tot timpul. Mușcat, bătaie... Acum, focuri de armă, pentru Dumnezeu. Ne pune în pericol pe toți. — Dar nu este vina lui, Henry. — Mi-e teamă de ce-o să se-ntâmple data viitoare. — Ai fi putut să te gândești la asta mai înainte, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
se sprijinea pe picioare sau pe pari necurățați, de mult timp olarul nu mai era tentat să oprească furgoneta ca să se convingă că sub prelate și panouri creșteau într-adevăr plante reale, cu fructe ce puteau fi mirosite, pipăite și mușcate, cu frunze, tuberculi și muguri ce se puteau găti, asezona și așeza în farfurie, sau dacă trista melancolie dinafară contamina cu incurabilul ei artificiu și ce creștea înăuntru, orice ar fi fost. După Centura Verde, olarul o apucă pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
da tot de dorești, mai puțin moartea sau o scuză pentru a-ți lua viața. Dar tu poți să te spânzuri de un copac, asemenea lui Iuda. Dacă nu mă feream la timp, m-aș fi ales cu o ureche mușcată. A sărit în picioare și a căutat în zadar să facă rost de o armă. Apoi, în sfârșit, s-a dat bătut. Înainte să plece, i s-a adresat lui Faroald: - Tu ești stăpânul, dacă am înțeles bine, dar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
seama imediat că făcuse ceva ce nu trebuia făcut. Avea in mod vag un sentiment de regret, dar era în aceeași măsură satisfăcut. Băieții de la grajduri tăceau uluiți, iar Ioniță zăcea căzut pe-o parte, roșu, cu buza de sus mușcată. Din momentul acela, locul lui Pampu la curtea spătarului a fost altul. În câteva zile, a devenit subiectul numărul unu al servitorimii. Li se părea schimbat, posedat, pentru că nimic din omul binevoitor dinainte nu se mai vedea. Noul Pampu rânjea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de salcie, care a ars un ceas pe locul unde fusese poarta. Din scrumul crucii sfinte au făcut o alifie pentru gâtul călugărului Augustin, umflat de două bubițe ca niște boabe de grâu. Toți ceilalți călugări care muriseră avuseseră gâtul mușcat, iar acum toată mănăstirea aștepta moartea lui Augustin ca pe ceva mai mult ca sigur. În Săptămâna Mare s-au adunat popi de la șapte biserici, doi erau veniți chiar de la Târgoviște, și au făcut slujbă mare în fosta poartă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
capete ale lui, o luptă ce îl sufocă, îl sugrumă, îl lasă fără realul subiectiv intrând mai apoi în realul potențial. Realul potențial nu îl mai acceptă pe Gavrilescu Orfeu, nu îl mai îngăduie, îl respinge, îi determină reîntoarcerea după „mușcatul din rodia Corei Persephonei”. Baba-Șibila îi dă o șansă de a reveni în realul obiectiv, de a redeveni Gavrilescu, de a ajunge în temporal prin camera cu numărul șapte. Șapte este la pythagoreici, printre altele, viața reprezintă și redă ciclurile
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
de fermă descurajare. Hugo s-a agățat de acest colac de salvare. —Aha! Deci o să încercăm să aplicăm o atitudine de fermă descurajare, nu? Directoarea creșei și-a agitat pixul în semn de avertizare. Dar uneori, domnule Fine, foarte rar, mușcatul poate fi cauzat de altceva. De ceva mult mai punctual. E expresia furiei și a frustrării care sunt generate de ceva. Femeia s-a aplecat în față. Ochii albaștri exoftalmici aveau o privire întrebătoare. Domnule Fine, a întrebat ea, există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
scăpa de altercatori. Prindea zdravăn cu gura. Apuca ce putea să apuce, ori ce Îi venea mai la Îndegură!... Și strângea, până când, acea parte, devenea partea, sacrificată, a altercatorului; adică, până când, acea parte, rămânea În gură la el. După care, mușcatul o rupea, Îngrozit, de fugă, iar el se ducea acasă, curăța bine, bucata luată drept zălog, și o punea Într-un borcan cu formol, iar borcanul, În rând cu celelalte, din vitrina cu rarități. Așa se adunaseră, cu timpul, acolo
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]