887 matches
-
deosebit pe care l au avut stropii ăia, fiindcă nu sunt scriitor, nici nu mi-am dorit să devin vreodată, dar poate că este vorba de apă vie, îmi povestea mama despre ea înainte de culcare, atunci când eram copil plin de muci, de gărgăuni care mi se zbenguiau prin cap și de mizerie ascunsă pe sub unghii, iar viața mea se pregătea să o pornească teleleu, pe un drum nedorit, trasat de oricine, numai de mine nu. Poate... Deși... Habar nu am. Poate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mare distanță, ca la un Marin Sorescu vulgarizat: "acasă/ în singurătate/ sau alături de vreo femeie/ plâng uneori la filme// știu/ sunt prost/ iar prostia mă face emotiv/ cele mai banale povești/ despre moarte/ despre viață/ îmi provoacă uneori lacrimi și muci cât o gripă// ele au toate aceeași reacție/ mă iau în brațe/ mă strâng la piept/ mă mângâie pe cap/ uneori îmi șterg ochii/ ce femeie rezistă unui bărbat care plânge?// acasă/ la filme despre moarte/ despre viață/ eu plâng
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
pulbere), ale reducerii la o stare amorfă, păstoasă (borhot, clei, cocă - "îmi picase un fraier, era matol cocă", Dobrescu 1938). Aproape toate cele de mai sus circulă în argoul actual, în care cele mai frecvente par a fi mangă și muci ("Beat mangă, Ilie Petre, de 31 de ani, din Topoloveni", ziarulargesul.ro; "deci vă faceți muci la show-uri? aveți această obișnuință?" forum.tuning.ro). De la mangă, probabil prin joc de cuvinte, a apărut și expresia a se face rangă
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
matol cocă", Dobrescu 1938). Aproape toate cele de mai sus circulă în argoul actual, în care cele mai frecvente par a fi mangă și muci ("Beat mangă, Ilie Petre, de 31 de ani, din Topoloveni", ziarulargesul.ro; "deci vă faceți muci la show-uri? aveți această obișnuință?" forum.tuning.ro). De la mangă, probabil prin joc de cuvinte, a apărut și expresia a se face rangă: "după o noapte experimentală ca să zic așa în care ne-am cam făcut rangă" (weblog.ro
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
în entități ale unui idealism plastic, cu caracter vindicativ: "capodopera maxima elefant cît un șoricel maimuță cît o pisică gîndac de colorado cît vaporul titanic înainte de scufundare zimbru cu opt picioare pe cale de dispariție batista în care și-a suflat mucii lautreamont la douăzeci de ani scaunul de ceară al lupului rău topindu-se la foc ascuns din capra cu trei iezi povestirea fără nici un pic de humor a lui creangă" (ibidem). Punctul de plecare al mirabilelor transfigurări este adesea, după cum
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
toamnă se întind peripețiile lor, așa zicând, apolitice. După care, ajunși și rămași în Timișoara, în casa acelui Pepino care nu mai apare, în compania nevestei lui surdo-mute și a unui brotac "înveșmântat doar în crusta aia de jeg și muci", eroii (Relu și Andrei, fiindcă Laur o va șterge cu toți banii și cu muta) sunt prinși în tăvălugul mișcării protestatare. Romanul acesta al Revoluției este, de asemenea, puternic și profund original prin asumarea de către autorul-narator-protagonist a condiției lui de
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
la un spectacol de toată bafta la tevatura mutei cu brotacul în brațe. I se tăiase răsuflarea de bucurie și de obidă. Gâfâia strân-gându-l la piept și albindu-l de pupături din creștet până-n tălpi peste crusta de jeg și muci, de-ai fi zis că tocmai îl salvase dintr-un cataclism și gesticula în toate părțile aruncându-și-l dintr-o mână în alta și gemea și mugea acompaniată de orăcăiala copilului care-i dădea apă la moară scormonindu-i
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
sînt doar argumente ale ansamblului. Iar acest ansamblu, de fapt un proiect conceptual-plastic-narativ, se sprijină strict pe un număr foarte restrîns de forme: un cîine bicefal modelat în ceramică, o suită de panouri (tocătoare) din lemn în care sînt înfipte mucuri de țigară, o coloană de cărămidă și două recipiente de toaletă (WC-uri) unite între ele printr-o rețea de sîrmă, încărcată și ea cu material ceramic. Așadar, ca tipologie convențională, sculptorul propune imagini realizate într-o perspectivă mimetică, de
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
cu material ceramic. Așadar, ca tipologie convențională, sculptorul propune imagini realizate într-o perspectivă mimetică, de aluzie zoomorfă, (cîinele), repere deja consacrate formal, însă produse nemijlocit de către autor (tocătoarele) și obiecte gata făcute, recuperate din serii industriale (WC-urile și mucurile de țigară). La primul nivel, cel formal, acest inventar de obiecte, prin însăși natura lor lipsite de echivoc, are un substrat polemic și ironic prin trimiterea directă la diversele estetici care s-au succedat în istoria artei: cîinele bicefal, modelat
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
prin forma lor consacrată, polemizează nemijlocit cu viziunile arhaizant-etnografice și, prin repetiție, glosează pe marginea reprezentărilor serialiste, WC-urile reactualizează momentul dadaist și, în special, resemantizările de tip Duchamp, cu întreaga lor încărcătură conceptuală și cu toate pornirile anticalofile, după cum mucurile de țigară, prin deriziunea implicită, aduc din nou în discuție esteticile poveriste. Dintr-o altă perspectivă, aceleași lucrări refac traseul mare al tehnicilor sculpturii. Modelajul se întîlnește cu asamblarea, iar colajul cu cioplirea și cu finisajul; altfel spus, tehnicile prin
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
despre mîntuirea prin ordinea rațiunii. Imaginea cîinelui, a animalității în sens larg, introduce ideea terestrului, a irepresibilelor energii telurice, recipientele care invocă metonimic sala de baie, unite printr-o complicată rețea de conducte, sugerează lumea acvatică, iar panourile suspendate și mucurile de țigară descriu aluziv dispersia eterică și semnalează starea latentă de combustie. Cu multă ironie și cu o desăvîrșită libertate - a limbajului, a materialelor și a tehnicilor -, Gheorghe Marcu își împinge interlocutorul către extremele formelor de percepție; cînd îi solicită
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
domesticului și a stihialului, se regăsește simbolic prin morfologia lui bicefală și este adus, moralmente, într-o stare de inofensivitate. Egal distribuită în două direcții divergente, imaginea devine statică și benignă prin anularea reciprocă a sensurilor contradictorii. Asociate bizar cu mucurile de țigară, tocătoarele din lemn își pierd orice funcție previzibilă și își suspendă memoria, iar WC-urile, îngemănate și prelungite prin arborescența decorativă a sîrmei și a bandajului ceramic, se remodelează stilistic și se redefinesc moral. însă în spatele acestei ambiguități
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
Pentru mine și pentru ele, apasă tu degetul meu cu al tău și răsfoiește. Înainte de a declanșa o întreagă bibliotecă, doar coborând colțul unei cărți, o formă frumoasă se zbătea ca o tumoare. Și nu demult, până am crezut că mucurile de țigară se mișcă pe sub covor, propria voce îmi provoca vânătăi pe gât - surprind atunci: desfrâul kodak pe care corporalizez teroarea, fotografiile pe care Delete; și-mi vine imediat în minte vinețiul meteorilor de august. Ca apoi să-mi permit
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
înțeleagă aproape totul. Mă abțineam să beau de teamă să nu ratez camionul de a doua zi și să-mi văd puținele șanse îngropate sub un nou strat de gunoaie. Mi-am petrecut noaptea pe verandă, într-un fotoliu, semănând mucuri de țigară în jur fără ca vreun vis premonitoriu să-mi indice locul unde zăceau însemnările mele. La ora cinci, cerul s-a înverzit ca mărul, frunzișul eucalipților a scânteiat ca argintul viu, apoi valul grețos al soarelui a înecat totul
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
o faună și mai pestriță în local. Pe patron îl cheamă Claude Fernandez și e uns cu toate alifiile. Are doi angajați: un chelner - Francis - și un picolo - Didier. Mesele sunt vechi, acoperite cu mușamale pătate impresionist și arse, cu mucuri de țigară, pointilist. Scaunele sunt de mai multe feluri, majoritatea cu patru picioare egale ca înălțime. Acolo unde există câte un picior mai scurt, neajunsul e rezolvat cu câte un dop de bere sau cu un șervețel împăturit în două
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fandosiții dracului. Și l-a trimis și nea Gigi pe fi-su’ ăla mic, pe Silvică, du-te, bă și ia niște pepeni! Că așa e bine cu copiii, să-i înveți de mici să se descurce. I-a șters mucii cu o batistă, i-a dat o palmă peste fund și tuleo, tată! Și Silvică a luat doi pepeni, mai mare dragul. Să vezi cum îi căra! Și oamenii îl întrebau, ce faci, măi, Silvică? Ai cumpărat pepeni? Foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bani și nu vrei să mă împrumuți. Sau orice altceva. Zicem și nu înțelegem de ce zicem. Pe strada Mărășești tocmai a venit o femeie să citească contorul. Uite că și contorul se citește. În cărți, în cafea se citește, în mucul de la țigară, în ciorba de burtă, cică. Când eram la școală, ne-a întrebat diriga la un test ce-am mai citit în ultimul timp. Și un coleg al meu a zis că el a citit Familia Guldenburg. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cu mai mulți colegi, să-i ure pe profesori. Nu știi cum îi obiceiul? Bine face - a răspuns Costăchel, absent. Afară ningea. Clinchete de clopoței se amestecau cu glasuri neprihănite... Ultima noapte a anului ardea cu ultimele licăriri ca un muc de lumânare... Costache! M-am întâlnit cu inginerul Cicoare - a deschis vorba Petrache. Ei! Ce face domnul inginer? Abia aștept să-l văd - s-a arătat Costăchel bucuros. Și el îi în așteptarea unui asemenea moment. Apoi, dacă așa stau
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Oamenii trec pe lângă ea. Cum a ajuns aici? A, da... Încearcă să se ridice, dar nu poate. Un copil se joacă în nisipul de pe alee, își simte picioarele amorțite, îi este foame. Copilul e murdar, năclăit de praf și de muci. Zâmbește tâmp. Are cam un an și jumătate. "Bună ziua". Spre ea se îndreaptă o bătrână care tragei un picior. Se așează și-i mai spune o dată: "Bună ziua, bine-i să șezi când ești bătrână". Nu știe ce să răspundă, bătrâna
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
De ar avea răgaz să facă măcar un duș! A ajuns alergând într-un suflet în garsoniera în care locuiesc de când s-a măritat, deschide ușa și vrea să răsufle ușurată, dar încremenește când vede mizeria din încăpere. Peste tot mucuri de țigară, miroase a cârciumă, în bucătărie vase nespălate, resturi de mâncare în putrefacție, în dormitor haine murdare cu haine curate de-a valma, cărți împrăștiate, scrisorile ei răvășite peste tot. Își duce mâna la cap, i se aprind creierii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vorba cântecului: „Pleacă, pleacă, mâine o să-ți treacă”! Simțeam că partenerii mei de năzdrăvănii, parascovenii și matrapazlâcuri, apăruți probabil după ce a tunat și i-a adunat, de s-a întâlnit tusea cu junghiul, iar capul lor de retardați care avea muci în creier și era „plin de șmecherii ca WC-ul de hârtii”, mă stimulau întruna să le luminez bezna minții și să-i fac fericiți. Eu eram moneda lor de schimb, de încredere în fața tuturor, eram ca o „icoană” pentru
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în picioare, dar îl luă amețeala. Se întreba mereu cât de reală poate fi o execuție. Cu certitudine nu putea fi vorba de el, el trebuie să fie acasă, tolănit în fotoliu, în fața televizorului. Soldații se așezară pe două rânduri, mucurile de țigară fuseseră presate în pământ de vârfurile bocancilor, încărcătoarele armate și Sebi în cătarea puștilor lor. Dacă cumva vor încerca să-l omoare cu adevărat, telecomanda o să rezolve totul. Era din ce în ce mai convins că urmărește un film, altfel de ce să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
făcut de-o abureală. — Bă, tu ești prea frustat pentru sor’-mea... ea e pură, mânca-ți-aș... n-ai văzut, mă, că se îmbracă numai în alb? — Pură pe mă-ta... — Sor’-mea iubește albul că e puritate. — Pe mucii mei că ești prost... bă, albul doar acoperă toate imperfecțiunile. Trenul frână înainte de stație. Doamna scăpă rujul din mână, iar merele alunecară spre bancheta din față. Se ridică instantaneu să le culeagă. Așa, aplecată, părea un copil care se joacă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu-i în regulă p-acia. Dom' Scufiță era el zăpăcit ceva dă speriat, da' avea meleatu' lui, tabieturile lui dân care nu ieșea. Era ca calu' ăla a lu' ăl bătrân. Putea tata, săracu', Dumnezeu să-l ierte!, să fie muci dă beat, că Zmeurică tot îl aducea acasă. Tropa-tropa, tropa-tropa, și ne trezeam cu el direct în fața casii. Aaa! Ce cal era ăla!" " Lasă, fă, calu' lu' tac-tu! Treaba e se fasem noi acuma?", zice cu un zâmbet insinuant
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
oglindească un regret sincer și adăugă, făcând trei cruci mari: " Da' chiar, bre, că aici parcă umblă ăla mai abitir să te bage-n belea, zău!". "Umblă, da", făcu neatent Tăsică în timp ce sălta ușor în pumn punga de plastic cu mucuri de lumânări și ceară, socotind că s-a strâns de vreun kilogram, hai, un kilogram și jumătate. Cantitate care, vorba aia, că pășisem în al treilea mileniu, se putea recicla pe niscaiva bănuți. Domnul Tănase Efremiu Gomboș după cum scria în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]