234 matches
-
leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să fie tare ca fierul în cursul anului. Cînd auzi tunînd întîi, să te lovești cu ceva tare în cap, rostind de trei ori cuvintele: „Capul meu ca fierul.“ 344 Cînd auzi tunînd întîia dată primăvara, să atingi fruntea cu muchea toporului, ca să-ți fie capul tare și să nu te doară. Cînd tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vocală a hiatului (paroxiton) sau anterior acestei vocale (proparoxiton): gingie, manie sau albie, revoluție. "Forța" crescândă a acestui tipar se poate susține prin numeroase fapte. - Dacă ne raportăm la variațiile înregistrate de Iordan (1943: 31), pentru fondul vechi de cuvinte: muche - muchie, pârte - pârtie, răspânte - răspântie, roche - rochie, unghe - unghie, vercerne - vecernie, se constată că limba literară nu a acceptat niciuna dintre formele fonetice din afara tiparului. - În limba actuală crește ponderea numerică și funcțională a compuselor savante cu sufixoide terminate în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Anul Al 56-lea, nr. 4, din 6 Ianuarie 1939, "Regulamentul Legii Pentru Înființarea FRN". RECENZII Angelo d'Orsi, Gramsciana. Saggi șu Antonio Gramsci Angelo d'Orsi, Gramsciana. Saggi șu Antonio Gramsci, Mucchi editore, 2016. În anul 2014 la editură Muchi din Modena a ieșit de la tipar o lucrare de referință dedicată lui Antonio Gramsci intitulată: "Gramsciana. Eseuri despre Antonio Gramsci". Autorul este Angelo d'Orsi. Profesor în cadrul Universității din Torino, este specialist în istoria gândirii politice fiind membru al Comisiei
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
din mâna lui sau să mă uit la microscop. La ce conțin io. Încercam să nu simt durerea. Există un anumit prag al durerii, dincolo de asta nu mai simți nimic. Parcă nici nu eram eu acolo, pe masă. Strângeam cearșaful, muchea mesei, scrâșneam. Îmi curgeau lacrimi fără să vreau, fără să le permit. Plâns involuntar. Ca și cum durerea aia a mea ar fi fost ceva firesc. Să te gândești la cu totul altceva. Așa îmi spuseseră și la anestezie, înainte de operație. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care Ignațiu este deopotrivă îndrumător și exercitant. Într-adevăr, el aplică întocmai regulile Exercițiilor 1, „para ver y hacer razones de las elecciones”, îl întreabă pe Dumnezeu și primește de la El răspunsuri prin niște semne foarte precise („...devoción y gracia mucha asistente calorosa, lúcida y amorosa.... viendo a Jesú al pie de la Santísima Trinidad, y con esto mociones y lágrimas”2). Scopul procesului comunicativ al Jurnalului privește alegerea tipului de sărăcie ce va caracteriza comunitățile iezuiților și de aceea structura de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar ambulant cu cren vurști calzi, serviți cu hrean, cu vin fiert și pâine de secară tre cătorilor Întârziați și birjarilor de după miezul nopții și până-n ziuă, când apărea cobilița turcului și samovarul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vioare, sau și fără astea când ghive ciului i se zice „călu găresc“ sau „grădinăresc“. Mai rămânând să dăm aci citire câtorva specialități, cum li se spune, pre cum tuslamaua, căreia nu știu de ce i-o fi zicând „regală“, din muche de burtă, din mură și călcâi de vacă, temperată În excesiva ei suculență cu lămâie stoarsă deasupra, cu mujdei de usturoi, cu ceva piper și ardei iute, formulă supe rioară tuslamalei tripes à la mode de Caën, așa cum se servește
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unele deslușiri, după gândirea matale; tot mă gândesc și nu înțeleg din ce pricină au spus cei de la primărie și de la postul de jandarmi că Dumitru, Dumnezeu să-l ierte, ar fi încercat să spargă nenorocita aceea de grenadă, cu muchea toporului și de aceea a exploadat; ba au spus că rănile de la picioarele lui sunt făcute de topor, nu de schijele grenadei când a explodat; − Dar Lențâca și Săndel care erau de față, ce-au spus? întrebă cumnata Ileana; − Ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ieșind din curtea Cetățuii prin poarta nordică, adică pe sub turnul „Cina pelerinului”. Cotind-o apoi la stânga, urmăm poteca ce ține șnur pe sub zidul vestic - refăcut al mănăstirii. Când am ieșit la loc deschis, zările ne primesc cu lumina prefirată pe muchea Repedii și Pietrăriei, lăsândune să respirăm în voie, cu gândul la pădurile Bârnovei și Dobrovățului. Dragă prietene, astăzi te voi duce prin locuri pe unde nu am călcat pe vremea drumețiilor noastre...Deschide-ți sufletul și hai să colindăm coclaurile
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
apare în romanul Satul uitat (Ed. Cartea Românească 1974) sub chipul lui „Zacîria poreclit Zacîr”, pescar pe lacul Razelm, blînd cu ființele adîncului pînă intrau în plasele sale, apoi, după ce le prindea, de o mare cruzime, izbindu-le „cumplit, cu muchea lopeții”. Camilar (care mi-a atras atenția odată asupra acestui episod) insinuează existența unei duble infirmități (fizice și morale) a personajului său: „Zacîria poreclit Zacîr era urît și temut de toată obștea. Piciorul un pic mai scurt era, nu numai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nouă viață, cu urcușuri și coborâșuri, cu zile bune și zile rele, peste care uniți ca În 26 ianuarie 1953 am trecut cu lacrimi de bucurie sau de amar, după cum ne-a fost Ursita. Primii ani ne-am transformat În Muchi și Ciuchi - inspirați din Medelenii lui Teodoreanu, apoi În Tata și Mama și În final În Bunu și Buni. Varia În noiembrie 1952, activitatea științifică din Întreprinderea “Ecarisajul” se desfășura Într-un ritm foarte susținut. Medici veterinari, medici umani, biochimiști
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Diagnostic. A fost cea mai valoroasă experiență de morfopatologie practică din activitatea mea. Împlinirea familiei În cuibușorul din str. Arsanca Nr.14, ianuarie 1954 ne-a adus vestea cea mare: Împlinirea familiei. Ce să fie? “Băiat”, spunea Ciuchi; “fetiță”, zicea Muchi. Deci, orice ar fi fost, era așteptat și binevenit. Și Ciuchița a venit În 14 sept. ora 11, la Maternitatea Spitalului Brâncovenesc. Cum să o numim? Născându-se după ziua Sutașului Cornelius, d-na dr. Constanța Adameșteanu, viitoarea nașă de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și V.S.Pădurariu și T.Pînzariu care l-a tăiat? Oamenii care tae copaci roditori îs oameni fără simțire îs niște adevărate dihănii cu chip de om. Așa s-a mai găsit un nebun care a tăiat falnicul stejar de pe muchea dealului, care desparte valea râului Moldova de a Șomuzului. Și știai că în stânga îs satele Udești, Țolești și Manolea, iar în dreapta Nigotești, Ioneasa, Ciumulești Gane. Eu l-am văzut în vara anului 1910 când umblam de-a însuratului și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu zmeuriș, Dar voi, fete și feciori, Cu pitulici în frunziș Cu obrajii roșiori, Și cărarea cea umbroasă, Mai jucați o învârtită, Pe unde urcam voioasă ? Colo-n lunca cea vestită ? Fruntea Malului Și acuma văd aevea O cărăruie pe muchea unui deal, în asfințit de soare, Cînd alergam cu picioarele goale Și zefirul cald ce bătea dinspre munte... îmi flutura părul ca o coamă aprinsă... Cădea deodată, atuncea, perdeaua de umbră Pe fruntea ta, pe Fruntea Malului De secole învelită
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu Militon Mandan din Cârțișoara. Neamul budacilor apăruse în zona Cârțișoarei, după legendele localnicilor, cu multe sute de ani mai înainte. Numele de Budac derivă în mod sigur din cuvântul budac, ceea ce exprima maiul cu care tăietorii pădurilor băteau în muchea toporului ca să intre cât mai adânc în bușteanul pe care voiau să-l despice sau în icul folosit în mod curent de aceștia pentru despicarea trunchiurilor arborilor. Budacii așa dar trebuie să fi fost la începutul lor oameni ai pădurii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că el nu se conformează directivelor politice ale partidului muncitoresc și au pornit o campanie de denigrare, încât, unchiul a lăsat casa abia terimnată și a trebuit să se ducă, pentru câțiva ani, care trebuiau făcuți pentru pensie, în satul Muchea de pe malul Siretului, aproape de orașul Brăila. În luna iulie a anului 1947 unchiul, tanti Mărioara și fiica lor Mioara au venit la nunta mea în Suceava, sub ocrotirea Internatului Teologic. În toamna anului 1952 unchiul a avut bucuria să mă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Ptfiu, dracu’!” Ce sé facé el cu un lemn de 12 pași? Îl lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos și lanul de grîu, verde, mișcîndu-se că o apé stranie și se Întoarse Înapoi. Bétu cu muchea toporului Într-un copac de carpen și-l dédu jos cu ferestréul. Șasa rupea brebeneii și-i fécea grémezi, pe care le aducea pe urmé la sac, céci Îi era lene sé care sacul dupé el. Fécu așa mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
scaré lungé de frasin, netedé și albicioasé, pe care o rezema de copaci și de case și putea sé urce oriunde voia el, chiar și pe stîlpi. Trase țigară și se duse mai departe. Se afundé printre brebenei, lovind cu muchea toporului copacii. 17 - De departe cé nu. - Atunci de ce n-am face o carabiné pneumaticé? - Sé tragé cincizeci de mii de metri În sus și cincizeci de mii de metri În jos? Și sé nu facé zgomot, decît unul mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care se pietruiesc fântânele și orice tencuială căzuse de pe ele, încît părea o bucată din ruina unei cetățui. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste, și la un cerdac ținut în aer de stâlpi de zid în patru muchi duceau dint-o lature niște scări nalte, care ajungeau la jumătatea întregei înălțimi a casei. Nici un copaci, nici un acaret pe lângă casă; ograda cea mare cu iarba ei uscată se-ntindea gălbuie în lună și numai o fântână își mișca gemând cumpăna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și niște pantofi șic de gimnastică. Câteva zile și‑a târât picioarele pe ruta aleasă, pe urmă a renunțat. Forma fizică nu figura printre predilecțiile lui. Își trata corpul ca pe un vehicul - o motocicletă care gonea În viteză pe muchea Marelui Canyon. - Lloyd George nu‑i o surpriză pentru mine, a adăugat Ravelstein. Un pezevenghi cârcotaș. În anii ’30 l‑a vizitat pe Hitler și s‑a Întors cu o impresie foarte bună despre el. Vedea În Hitler visul liderilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
urma urmelor, amândouă deopotrivă? Ironizat că nu are mari probleme cu a doua, președintele Franței (țară care, invers decât SUA, se află la primul președinte neintelectual), nu pare a se pune bine nici cu primul, mergând tot mai des pe muchea îngustă care separă xenofobia de rasism. Maiakovski, 80 de ani de la moarte În aprilie s-au împlinit 80 de ani de la moartea unuia dintre cei mai controversați poeți sovietici, Vladimir Maiakovski (1884-1930). Sinuciderea poetului considerat îndeobște oficial a prins pe
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
Nichita Stănescu, Constantin Abăluță, Miron Scorobete. Scrieri în proză semnează Mihail Sadoveanu (un fragment din romanul Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (fragmente din romanul Un om între oameni), Marin Preda (nuvela Ședința de producție), Mihai Beniuc (un fragment din romanul Pe muche de cuțit), Eugen Barbu (fragmente din romanul Șoseaua Nordului), Tudor Arghezi („tableta” Ai carte, ai parte), Petru Dumitriu, Ion Marin Sadoveanu, Titus Popovici, Francisc Munteanu, Ion Lăncrănjan, Fănuș Neagu, Teodor Mazilu, Haralamb Zincă, Vasile Băran, Tita Chiper ș.a., iar dramaturgia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. încerc să uit acest cuvânt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, întrucât în volumul autobiografic Pe muche de cuțit Beniuc îl denunță pe Lucian Blaga - care avea dârzenia să nu colaboreze cu regimul - ca fiind hitlerist convins, deși Monica Lovinescu amintește că, în timpul războiului, Beniuc a colaborat la reviste de dreapta. Mai mult decât atât, în calitate de președinte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
12, și 20. 12, ora 10. ARAD Filarmonica de Stat Arad: Concert de Crăciun - 23. 12, ora 19, sala Palatului Cultural. Dirijor: Cristian George Neagu. Teatrul „Ioan Slavici“ Arad: D-ra Iulia, de Strindberg - 18. 12, ora 19, Sala Mare; Pe muche de șuriu, de G. Astaloș - 18. 12, ora 20, Sala Studio. Expoziții Muzeul de Artă Veche Religioasă de la Catedrală: expoziție grafică, obiect de Carmen Matei; Prefectura Timiș, etaj III: Expoziția cursanților Școlii de Arte; Galeria Helios: expoziția tradițională colectivă Salon
Agenda2004-51-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283191_a_284520]